1,713 matches
-
le-au generat. Teza principală reliefează ambiguitatea constituirii unei poziții concrete, cauzată de imposibilitatea definirii filosofului în raport cu societatea. În plus, pozițiile enunțate pănă în prezent nu prezintă argumente veridice și convingătoare, fiind susceptibile de critică; necesare dar nu și suficiente. Redefinirea permanentă a activității filosofului, prin faptul că se manifestă diferit în contexte diferite, nu permite o analiză echitabilă a definiției acestuia, pentru că fiecare interpretare se manifestă într-un context specific ei însăși. De aceea, definirea filosofului rămăne confuză, suspendată, contradictorie
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
solidar cu debitorul, reprezintă o lărgire a bazei de colectare, similară din punctul de vedere al efectelor cu lărgirea bazei de impunere în stabilirea impozitelor, iar aceasta determină o creștere corespunzătoare a probabilității de realizare a creanțelor bugetare urmărite. Prin redefinirea instituției angajării răspunderii solidare, astfel cum este aceasta reglementată în Codul de procedură fiscală, se dorește instituirea de noi pârghii pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale care, în actualele condiții economice, prezintă un risc natural de extindere în sensul nedeclarării
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
mai strict asupra modului de stabilire a sediului social/secundar, in vederea diminuării cazurilor în care societățile nu pot fi identificate la sediu indicat. 7. În materia reglementării unor infracțiuni Actul normativ vizează reglementarea unor noi infracțiuni și contravenții precum și redefinirea sistemului sancționator al anumitor acțiuni sau inacțiuni, astfel: Înlocuirea răspunderii contravenționale, pentru anumite fapte prevăzute de Codul de procedură fiscală, cu răspunderea penală, prin instituirea unor noi infracțiuni în Codul fiscal; Reglementarea competenței constatării faptelor ce pot constitui infracțiuni în
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
și a organelor fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală; Reglementarea unor noi infracțiuni în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, fapte care erau până la acest moment sancționate contravențional prin Regulamentul de aplicare a Codului Vamal; Redefinirea elementului material al laturii obiective al unor infracțiuni reglementate de Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. 8. În materia legislației rutiere Modificarea prevederilor
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
managementului reprezintă instrumentarul pus la dispoziția managerilor și a colaboratorilor acestora pentru a eficientiza activitățile organizației. Obiectivul acestei lucrări este de a dezvălui și explică mecanismul complet și articulat al organizației, al sistemului, al științei managementului în fața reformelor care urmăresc redefinirea structurilor entităților economice, a rolului statului și investitorilor în economie și a relațiilor dintre funcționarii publici, politicieni și cetățeni. Și astfel reiese în mod firesc faptul că fiecare sistem oferă recompense diferite. În sistemul de piață, recompensă este profitul și
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
motiv pentru a nu se dezvoltă modelul managerial pentru a răspunde mai bine trăsăturilor neobișnuite ale sectorului public. Capitolul III MANAGEMENTUL PUBLIC MODERN Reformele sectorului public întreprinse în țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au avut ca obiectiv redefinirea structurilor organizațiilor de stat, a rolului statului în economie și a relațiilor dintre funcționarii publici, politicieni și cetățeni. A fost criticat modelul birocratic al administrației publice rigid, bazat pe sisteme ierarhice complexe, pe reguli și proces decizional "top-down" ce conduce
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
este o luptă de cucerire, o ascensiune spre vârf, cu toate dificultățile implicite și explicite posibile, dar mai presus de orice o luptă atât cu structurile/elementele externe, cât mai ales cu structurile/elementele interne ale sistemului, coroborată cu o redefinire, remodelare a propriului for interior spiritual și profesional. Managementul calității poate să aibă o bună aplicație În domeniul educației dacă actanții procesului reușesc să găsească o mai mare satisfacție În munca lor și pot contribui Într-un mod pozitiv la
EDUCAȚIE ŞI DIVERSITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Dumitru BĂRBUŞ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2124]
-
autoritar care este el însuși baza îmbogățirii rapide a unei burghezii politice private de orice posibilitate de participare la capitalismul industrial, ceea ce complică oarecum analiza "modului de producție" în vigoare. Acest proces de reierarhizare generală a societății implică însă o redefinire a modurilor de existență ale raporturilor de piață și circulației monetare, rareori încorporată integral problematicilor antropologice. Așadar, aprofundarea istorică a societăților de rudenie duce la neutralizarea unei părți din propunerile lui G. Balandier, privilegiind abordarea situațiilor "actuale" din unghiul "tranziției
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
douăzeci de ani încoace, punctele nodale în jurul cărora se structurează progresiv acest domeniu de intervenție 117. Cristalizarea autorității exercitate de guvernământ, esențialmente sub forma unei tutele financiare însoțite de impuneri ideologice constante, este dublată de o înmulțire a contractelor de redefinire a raporturilor dintre nivelul administrativ și cel politic (în legătură cu instituțiile statului însuși sau cu cele ale autorităților publice municipale, departamentale sau regionale), precum și a raporturilor dintre acestea din urmă și o mulțime de asociații cu finalități variate. Animație culturală sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
remunerațiilor și ale modurilor de determinare a veniturilor: a non-muncii (asistență), a multiplelor forme de subsalariere, de muncă salariată corespunzând vechilor standarde, a căror dezagregare a început deja, a rentelor și a produselor de plasamente financiare. Ajustarea acestora intervine în redefinirea relațiilor dintre categoriile sociale și fracțiunile de clasă, dar și în reformulările raporturilor de rudenie și de sex, de exemplu, sau în elaborarea noilor registre ale politicului, ale autorității și ale supunerii. Capitolul 4 Economie și colonizare Congo, 1961* Gérard
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este dificil ca statele să stabilească obligații legale prin intermediul regimurilor. Totuși, odată create, ele vor fi utile statelor și, în consecință, vor tinde să reziste în timp (Keohane, 1984, pp. 85-109). Keohane explorează și implicațiile asumpției "raționalității mărginite" și a redefinirii limitate a intereselor actorilor, prin îndepărtare de egoism. Dar autorul afirmă clar și că aceste implicații depășesc teoriile funcționale ale regimurilor. Prin urmare, Keohane recunoaște că "teoriile raționaliste nu conțin o dinamică endogenă (pentru că) ... se prezumă că preferințele nu se
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de Tokyo, de principal interlocutor american în regiune. Astfel, Japonia nu a agreat faptul că președintele Clinton nu a afirmat importanța alianței SUA-Japonia în cadrul discuțiilor cu Jiang Zemin din 1998. Acest fapt a făcut ca Japonia să reia în considerare redefinirea relațiilor cu China (Funabashi, 2001, pp. 75-76; vezi și Wang, 2002; Drifte, 2003). Astfel de evoluții pot fi interpretate din perspectivă neorealistă ca reflectând tensiuni emergente în relațiile dintre Japonia și SUA. Odată cu dispariția amenințării sovietice, în calculele acestor țări
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cazul participării Germaniei la recursul la forță militară în afara zonei NATO, și în privința presiunilor economice datorate costurilor unificării și ale dezvoltării integrării europene. În consecință, s-au pus întrebări fundamentale cu privire la viabilitatea strategiei generale a Germaniei în anii 1990. În redefinirea rolului său în cadrul NATO și al UE, Germania a adoptat o abordare mai activă decât în trecut în ceea ce privește gestionarea problemelor internaționale. Germania a schimbat foarte mult termenii în care participă în aceste instituții internaționale, iar acest fapt a pus întrebări
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pe care îl descrie, aspect curios, cu aceleași cuvinte pe care le folosește pentru Iisus Însuși, „martor credincios”, în acest caz, calificat cu posesivul „martorul meu credincios”. footnote>. Folosind aceste două pasaje s-a putut demonstra fundația solidă pentru orice redefinire ulterioară a cuvântului. Ambele implică persoane care au fost osândite la moarte<footnote G. W. Bowersock, op. cit., p. 14. footnote>. În scrisorile sale, Sfântul Irineu de Lyon trasează o distincție fermă între un mărturisitor (ὀμόλoγoζ) și un martir (μάρτυζ). Un
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
meu, eu iubesc cu o pasiune sporită rezultatul acestui gest categoric ca dovadă tardivă a libertății mele. Recentrarea este fapta orgolioasă a eului care a realizat un transplant de libertate în spațiul predeterminării: ceea ce provine de dinaintea alegerii proprii suferă o redefinire în spațiul deciziei mele. Recentrarea operează astfel o deplasare de sursă: limba, zeii, tribul, locul etc. nu mai provin dintr-o sursă anonimă, ci își au originea în decizia eului meu. Tocmai această deplasare de sursă trebuie confirmată în fanatismul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mă tragă din impas. Paginile pe care i le-am dat conțin, în mare, o analiză a complexului semantic per, o justificare a "peratologiei" ca aură metafizică a acestui complex semantic, o localizare a teoriei din Tragicul în cadrul peratologiei, o redefinire a libertății în raport cu limitele postulate ("voința de limitare" - forma) și limitele date sau impuse ("voința de depășire" - problema peisajului și problematica lui "dincolo"), în sfârșit, o ilustrare la voința de limitare pe mitul Genezei și pe sculptură. La ora 6
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sau porc pentru a-l mânca, dar și pentru barbaria de a-l fi mâncat pe fratele grâu. Dacă nu găsim o cale pentru a redefini bunătatea, intrăm în aporiile bunătății care se încurcă în propria ei atotcuprindere. Dar această redefinire nu se poate face decât de pe pozițiile spiritului și ale culturii. Și nu mă pot împiedica să-i spun oricărui tânăr vorba nu știu cărui latin: Vita sine cultura, quasi imago mortis est. Marți, 20 ianuarie 1981 Ora de plimbare matinală. "Le
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe factorii de risc, tulburările de comportament etc. Formarea nu trebuie să vizeze aplicarea extraordinară a programelor de prevenire, ci integrarea practicilor preventive în practica obișnuită. Construcția violenței din continuitatea microviolențelor implică deconstrucția ei în perioade obișnuite. Or, o asemenea redefinire a politicii de formare a locului cadrului didactic se lovește adesea, în diverse grade, de o considerabilă iresponsabilitate politică. Roland și Galloway (2005), ca și Hargreaves, o denunță în Regatul Unit, unde se agravează presiunea asupra profesorilor; Royer (2001) a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trecând prin asistența socială și, bineînțeles, familia. Cu condiția să nu creadă nimeni că acestea pot face în școală treaba profesorilor (nici că profesorii le pot înlocui). În fine, integrarea prevenirii și gestionării comportamentelor dificile în funcția educativă necesită o redefinire a modului în care sunt concepute programele școlare a căror vocație enciclopedică rămâne uimitoare, chiar dacă perioada de școlarizare nu a încetat să crească și relațiile "ierarhice". Fitz- Gibbon (1996, p. 184) propunea ca model experiența lui Max Perutz, câștigător al
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care se sustrăgea controlului alegătorilor (Kaiser 1969, 1971). Relațiile transnaționale subminează contractele politice și sociale care stau la baza ordinii internaționale consfințite de marile puteri. Văzută din perspectiva relațiilor internaționale ca disciplină, înfrîngerea eroică a lui Kissinger îndeamnă la o redefinire atît a diplomației, cît și a politicii. Așa cum am amintit mai sus, Kissinger a remarcat că puterea se desprinde din ce în ce mai mult de influență și de politică. Dacă relația cauzală dintre putere și influență (asupra consecințelor) nu se mai aplică (presupunînd
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
regimuri, teoria stabilității hegemonice conferă o mai mare importanță cauzală distribuției puterii, dar numai în cadrul unor arii de probleme bine definite. În fine, teoriile realiste care se apropie de economia politică structuralistă (capitolul 11) au mers și mai departe cu redefinirea politicii și a puterii. Pe o cale deschisă de realiștii timpurii, distincția între politica internă și cea externă este iarăși reluată. Conceptul de putere a fost redefinit și văzut mai ales ca putere structurală. A doua modalitate, legată de prima
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
managementul internațional al sistemului Bretton-Woods și rolul pe care îl joacă băncile centrale în acest cadru este un exemplu clar de diferențiere: doar instituțiile unei singure țări emiteau și administrau valuta de rezervă (capitolul 12). Într-un sens similar, această redefinire a politicii internaționale necesită o diferențiere istorică mai pronunțată a sistemelor internaționale. Dacă organizațiile politice nu sînt considerate a fi asemănătoare statelor, atunci trebuie cercetată organizarea internă și modul în care influențează ea politica internațională. Dacă politica nu se referă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
luare a deciziilor în jurul cărora converg așteptările actorului într-o arie dată de soluții" (Krasner 1982a: 185). În prima versiune a lucrării Power and Interde-pendence, Keohane și Nye (1977) au încercat să integreze gîndirea idealistă și cea realistă într-o redefinire a puterii în cadrul unei abordări mai generale, în care sînt luate în considerare politica birocratică și actorii transnaționali (vezi capitolul 8). Într-o versiune mai strict realistă a teoriei regimurilor, acestea sînt considerate ca o funcție de distribuție a puterii între
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
În ambele cazuri, teoria lui Waltz nu stă în picioare. Capitolele care urmează vor reveni la acele abordări realiste din disciplina economiei politice internaționale care reiau și dezvoltă imaginea propusă de Waltz și care pot fi văzute în contextul unei redefiniri realiste a politicii internaționale și a puterii. 10. Economia politică internațională ca încercare de reactualizare a realismului: sfîrșitul sistemului Bretton-Woods și teoria stabilității hegemonice Kenneth Waltz a încercat să salveze suprapunerea dintre teoria realistă și granițele disciplinei relațiilor inter-naționale. Alți
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dezordinea intervenită de un presupus declin al puterii americane. În exterior, noua ordine percepea SUA ca fiind în continuare, de departe, cel mai puternic actor al scenei, avantajul său relativ rămînînd intact. Această contradicție a fost depășită printr-o triplă redefinire a puterii. În primul rînd, și aceasta constituie un ecou al literaturii interdependenței, sursele puterii în sistemul internațional au devenit mai variate. Dacă ne referim la probleme de comerț (și la rezervele de aur), atunci într-adevăr Statele Unite au acum
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]