57,404 matches
-
dorință și printr-un fel de experiență înaintea finitudinii sale în lăuntrul infinitului, fără să cuprindă însăși esența lui. Ceea ce ea a obținut nu este niciodată totul, dar este începutul totului, „mereu începutul infinitului”. „Condiția acestor experiențe ale infinitului este recunoașterea deosebirii neconfundate între natura divină, infinită ca act, și natura umană, infinită în potență” dar în același timp trăirea unei nepăsări, a unei participări a naturii umane la cea divină, a unei uniri neamestecate. Dacă esența omului este să fie
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iv_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
și acum citind prefața, semnată de Alex. Ștefănescu, la o antologie a poeziei stănesciene. În loc de concluzie amintesc aforismul lui Eugen Lovinescu: “ O lucrare de artă trăiește prin ea; fiind frumoasă, ea și-a îndeplinit menirea și nu are nevoie de recunoașterea nimănui“. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Arta și literatura în concepția lui Alex. Ștefănescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 375, Anul II, 10 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX. ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Arta_si_literatura_in_conceptia_lui_alex_stefanescu_al_florin_tene_1326202775.html [Corola-blog/BlogPost/361898_a_363227]
-
viței de vie somnul se transformă în călătorie. ultima dată unul din noi a ajuns până la marginea țărmului de la care bunicul ne-a făcut cu mâna înainte să-l treacă barca peste apă. toți cei plecați ne lasă semn de recunoaștere pe sprânceana stângă și-nsemnatul e obligat să ducă prin ploi, prin vise, prin bucuria copiilor ce i se nasc urma ultimei călătorii. în casa ascunsă după norii viței de vie cuvintele moșesc pe prag un început de cântec... V
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Innoi_se_vor_ca_ale_vulturului_tineretile_tale.html [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
-
personal. Omul trebuie să se creeze pe sine, să își găsească autenticitatea. Avem norocul și șansa să putem face asta pentru noi. - Ce planuri de viitor ai? - Să-mi ofer șansa de a mă dezvolta mereu. Nu-mi doresc carieră, recunoaștere sau statut, doar posibilitatea unei dezvoltări personale și umane. Crezul lui Dalai Lama, ‘’religia mea este bunătatea’’ îl am mereu în minte. Ce frumos ar fi dacă fiecare dintre noi am include în planurile de viitor practicarea compasiunii, iubirii și
DIALOG CU MARA BABICIU DESPRE CUM ESTE SĂ FACI ARTĂ CU O FOAIE DE HÂRTIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_mara_babiciu_despre_cum_este_sa_faci_arta_cu_o_foaie_de_hartie_.html [Corola-blog/BlogPost/352126_a_353455]
-
sentimentală a secretului științific și comunicarea lui entuziastă, permanent sub auto-severitatea interogației imediat lămurite într-un codex însemnat de trăirea interioară a autorului fac actul de comunicare (egal cu o exteriorizare) „extatic”. Răpit de activitatea meditativă a examinării, identificării și recunoașterii științifice, Cantemir ajunge (prin prezidiul interpretării originale, prin ineditul corelațiilor interdisciplinare sau radicalitatea rezolvării) deasupra altor învățați. Fiorul limbii de acum peste 300 de ani ajunge la noi generos, captivant, distins, impunător, plin de spirit și emoție - mult altfel decât
ALTUL CANTEMIR de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Altul_cantemir.html [Corola-blog/BlogPost/367127_a_368456]
-
curs reprezentau ceva nou, restul era doar continuare a anilor de grădiniță, cu ceva nou doar ca “amploare” a năzdrăvăniilor, evident, corespunzătoare vârstei. Printre amintirile mele este în primul rând acea zi în care împreună cu o colegă, am pornit în recunoaștere pe culoarele școlii, eveniment care s-a soldat cu rătăcirea pe culoare, evident!!! Noroc cu o elevă mai mare, care a ne-a luat de mână și ne-a dus în clasă... , noi plângând în hohote! Cred că aceasta este
LA MULŢI ANI, DRAGA MEA ŞCOALĂ CENTRALĂ!!! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_draga_mea_scoa_corina_diamanta_lupu_1363683665.html [Corola-blog/BlogPost/345341_a_346670]
-
matură, era adică aptă cât de cât ca să-L primească, deoarece toate condițiile fuseseră îndeplinite. Iisus Hristos S-a întrupat când omenirea a ajuns la majorat Am arătat mai sus, că în sens propriu, plinirea vremii însemna vârsta fixată pentru recunoașterea majoratului cuiva. Atât Domnul Iisus Hristos, cât și Sf. Ap. Pavel când vorbesc despre plinirea vremii se referă deci la un oarecare majorat și al omenirii, o anumită maturitate a istoriei în care Dumnezeu poate să intervină explicit cu lucrarea
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461045117.html [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
de vedere social. Comunitatea, satul, familia constituiau structura socială care protejau și ofereau legitimitate oricărei persoane. În orașul său natal, Nazaret, populat probabil de aproape 1600 de locuitori, Iisus Hristos are la rândul Său parte de un cadru social, de recunoaștere și de securitate. Este evident faptul că El nu a trăit într-o familie izolată de contextul social al epocii, ci într-o familie tradițională, ce aparținea unei neam sau trib care i-a dat de altfel identitatea Sa terestră
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461045117.html [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
origine, și ,,bun” prieten al lui Quinticllius Varus, a pus capăt dorințelor imperiale romane, de a cuceri Germania. Arminius a dezertat chiar atunci în tabăra triburilor germanice după un plan bine pus la punct mai dinainte. Pretextând că merge în recunoaștere, Arminius și germanicii cu care luase contact au hotărât cum și unde să atace cele trei legiuni romane care se deplasau pe un singur șir prin pădure. Întorcându-se în rândurile romane, el l-a asigurat pe Quinticllius Varus că
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413056730.html [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Spicuind doar fragmente din activitatea sa la începutul acestor rânduri omagiale și comemorative, m-am dus cu gândul la slujba înmormântării acestui mare ierarh, teolog și cărturar al Bisericii noastre românești, promotor și apărător al valorilor culturii și spiritualității
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_nestor_vornicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
carte, Asociația Culturală Română Canada, Montreal, membru fondator al Cenaclului „Ars Poetica”, Montreal ș.a. Răsplătita cu numeroase premii, printre care premiul decernat de revista „La Pologne”, Varșovia, din partea revistei româno-canado-americane STARPRESS, în 2013 și 2014, si multe alte semne de recunoaștere a meritelor sale, participând la Salonul de carte „Gaudeamus”, București și la Salonul internațional de carte Montreal, prezența în 11 antologii, dintre care 4 bilingve, 6 plachete colective, dintre care 4 apărute în Canada, în limba franceză, în 2 anuare
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_p_calota_1473216883.html [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
Trees (1994), selectat în competiție la Cannes, urmărește o echipă de filmare care ajunge într-un sat din nordul Iranului devastat de cutremur pentru a realiza filmul Et la vie continue. Le Goût de la cerise/ Taste of Cherry îi aduce recunoașterea supremă în 1997, cănd primește Palme d'Or la Cannes. Filmul despre suicid, interzis până atunci în Iran, a primit permisiunea de a fi proiectat cu o seară înainte de decernarea premiului, sub forma unei versiuni mai conforme cu politica Islamului
Retrospectivă Abbas Kiarostami la Les Films de Cannes à Bucarest by http://www.zilesinopti.ro/articole/13844/retrospectiva-abbas-kiarostami-la-les-films-de-cannes-a-bucarest [Corola-blog/BlogPost/100172_a_101464]
-
al Iranului. A fost remarcat în festivaluri încă de la începuturi, cu scurtmetrajul Le pain et la rue. După revoluția iraniană din 1979, cineastul a ales să rămână în țară pentru că cinema-ul sau n-ar fi suportat, mărturisea el, dezrădăcinarea. Recunoașterea internațională vine odată cu primul film din „Trilogia Koker”, Ou est la maison de mon ami? (1987), din care fac parte și Et la vie continue (1992) și Au travers des oliviers (1994), acesta din urmă selecționat în competiție la Cannes
Retrospectivă Abbas Kiarostami la Les Films de Cannes à Bucarest by http://www.zilesinopti.ro/articole/13844/retrospectiva-abbas-kiarostami-la-les-films-de-cannes-a-bucarest [Corola-blog/BlogPost/100172_a_101464]
-
Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926 la Stolniceni - Lăpușna în Basarabia, a urmat studii medii seminariale la Chișinău și din anul 1944, datorită refugiului, la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din București, pe care îl absolvă în anul 1945 după care
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – MITROPOLITUL ARDEALULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2 by http://confluente.ro/In_memoriam_sapte_ani_de_la_trecerea_l_stelian_gombos_1343735115.html [Corola-blog/BlogPost/358737_a_360066]
-
păstrându-și, credea, toții laurii cuveniți pentru un merit pe care demult vroia să-i fie recunoscut:”Tigrul, mănâncă mămăligă!”. Hohotul de râs care i-a urmat, dimpreună cu precedentul care l-a iscat au rămas și azi „parola de recunoaștere!”, identitatea inconfundabilă a celor care am fost atunci. Către sfârșitul „iepocii de aur”, la o coadă în prăvălia lui Vică Teușan, la patruzeci de ani de la întâmplarea de mai sus, o doamnă cu trăsături încă frumoase, acoperită de „caierul alb
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Profilul_livresc_al_dacalului_meu_cornelia_sandru.html [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
odioasei crime a cărei victimă a fost. Pe lângă activitatea publicistică impresionantă, 1003 volume, 12.755 de articole și studii, 4963 recenzii, călătorii și burse de studii, înființarea de instituții în țară și în străinătate, crearea de publicații științifice și culturale, recunoașterea internațională de care s-a bucurat, fiind membru a zeci de instituții și academii din străinătate, materialele vizionate au scos în evidență și relația lui Iorga cu județul Prahova, unde a locuit într-o vilă din orașul Vălenii de Munte
OAMENI CARE AU FOST – NICOLAE IORGA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1480845273.html [Corola-blog/BlogPost/381024_a_382353]
-
arhivă inedita (București, Ed. Minerva, 1984). Susține valoarea de primă abordare amplă monografică a lui Eminescu (,,,Tânărului Elie Cristea trebuie deci să i se recunoască meritul celei dintâi exegeze adevărate a operei eminesciene”), ce deschide larg drumul eminescianismului, pledând pentru recunoașterea acestui adevăr istoric (,,Trebuie amintit cu respect și recunoștință. El ne-a dat cel dintâi studiu solid - cât se putea la vremea aceea la o universitate străină - despre viața și opera marelui nostru poet național. Este prima teză de doctorat
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
mântuitor prin care păcătosul, care simte cu adevărat povara păcatului său, accceptă harul lui Dumnezeu în Hristos și cu durere și ură față de păcat se întoarce de la păcat spre Dumnezeu, dorind o viață de ascultare deplină.” (Catechism). Adevărata pocăință înseamnă recunoașterea faptului că „am păcătuit împotriva Cerului și împotriva Dumnezeului celui Viu, Creator și nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul Său”, așa cum a mărturisit fiul risipitor. Nu știu câți dintre dumneavostră cunoașteți pilda fiului risipitor. „În ea ne putem regăsi fiecare
DESPRE FIREA PĂMÂNTEASCĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1442487069.html [Corola-blog/BlogPost/365598_a_366927]
-
de lumină. Poetul este dotat cu instinctul SEMNELOR, are inteligența capabilă să deslușească SEMNIFICAȚIA lor, se poate desprinde de forma lor exterioară și pentru un moment se predă profunzimii unui simbol. Doar așa poate lua naștere un nou pas al recunoașterii. Mă intreb deseori, câți nu trec pe langă simboluri sacre fără să le cunoască noima - uneori pierdută în negura vremurilor, - redescoperită de puțini care urmează calea luminii. Când au apărut simbolurile, de unde provin ele? Din timpurile străvechi, de pe vremea legendarilor
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poesia_sensului_elena_armenescu_1357240147.html [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
acte. La această epopee, care va cuprinde în final zece piese de teatru în versuri, mai lucrez încă. (...) (speranțe de viitor n.a.) În primul rând să fiu sănătos. Apoi, să obțin pentru Ligă, din partea Ministerul Culturii și implicit a guvernului, recunoașterea oficială a acesteia ca asociație de utilitate publică. În prezent lucrez la un volum de versuri, apoi... vom mai vedea! ---------------------------------------- Spicuiri din volumul: „De vorbă cu stelele” de George Roca (Interviu cu Al Florin Țene), pag. 267-286, Ed. Anamarol, București
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_taina_scrisului_21_al_florin_tene_1344764905.html [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
roluri față de ei înșiși și, dacă sunt prea proști, reușesc să se însele singuri. Imbrăcandu-se se gândi la ce zicea Lovinescu: „O lucrare de artă trăiește prin ea; fiind frumoasă, ea și-a îndeplinit menirea și nu are nevoie de recunoașterea nimănui”. Închizând cameră căminului din Parcul Babeș cobora scările ne mai așteptând să vină liftul care la acea oră mai tot timpul era ocupat. „Am sa incep expunerea”, gândi, cu această frază: „literatura este, înainte de toate, semnul puterii omului asupra
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_sasea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
câteva vești de la Roma și din Antiochia și citea din sulurile de pe masa aflată în apropiere. În cort intră dintr-odată Marcellus, generalul și aghiotantul său. -Ave Cezar preamărite guvernator! spuse acesta scoțându-și mantia. Am fost într-o mică recunoaștere pe teren, dincolo de limesuri și sunt semne că perșii vor ataca cât mai curând. -Șahul Persiei, Artavan Arasacidul dorește deci război cu orice preț! -Solia noastră a fost respinsă, preamărite guvernator. Arsacidul este ferm convins că va câștiga. Se înșeală
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1451772774.html [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
17) - iar cealaltă este renunțarea la ele -”Dacă vrei să fii desăvârșit, du-te, vinde-ți averile” (Matei 19, 21). Majoritatea exegeților autorizați ai Sfintei Scripturi, atunci când se referă la Evanghelia cu tânărul bogat (Luc.18, 18-28), sunt unanimi în recunoașterea că cele două căi la care se referă Mântuitorul nostrum Iisus Hristos îi privesc, pe de o parte pe cei care au renunțat la tot de bunăvoie, intrând în monahism, iar pe de altă parte la ceilalți, cei mulți, care
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_crestina_si_spiritual_stelian_gombos_1336981047.html [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
asemenea, unitatea persoanei lui Iisus Hristos, născut din Fecioară) și IV ecumenic (451, Calcedon - unde s-a consfințit doctrina celor două firi ale Mântuitorului). Slăvită de catolici printr-un cult special, supravenerată de ortodocși, respectată simplu de protestanți, relativizată în recunoaștere de neoprotestanți, Sfintei Fecioare Maria nu-i contestă nimeni calitatea de mamă a lui Iisus. Cinstirea este gradată în atâtea intensități din cauza, cred, a înțelegerii diferite a întrupării Fiului. Este imposibil de imaginat, cu mijloacele de care dispunem, un act
VEŞNICIE PE PĂMÂNT. SĂRBĂTOAREA NAŞTERII MAICII DOMNULUI (UN PUNCT DE VEDERE LAIC) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Vesnicie_pe_pamant_sarbatoarea_nasterii_maicii_domnului_un_punct_de_vedere_laic_.html [Corola-blog/BlogPost/367133_a_368462]
-
implicați în activități cu tineretul și e uimitor cât de mulți tineri frecventează, mai nou, bisericile. Perspectiva însănătoșirii există. Dar, în susținerea dreptății venerării Sfintei Fecioare (desigur, de către Bisericile care o fac), în loc să enumăr capitolele și versetele biblice care legitimează recunoașterea ei ca sfântă (mai presus decât toți sfinții), am să dau, prietenului meu, și un răspuns puțin anecdotic. Când, în satul (predominant ortodox, poate cu un oarecare trecut greco-catolic, nu știu) în care am lucrat câțiva ani, întrebam de la cine
VEŞNICIE PE PĂMÂNT. SĂRBĂTOAREA NAŞTERII MAICII DOMNULUI (UN PUNCT DE VEDERE LAIC) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Vesnicie_pe_pamant_sarbatoarea_nasterii_maicii_domnului_un_punct_de_vedere_laic_.html [Corola-blog/BlogPost/367133_a_368462]