928 matches
-
aprecierile, altfel făcute cu distincție, dintr-o perspectivă culturală, rămân mereu la suprafața lucrurilor. Mult mai inspirate sunt „profilurile din foaier”, schițe memorialistice și impresii risipite în revistele de după 1900, precum și paginile din Treizeci de ani de teatru (1925). Toate recompun o imagine, deopotrivă documentară și pitorească, a unei etape din viața scenei românești. Îndrăgostit de teatru și de slujitorii lui, L. știe și să decupeze ironic varii tipuri umane, să facă figură de moralist ori să pledeze pătimaș pro domo
LIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287842_a_289171]
-
marilor dramaturgi (Caragiale, Shakespeare, Ibsen, Cehov), obținându-se astfel efecte comice și unghiuri noi de perspectivă. Eroii lui Ibsen și Cehov se întâlnesc în tipare de vorbire și de comportament caragialiene, situații shakespeariene colorează straniu drame flaubertiene, comedii caragialiene sunt recompuse pe alte trame conflictuale. Insistența cade pe ceea ce s-ar putea numi grotescul intertextualității: Nora lui Ibsen devine nepoata unchiului Vania al lui Cehov și conversează cu Zoe a lui Caragiale. Uneori cadrul temporal este răvășit prin aducerea acțiunii în
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
a lui Francis Jammes” sau de estetica urâtului de sorginte baudelairiană, afinități confesate de autorul însuși, dincolo de umbra lui Arghezi, pe care poetul îl descoperă spre a se găsi pe sine, după cum demonstrează Mircea Martin, Moldova copilăriei lui F. se recompune mozaicat din amintirea târgurilor patriarhale ale Herței, unde „miroase a ploaie, a toamnă și a fân”, iar în case „oameni simpli vorbesc pe ovreiește” (Herța, I), așteptând „în toată seara aceeași diligență/ care debarcă aceiași ovrei ce se întorc” (Herța
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
în infernul orașelor. Expresia poetică se desface în imagini nude, directe, care transmit „radiografiile” unei lumi despuiate de iluzii, într-o călătorie închipuită până dincolo de marginile nopții. Redactat între aceste două cicluri, poemul L’Exode. Super Flumina Babylonis va fi recompus după manuscrise de un alt prieten al poetului, Claude Sernet (Mihail Cosma), și va ieși în volum abia în 1965. Un fragment a fost tipărit totuși în revista „Poésie 1945”, iar în traducerea Dorei Litman, în revista „Răspântia” și reprodus
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
nu exprimă mare lucru, iar ceea ce exprimă totuși nu seamănă cu ceva omenesc. Din cauza frigului și a fricii de frig și de Întuneric, mâinile și fețele au de pe-acum ceva vinețiu-cenușiu În ele. Gesturile sunt destrămate și nu se recompun, febril și mecanic, cu ceva instinctiv În ele, decât atunci când apare ceva de cumpărat 1. Din interiorul frigului vorbește Florența Albu: Mi-e atât de frig, mi-e rău de frig, Într-adevăr, cretinizarea, stagnarea, starea de prostrație pot fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dintre real și ficțional în planul scriiturii. Romanul Roumains déracinés, apărut în versiune franceză în 1995, la Paris (premiat de Asociația Scriitorilor de Limbă Franceză), cunoscuse o primă variantă în română, Comoara (1989), apoi cea completă, necenzurată, Dislocații (1994). Ele recompun, cu mijloace moderne, un destin urmărit pe diverse paliere ale experiențelor personale și colective, în care naratorul se simte ca parte. Personalitate proteiformă, M. nu se lasă închis în formule, pentru că, experimentându-le, le depășește. SCRIERI: Signes poétiques, București, 1983
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
în unele cazuri, concluziile lui reprezintă rezultatul analizelor întreprinse în cancelaria voievodală, dar cel care se rostește, în text, este neîndoielnic autorul, insistent și ironic, partizan și vehement, urmărind persuasiunea în tot ce scrie, un autor al cărui portret se recompune cu relativă ușurință și pentru care sintagma „supt umbra Mării-tale”, scrisă undeva în predoslavia cronicii, rămâne doar o reușită a penei, nefiind nicidecum sublimarea - fie și retorică - a unui destin. Coeziunea discursului la acest autor, învinuit adesea de a fi
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
À la manière de... e o culegere de parodii și pastișe agreabile, dovedind buna cunoaștere a poeziei românești și universale. A doua carte, Bolta bizantină, încearcă - în vis și legendă, senzualitate și culoare, în mistica luminii și a apei - să recompună un „vechi suflet din Răsărit”: „bolta bizantină” este metafora acelui orizont spiritual. Dincolo de tușe ce trimit la modernism (fluidizarea senzațiilor, dominanta muzicală), tonalitatea generală a ciclului se înscrie în linia unui romantism minor, discret elegiac. Nici cele douăsprezece poeme din
HUZUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
lui Camil Petrescu, se amestecă printre creaturile fictive ale prozatorului, ambiguizând demarcațiile dintre literatură și viață. Scriitorul își deconspiră genealogia în chiar momentul când își încheie conturile cu ea. Fluența scriiturii camilpetresciene este total compromisă. Pretenția naratorului de a-și recompune trecutul ca pe un puzzle, convertind o serie de incidente într-un Destin - și, de ce nu, într-o Carte -, e sortită eșecului. Ipotezele narative ale scriitorului nu deconstruiesc doar literatura, ci și viața. Transgresarea literaturii nu procură certitudinile mult așteptate
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
1965), L. reconstituie viața latinilor urmărită în evoluția ei, oprindu-se atât asupra civilizației materiale, cât și asupra detaliilor existenței cotidiene. Deși operează cu precizia savantului, iar nu cu imaginația artistului, autorul reușește ca dincolo de exactitatea și erudiția expunerii să recompună o frescă animată și plină de culoare a lumii evocate. După mai bine de treizeci de ani dedicați studierii operei ovidiene, va sintetiza rezultatele cercetărilor în monografia Ovidiu. Omul și poetul (1971), prima consacrată poetului latin în România, lucrare ce
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
Datele vor fi completate pe alte direcții în volumul Prezențele românești în Italia (1995). Interesul pentru epocile mai vechi ale literaturii italiene este certificat și de micromonografia închinată prozei lui Petrarca, Petrarca prozatorul (1975). Din scrierile în proză, țesătura sociobiografică recompune analitic atât elemente despre curgerea vieții, cât și mărturii ale personalităților care l-au cunoscut pe marele florentin, alcătuind un portret aproape complet, cu vădite valențe parenetice. Interpretarea faptelor este întrucâtva subțiată de citatele frecvente și ample, autorul încrezându-se
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
urmare a modificării politicii oficiale privind minoritățile. Cartea, rod al unei fericite îmbinări între o serioasă cercetare filologico-istorică și avântul poetic care înnobila filonul documentar, cuprinde o serie de basme parțial derivate din fondul tematic al etniei respective și parțial recompuse într-un stil liric menit să le purifice de aluviuni multimilenare, într-un generos efort recuperator. Abia în 1997 volumul va putea fi editat, fiind și premiat de Asociația Scriitorilor din București. Alte două filoane tematice o vor atrage pe
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
național, pe care îl va recupera, cu originalitate și forță compozițională, și în romanul Vlad, fiul Dracului (1970), devenit, în varianta definitivă, Drăculeștii (1977; Premiul Asociației Scriitorilor din București), primit favorabil de critică, mai cu seamă pentru capacitatea de a recompune trecutul prin apelul la documente istorice consultate cu acribie filologică (de care autoarea dă seamă în prefețe) și pentru nonconformista - dar cu atât mai veridica - imagine pe care o oferă despre personalitatea lui Vlad Țepeș. „Toate se leagă în adevăr
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
tematic, pune în relief contribuția autorului la viața cultural-artistică și insistă mai puțin asupra originalității scrierilor. E un cercetător bine informat, nu contrazice în esență documentul, are talent de evocator și de portretist, mânuiește un stil narativ plăcut, știe să recompună atmosfera de epocă, mai ales a Bucureștiului din secolul al XIX-lea. Remarcabilă în acest sens este Viața lui Ion Ghica. Celelalte biografii suferă, totuși, de politizare și de interpretări sociologiste, proprii, de altfel, epocii. Poate cel mai puțin fericit
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
merge și mai departe: de la o lume a adeverințelor, a schematizării și birocratizării se ajunge la „un grad atât de înalt de perfecțiune” a sistemului, încât nu se mai poate face deosebirea între oamenii adevărați și roboți. S. deformează și recompune imaginile, îmbină stilurile, e digresiv și concis, satirizează ori cedează jocului, gratuității umoristice. SCRIERI: La poarta nr. 3, București, 1961; Pastile contra prostiei, București, 1968; Entuziastul de cursă lungă (în colaborare cu Ștefan Haralamb), București, 1970; Vărul șarpelui cu clopoței
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
Urme. Mai colaborează la „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Astra”, „Tribuna”. În 1997 i se decernează premiul „Corneliu Coposu” în cadrul Concursului Național de Literatură „Nihil sine Deo”, organizat la Brașov. Tematic eterogenă, lirica lui S.-P. încearcă să recompună o imagine cuprinzătoare a lumii vizibile și invizibile din jurul ființei umane. Chiar dacă uneori lasă impresia că reia consecvent formula artistică din prima plachetă - asocieri între descrieri de natură, pastorale și expresii lirice ale sentimentului religios -, autorul fiind receptat îndeosebi ca
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
credibilitatea tinde spre zero. Pe de altă parte, responsabilitatea ne revine și nouă, publicului larg, atât în a judeca critic mesajele și autorii lor, cât și în a le oferi feedback-ul necesar pentru a evalua realist și, eventual, a recompune forma și conținutul lor. În final, încercând un răspuns la întrebarea cu mare încărcătură sociopolitică formulată de S. Chelcea (2002), ca subtitlu al lucrării sale despre opinia publică, și anume: „Gândesc masele despre ce și cum vor elitele?”, găsesc că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
echipe și se împart la numărul membrilor echipei - se obține astfel o medie a îmbunătățirii nivelului de performanță la nivelul echipei; - echipelor li se oferă recunoaștere în funcție de nivelul acestei îmbunătățiri; - scorul de bază obținut individual pentru determinarea îmbunătățirii performanței este recompus după fiecare test administrat. 13.3.1.6. Seminarul socratictc "13.3.1.6. Seminarul socratic" Autorii metodei, Mortimer Adler și Dennis Gray (online), subliniază că discuția care are loc aici este centrată mai mult pe înțelegerea colectivă și mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Vatra”, „Dilema”, „Deci”, „Formula As”, „Ultimul atu”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Timpul” ș.a. O perioadă e redactor la ziarul „Partener”. Volumul de proză scurtă Povestiri cu înjurături (2000) și romanul Dincolo de frontiere (2002) recomandă un autor care recompune cu rafinament tocmai lipsa de rafinament a mediilor descrise. Naratorul utilizează limbajul colocvial, dialectal, argotic și reușește să creeze pentru fiecare personaj câte un cadru care îi permite acestuia să se autodefinească drept participant la un dialog. Pe prima filă
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
întâmplări mărunte, senzații, stări de moment, meditații. Toate relevă sensibilitate, o imaginație vie, activă, transpuse, totuși, în texte prea tributare efortului de compoziție și unui stil încărcat, chiar dacă muzicalitatea, sugestia nu lipsesc. Materialitatea concretă, prin selectarea unor elemente care nu recompun existentul, ci doar îl figurează vag, ca în vise, sau poate mai exact, sugerează propria realitate interioară. Ovid Densusianu văzuse în versurile lui mai întâi un „lirism primăvăratec”, „stăruința de a se ridica la abstracțiuni, la o poezie de gândire
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
și viață, într-o altă perspectivă, dar cu aceeași finalitate, Jacobi imaginează o cameră sincretică, un recipient pentru pămînt, pentru cer și pentru tot ce se întinde între ele. în același mod simplu, rafinat și profund, se naște și se recompune și universul fotografiilor sale. Artistul selecteză, asemenea unui Marcel Duchamp, de pildă, imagini fotografice de-a gata, forme deja constituite pe care le supune, ulterior, unui atent proces de prelucrare. Imaginile sunt mărite, procesate pe calculator, recompuse înlăuntrul propriilor date
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
naște și se recompune și universul fotografiilor sale. Artistul selecteză, asemenea unui Marcel Duchamp, de pildă, imagini fotografice de-a gata, forme deja constituite pe care le supune, ulterior, unui atent proces de prelucrare. Imaginile sunt mărite, procesate pe calculator, recompuse înlăuntrul propriilor date constitutive sau, de multe ori, prin adăugarea unor elemente prin care sensul lor inițial este redirecționat. Trei sunt coordonatele mari pe care Jacobi le urmărește cu o rigoare a privirii și cu o implicare afectivă ieșite din
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
prin întoarcerea printre oameni și înscrierea în gospodăria colectivă. În volumul de nuvele Dimineață de toamnă (1962) R. se servește cu precădere de tehnica sugestiei. Preocupat mai ales de modul cum întâmplările din exterior se repercutează în psihologia individului, prozatorul recompune, din amănunte aparent nesemnificative, fie coșmarul războiului, fie schimbări de atitudine și conflicte legate de noile realități. Două nuvele - Balerina singuratică și A treia zi după război - surprind acel moment unic în care femeia începe să existe pentru bărbat. Trecerea
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
de viața de provincie. Astfel, în povestirea Într-un oraș, cea mai realizată, gestul simbolic al unui tată care recuperează rămășițele fiului său căzut pe front este prezentat ca actul unui dement abulic. Atmosfera cenușie a târgului de provincie se recompune prin alipirea de instantanee fără legătură între ele, oamenii nu au identitate, veștile par a se transmite sincopat, haotic.Tragicul situației este accentuat de adoptarea tonalității indiferente, apatice, S. configurând o atmosferă de plictis și stereotipii și izbutind să creeze
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
lucrează textul cu fantezie și inteligență, precum și cu o bună observare a faptului cotidian, înzestrare care o apropie întrucâtva de modalitatea de expresie a Gabrielei Adameșteanu. Bună analistă a meandrelor psihologice, capabilă să configureze scene memorabile, în care atmosfera este recompusă prin înregistrarea și acumularea detaliilor semnificative, S. se înscrie în tradiția fertilă a prozei feminine românești. SCRIERI: Trei zile de anchetă, București, 1982; Regula paralelogramului, București, 1983; Nu vă aplecați în afară!, București, 1984; Singurătăți, București, 1985; Nevinovații, București, 1987
STANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]