812 matches
-
s-au petrecut evenimentele evocate. De altfel, tocmai din acest motiv, În societățile tradiționale, miturile nu pot fi povestite oricând și oricum, ci „numai În perioadele sacre, În hățișuri și noapte, sau În jurul focului Înainte de, ori după ritualuri etc.” (3). Recitarea miturilor nu rămâne fără consecințe pentru cel care le rostește și pentru cel ce le ascultă. Prin simpla narare a unui mit, timpul profan este cel puțin simbolic abolit: povestitor și ascultători sunt proiectați Într-un timp sacru și mitic
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
creat din nou cu fiecare colocviu care reproduce codul recitîndu-l. Filozoful este ținut în viață prin periodica lui reproducere și recreare. În aceste repetate cosmogeneze ale gândirii, participanții la acest scenariu mitic recită pur și simplu textul sacru și întemeietor. Recitarea periodică a codului ca text sacru, în colocvii, în reviste de specialitate și în prelegeri universitare face să țină cosmosul filozofiei. Fără acestea, el s-ar prăbuși în neant. O cultură este cu atât mai puternică cu cât gesturile de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
s-ar prăbuși în neant. O cultură este cu atât mai puternică cu cât gesturile de reiterare ale codurilor întemeietoare sânt mai frecvente. La noi, de pildă, "cosmosul Noica" este amenințat să se destrame pentru că el nu este susținut prin recitări periodice, pentru că nu există comentatorii meniți să reproducă simbolic și ritualic gestul-cod al strămoșului eponim. Cultura noastră e slabă pentru că ― la nivel filozofic cel puțin ― nu poate "ține în viață". Actul originar al creației, odată împlinit, nu poate fi perpetuat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ceea ce ne privește, Boethos, chiar dacăversurile Pythiei n-ar fi cu nimic mai prejos decât cele ale lui Homer, să nu ne lăsăm totuși Înșelați de iluzia că Zeul le-a făcut. Probabil că a dat doar un simplu impuls recitării, impuls pe care fiecare preoteasă l-a receptat conform naturii ei. (C) Într-adevăr, dacă ar fi existat necesitatea ca oracolele să fie scrise, În loc să fie pronunțate cu voce tare, nu vom crede, după părerea mea, că literele În sine
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și că "serbarea școlară de elevi nu s-a făcut". Situația i s-a părut inadmisibilă. A cerut imperios "ca în viitor serbările naționale să se facă cu toată pompa cuvenită. Pe lângă slujba de la biserică să se facă serbări cu recitări și cântece naționale. Fără aceste serbări școlare, sărbătorile naționale trec fără a lăsa ceva în sufletul și inima românului (s.n. C.M.)"201. Ca urmare a unei alte inspecții, în satul Unchitești (jud. Soroca), s-a notat în procesul-verbal: "fiindcă mâine
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sărbătoare Națională a Unirei țărilor surori. Autoritățile au fost închise"210. Programul publicat anterior vorbea despre "aniversarea unirei cu Transilvania", pentru care aveau să se organizeze "serbări la fiecare școală"; mai precis, elevii urmau a se "produce cu cântece și recitări", iar profesorii a "rosti cuvântări ocazionale"211. Pentru că înregistrarea corectă a informațiilor nu a fost o prioritate, sentimentul final, al împlinirii, ignorând succesiunea reală a datelor istorice, un alt anunț vorbea despre faptul că "luni 1 decembrie st.n., împlinindu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
zis să se ducă la moarte decât să vină dușmanii peste noi". Vezi Zoltán Rostás, Theodora-Eliza Văcărescu (coord.), Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind, Editura Curtea Veche, București, 2008, pp. 155-156. Dincolo de mesajul didactic, poemul a rămas o invitație la recitarea "artistică", un prilej pentru părinți de a se mândri pur și simplu cu talentele celor mici, indiferent de soarta reală sau închipuită a domnitorului. Într-o notație de jurnal din 1966, un scriitor trecea, pentru posteritate, performanțele copiilor săi în fața
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
alte "producțiuni artistice", precum Astăzi fraților români, Moartea vitează, Mama răniților, Glasul patriei, Bravi copii ai României, Hora anului 1918. Și la serbarea din 24 ianuarie fuseseră destule trimiteri la actualitate sau la evenimente ulterioare anului 1859; evident, însoțite de recitări sau coruri, precum Țara mea, Ostaș român, Basarabia (Ibidem, f. 14, respectiv 92 f.-v. și 93). Scenariul momentelor festive putea fi îmbogățit cu ajutorul unor materiale didactice special proiectate, cum ar fi scenetele propuse de Nicolae I. Antonovici, în lucrarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s.n. C.M.)"(Ibidem, f. 143). 191 Raportul școlii din satul Cârniceni (com. Țigănași) preciza că, după programul oficial de la biserică, "s-a făcut o excursiune cu copii la pădurea Frăsinești, "Stejăriei", luându-se și masa împreună cu copii, s-au făcut recitări, jocuri etc." (Ibidem, f. 135). Practic, aici serbarea s-a transformat în picnic, iar acesta în "excursie", pentru că locul ales se afla la 2-3 km de sat. Manifestarea fusese cu atât mai atractivă cu cât participaseră școlile reunite din Cârniceni
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în curtea școlii primare de băieți, cu care prilej d-l Al. Corteanu a rostit o frumoasă cuvântare". A urmat obișnuitul Te-Deum la biserică, cuvântarea preotului, o procesiune la cimitirul eroilor unde s-a rostit o scurtă rugăciune, urmată de recitări și cântări apoi "s-au întors spre centru în cântece patriotice" (vezi "Opinia" de vineri 4 decembrie 1936, p. 3). 233 Vezi "Calendarul Ligii Antirevizioniste Române pe anul 1938, secția Ardeal", (redactat de Aurel Gociman), Cluj, p. 18. 234 Pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care mergeau dintr-un oraș în altul ca să interpreteze diferite fragmente din poemele homerice, se apucau să recite, erau de îndată urmați de un alt set de bufoni migratori, care captau întreaga audiență prin turnura burlescă pe care o dădeau recitării până atunci constrânsă să rămână solemnă"87. Chestiunea existenței și a rolului jucat de parodoi în producerea parodiilor literare propriu-zise rămâne însă incertă. Unii cercetători îi consideră simpli amatori care improvizau pornind de la anumite versuri homerice,și acestea stăpânite "din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
altă voce, în contrapunct, ori de a cânta pe un alt ton: deci a deforma sau a transpune o melodie"88 (trad.n.). Rezultă că, în cazul textului epic, rapsozii modificau pentru început fie dicția, fie acompaniamentul muzical solicitate de recitarea textelor, nelegându-se încă de conținutul textului propriu-zis. Treptat, intervențiile acestora se personalizează, încep, din ce în ce mai convinși de necesitatea faptului, să-și "decoreze" modelul cu anumite compoziții proprii, îndrăznind să fie mai mult sau mai puțin originali: Atunci când rapsozii cântau versurile
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
privește multitudinea medievală a versiunilor aceluiași text, survenite în funcție de imaginația și înclinația spre ficțiune (și ea un gest de rezistență, dacă nu chiar de revoltă împotriva constrângerilor dogmatice) manifestate de copiștii care trudeau la apariția lui. Așa cum rapsozii parodiau, prin recitările lor, epopeile, și "scribii" luau uneori inițiativa de a modifica fie unul sau mai multe cuvinte, fie întregul înțeles al unei fraze dintr-o seamă de scrieri teologice. Filologul italian Giulio Cesare Scaligero (care punea bazele clasicismului italian în Poetica
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
considerații necesare cu privire atât la originea parodiilor, cât și la rolul ori măștile purtate de parodiști: "Așa cum satira s-a născut din tragedie, iar pantomima din comedie, parodia s-a născut din rapsodie... Într-adevăr, când rapsozii își întrerupeau recitările, își făceau apariția comicii (s.n.), care, pentru a relaxa spiritele, dezmințeau tot ceea ce auziserăm până atunci. Așa că au fost numiți parodiști pentru că, alături de subiectul serios propus, introduceau pe furiș alte subiecte, comice. Parodia este deci o rapsodie răsturnată, care, prin
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
majorității conceptelor tributare teoriei literare, statutul de care se bucură astăzi după o tradiție care a inclus atât accepțiuni peiorative, cât și salturi spectaculoase. În cazul de față, este vorba despre evoluția de la aspectul oral al textelor parodice (reprezentate prin recitarea unor bucăți din epopeile homerice implicând un cu totul alt sens) la aspectul auctorial, la asumarea paternității operelor parodice (deși având încă un statut de secundariat, de gen minor) într-o perioadă care prețuia mai mult decât orice eroismul faptelor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parodice; cel de-al doilea generează cântece sau imnuri parodice, îmbinând cultul nașterii lui Hristos cu motive laice. Parodierea textelor sfinte se realizează și prin înlocuirea ritualului religios cu forme ale reprezentațiilor de mistere medievale, îndeosebi în acele texte destinate recitării și, pe o treaptă superioară, cântării. Parodia sacra atestată în secolele V-VII cunoaște două exemplificări de excepție în Joca monacorum și Coena (Cena) Cypriani. Aceasta din urmă, în traducere Cina cea de taină a lui Ciprian, are structura unui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
deja trasate ale povestirii (discursului, dialogului etc.) și câteva detalii picante, amuzante, menite, pur și simplu, să-i facă să capete ceea ce postmodernii numesc "priză la public". În cazul textului epic, rapsozii modificau fie dicția, fie acompaniamentul muzical solicitate de recitarea textelor, nelegându-se însă de conținutul textului propriu-zis. Treptat, îmbogățesc modelul cu anumite compoziții (de îndrăzneală mai mică sau mai mare) proprii. În Renaștere, fie ea timpurie sau târzie: "[...] ceea ce te izbește (...) este frecvența și importanța bufonilor [s.n.], a măscăricilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
finele Renașterii, adică într-un moment în care compartimentarea genului epic lăsa mult de dorit. Până atunci, în genul epic se încadrau, de pildă, Aucassin et Nicolette, numit și chantefable, în fapt o narațiune în care se intercalează cuplete destinate recitării, les chansons de geste sau romanele cavalerești; dominau deci toposul idilic și cel de aventuri. În opera de față însă, parodia este dublată de punerea în practică narativă vezi prezența numeroaselor dialoguri de această factură a unor filozofii existențiale, cum
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
astfel se întâmplă cu răul și păcatul, fiindcă păcatul e un lucru rău"260. În alte părți, imaginarul scatologic contribuie la parodia actului de predare-învățare, întrucât el are drept țel deprinderea toaletei zilnice, pentru care este necesară, conform principiul mnemotehnic, recitarea anumitor poeme urmând să creeze reflexul condiționat. Poemele respective nu sunt altceva decât reușite parodii ale distihului 261 și rondelului, pe care le regăsim în ediția citată la pagina 66. De fapt, scurte parodii ale diferitelor momente din narațiunile populare
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
propoziții. De asemenea, am folosit jocuri didactice ca modalitate de dezvoltare a capacității de exprimare orală: jocuri pentru actualizarea, Îmbogățirea și diversificarea vocabularului; jocuri pentru Însușirea structurii gramaticale a limbii; jocuri pentru dezvoltarea exprimării orale. Memorări, ghicitori, frământări de limbă, recitări ritmice, completează mijloacele folosite pentru prevenirea și corectarea tulburărilor de limbaj; exercițiile pentru dezvoltarea tuturor aspectelor de limbaj le-am folosit cu succes În cadrul jocurilor și activităților alese În prima etapă a programului instructivo-educativ, respectiv la sectorul bibliotecă, și au
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
lectură; concursuri și expoziții În cadrul proiectului „Eco-Școala”; poavazări ale holurilor școlii; vizite la diferite obiective culturale și turistice bine alese; reamenajarea bibliotecii; vizionări piese de teatru; participări la diverse proiecte În colaborare cu instituții importante ale Iașului; participări la concursuri, recitări și prezentări piese de teatru. Toate aceste activități urmăresc anumite obiective educative necesare procesului de predareînvățare: descoperirea dorinței de lectură; documentarea În diferite domenii; deprinderea și dobîndirea abilității lucrului În echipă; dezvoltarea Încrederii În forțele proprii; dezvoltarea abilității de a
ROLUL LECTURII ŞI TEATRULUI ŞCOLAR ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
copiilor. II.2. Să pronunțe clar și corect un mesaj. exerciții de rostire fluentă și corectă a unor mesaje individual sau În grupuri mici; -exerciții de ortoepie; -exerciții de reglare a intonației, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi; recitări; -exerciții de dicție etc. II.3. Să integreze cuvintele noi În enunțuri. jocuri didactice de sinonimie și antonimie; exerciții de utilizare a cuvintelor noi În contexte adecvate; -jocuri pentru alcătuirea de propoziții conținând cuvinte noi; -exerciții de despărțire a cuvintelor
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
Cassian rugăciunea nu poate exista în afara mediului biblic și astfel cateheza despre rugăciune începe cu o descriere biblică a naturii ei. Cassian admira râvna chinoviților egipteni și făcea reproșuri monahilor leneși ai Galiei care se aruncau la pământ înainte de terminarea recitării psalmului și căscau atunci când se închinau la rugăciune. Recitarea Psalmilor sau a altor texte biblice nu era în sine rugăciune. Cuvântul biblic are o pregătire esențială pentru rugăciune și putea oferi un limbaj pentru ea. Oferită de fiecare monah în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
astfel cateheza despre rugăciune începe cu o descriere biblică a naturii ei. Cassian admira râvna chinoviților egipteni și făcea reproșuri monahilor leneși ai Galiei care se aruncau la pământ înainte de terminarea recitării psalmului și căscau atunci când se închinau la rugăciune. Recitarea Psalmilor sau a altor texte biblice nu era în sine rugăciune. Cuvântul biblic are o pregătire esențială pentru rugăciune și putea oferi un limbaj pentru ea. Oferită de fiecare monah în tăcere și mai apoi în comun, rugăciunea se ivea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
doar în cazul în care este botezat un prunc). Mai mult, Jertfa Euharistică este precedată de rostirea Crezului, ca expresie a unității mărturisirii de credință, căci fără o mărturisire de credință comună nu poate fi nici împărtășire din același Potir. Recitarea regulată a Simbolului de credință la Sfânta Liturghie a fost introdusă mai întâi la Antiohia, în 471 10, apoi în întreaga lume creștină. Crezul este rostit de către toți credincioșii atât în rugăciunile lor particulare, cât și împreună, în biserică, la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]