690 matches
-
Într-o reacție redox, agentul reducător este specia chimică care conține un element care: a) s-a oxidat; b) a acceptat protoni; c) s-a redus; d) a acceptat electroni. 26. Zincul în reacție cu acidul sulfuric manifestă caracter.......(oxidant/reducător). 27. Egalați redox următoarele ecuații chimice, stabilind agentul oxidant și reducător: a) b) c) d) e) f) 28. Ce cantitate de cupru reacționează, la cald, cu 200 mL soluție de H2SO4 2M și ce volum de gaz se degajă în
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
un element care: a) s-a oxidat; b) a acceptat protoni; c) s-a redus; d) a acceptat electroni. 26. Zincul în reacție cu acidul sulfuric manifestă caracter.......(oxidant/reducător). 27. Egalați redox următoarele ecuații chimice, stabilind agentul oxidant și reducător: a) b) c) d) e) f) 28. Ce cantitate de cupru reacționează, la cald, cu 200 mL soluție de H2SO4 2M și ce volum de gaz se degajă în c.n? 29. Un element care s-a redus: a) a
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
mult, organismele au nu numai preferințe, dar și potențiale redox proprii, mici În cazul animalelor, respectiv mari În cazul plantelor. Cu alte cuvinte, niciodată un animal nu se va simți bine Într’un mediu oxidant, iar o plantă Într’unul reducător, dar pot găsi un interval intermediar de caracter redox În care să poată trăi Împreună; acest interval, ca rezultat al unei lungi evoluții, coincide cu cel asigurat În mod obișnuit de mediul terestru. Iar dacă În acest Îngust interval, de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de păr are sulful sub formă redusă, de grupări sulfhidrice; pe măsură ce crește, părului i se transformă sulful Într’o formă oxidată, adică de legături S−S. În compensație, țesutul din jur se reduce, sau mai bine zis Își păstrează caracterul reducător. La fel procedează unghia și stratul superficial al pielii, sacrificând celule oxidate, și poate din acest motiv, moarte. Cam tot pe aici organismul scapă de unele substanțe nocive, intrate accidental În el, precum arsenul... Iată un motiv pentru care aminoacizii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
diferite epoci ale vieții unui arbore, evident Încă viu și sănătos. Dar, asta depășește cadrul acestui capitol, fie și pentru faptul că necesită un experiment. Ce pot spune, mai bine zis bănui, e că În centrul trunchiului lemnul e mai reducător decât spre periferie deși, dacă ar fi să corelăm Învechirea lemnului cu oxidarea, ar trebui ca lucrurile să se petreacă invers. “Radiosfera”, 21 noiembrie 1994, ora 11,35 10. Mediul: trecut și viitor Am avut dintotdeauna o mare atracție pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rând, cele două segmente ale biocenozei dețin supremația, dar În același timp pregătesc condițiile optime de mediu pentru celălalt segment, dar defavorabile pentru el Însuși. Mai concret, la un moment dat planta poate fi predominantă, dar ea va modifica spre reducător caracterul redox al mediului, aducându-l de fapt la valori improprii ei, dar proprii animalului. La acest moment, animalul va fi stimulat, iar planta inhibată: rămas stăpân pe biocenoză, animalul va modifica caracterul redox al mediului spre oxidant, propriu plantei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
alt ciclu al biocenozei planetare va Începe, evident cu supremația plantei stimulate de oxidarea mediului indusă de acum și până atunci. S’ar putea spune că, așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e Însoțită de dispariția unor indivizi, marile oscilații ale biocenozei planetare sunt Însoțite
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o atmosferă densă de amoniac, metan și gheață. Dacă Viața n’ar fi apărut, procesul reductiv s’ar fi blocat curând, iar atmosfera ar fi Încetat să mai fie absorbantă pentru radiația de lungime de undă mică, pentru că un mediu reducător nu poate interacționa cu o radiație de asemenea reducătoare. Ca și Jupiter, Pământul ar fi reflectat În totalitate lumina și nu, ca acum, doar 30%. Lumina sa ar fi fost, ca și cea a planetei Jupiter, albă și rece, pentru că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e din ce În ce mai oxidant, ținând parcă pasul cu tendința naturală de oxidare a mediului, pe care am amintit-o atât de des. La o extremă se situează algele, plante inferioare, cu un optim propriu epocii Îndepărtate În care au apărut, adică reducător. La cealaltă extremă, după ce evoluția a creat gimnosperme ca brazii, angiosperme dicotiledonate ca majoritatea plantelor ce ne Înconjoară, se situează monocotiledonatele precum cerealele. Acestea din urmă necesită, aș Îndrăzni chiar să spun logic, condiții de mediu oxidante; deci o adaptare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu prea admite excepții. Juglona este, pentru chimist, doar o chinonă, deci relativ oxidantă, Însă condensată cu un inel benzenic, care-i scade potențialul redox; iar acest inel, fiind și substituit cu un hidroxil, conferă, una peste alta, un caracter reducător acestei substanțe. Grație acestei substanțe, el, nucul, deține printre plantele pe care le-am investigat, cel mai puternic efect asupra mediului, anume unul reducător; mai mult, așa cum m’am exprimat cu un alt prilej, efectul reducător e sinonim cu depoluarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
redox; iar acest inel, fiind și substituit cu un hidroxil, conferă, una peste alta, un caracter reducător acestei substanțe. Grație acestei substanțe, el, nucul, deține printre plantele pe care le-am investigat, cel mai puternic efect asupra mediului, anume unul reducător; mai mult, așa cum m’am exprimat cu un alt prilej, efectul reducător e sinonim cu depoluarea. Dar nucul oferă o șansă și celorlalte plante, mai ales În perioada sa de odihnă, după cum se știe destul de Îndelungată, până primăvara târziu. Anume
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
peste alta, un caracter reducător acestei substanțe. Grație acestei substanțe, el, nucul, deține printre plantele pe care le-am investigat, cel mai puternic efect asupra mediului, anume unul reducător; mai mult, așa cum m’am exprimat cu un alt prilej, efectul reducător e sinonim cu depoluarea. Dar nucul oferă o șansă și celorlalte plante, mai ales În perioada sa de odihnă, după cum se știe destul de Îndelungată, până primăvara târziu. Anume, frunzele sale conțin iod, un oxidant care, eliberat prin descompunerea acestora, neutralizează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Îndelungată, până primăvara târziu. Anume, frunzele sale conțin iod, un oxidant care, eliberat prin descompunerea acestora, neutralizează efectul reductiv al juglonei, mai ales că aceasta nu este sintetizată În timpul repausului. Astfel Încât, alte plante, inhibate În mod obișnuit de solul prea reducător, datorat juglonei, se pot dezvolta acum, până se trezește nucul. Mai mult, ce s’ar Întâmpla dacă juglona s’ar acumula de la un an la altul? Desigur ar dăuna Însuși celui ce-a produs-o: eroul nostru ar greși În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ceea ce Înseamnă cam 300, adică aproape jumatate din ceea ce Înseamnă uscatul emisferei nordice. Și, pentru a explica aceasta, să ne reamintim cum influențează temperatura asupra cerințelor redox de mediu. Anume, cu cât temperatura crește, planta Își dorește un mediu mai reducător; nucul realizează aceasta, la limita sudică a arealului său, tocmai prin secreția juglonei, adică prin acțiunea sa reductivă asupra solului. Dimpotrivă, scăderea temperaturii determină planta să-și dorească un mediu mai oxidant, adică exact ceea ce mediul ambiental Îi oferă În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cât și ciuperca constituiente ale unui lichen pot trăi și independent, dar au nevoie de condiții specifice, ce nu pot fi asigurate acolo unde cresc lichenii. Mai mult, chiar și În condiții nutritive ideale, singură alga va degrada mediul spre reducător, iar singură ciuperca spre oxidant, fiecare fiind ulterior inhibată de Însăși acțiunea ei. Asocierea Însă stimulează ambii parteneri. Ca În orice biocenoză, fiecare partener creează și din punct de vedere redox condiții optime celuilalt, alga contracarând efectul oxidativ al ciupercii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca și indivizii dintr’o biocenoză oarecare. Atunci când o substanță străină intră În contact cu lichenul are loc modificarea potențialului redox la nivelul mediului intern al lichenului; bioxidul de sulf, pe care l’am ales pentru exemplificare, are un efect reducător. Puși În situația de a-și căuta supraviețuirea, ambii parteneri ai asociației Își vor aduce aminte de ceea ce erau Înainte de a se fi adunat În lichen. Anume alga, principial iubitoare de medii oxidante, va fi inhibată, iar ciuperca, principial iubitoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În schimb hidrații de carbon, condiții În care poate fi mai binevenită stabilirea sediului acestei asociații În frunze. Însă, asociatul bacteriei, adică planta, constituie În același timp și biotopul, adică mediul. Pentru un heterotrof ca bacteria, mediul trebuie să fie reducător, iar planta poate asigura aceste condiții doar la nivelul rădăcinii, de asemenea heterotrofă. Caracterul biocenotic al relației plantă- bacterie fixatoare de azot Îi conferă o mare productivitate. Anume, În lipsa bacteriei, planta produce de multe ori doar un sfert și chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
supraviețuirea individuală. Referindu-mă, Într’un capitol anterior, la lichenii puși În situația de a reacționa la poluare, am discutat atât deplasarea mediului de la normal spre reducere cât și spre oxidare. O fac și acum. Astfel, dacă mediul evoluează spre reducător, planta este inhibată. Și chiar dacă principial bacteria este stimulată În acest caz, e degeaba. Fixarea azotului este un proces care necesită foarte multă energie (1 kg de azot fixat necesită 10 până la 17 kg de hidrați de carbon), pe care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de până acum: mecanizarea și chimizarea, pentru că populația continuă să crească. Dintre cele trei principale elemente fertilizante, azotul, potasiul și fosforul, ultimul pune cele mai mari probleme ambientale, pe care doresc să le aduc În atenție. Fosforul e un element reducător, nefiind astfel utilizabil de către plante ca atare; oxidat, ca pentaoxid, e numai bun, dar de nemanipulat. De aceea, pentaoxidul de fosfor e neutralizat, cel mai adesea cu amoniac, formând un Îngrășământ dublu, de fosfor și azot. Toate bune, numai că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ale entropiei cu potențialul redox. Asta, pentru că se poate demonstra matematic o astfel de relație, anume aproximativ proporțională: un potențial redox mare, oxidant, caracteristic unui mediu poluat, corespunde cu o entropie mare și invers. Exemplu: un metal, precum fierul, este reducător și are o entropie mică, 6,5 cal/mol⋅grd; dacă e oxidat, ca monoxid, ia valoarea 13; dacă e și mai oxidat, ca trioxid, adică rugină, entropia sa e de 21,5. Evident, degradarea e sinonimă cu oxidarea, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organism pluricelular - decât al acelorași celule independente. Cu alte cuvinte, o adaptare la mediu. Numai că uneori acest lucru este, retoric vorbind, uitat, și atunci, unele celule capătă o independență față de organism dar și Între ele, recăpătând potențialul redox scăzut, reducător, deși, din punct de vedere genetic, deci al caracterelor lor, sunt identice: acesta e cancerul. Și asta e o dovadă că creșterea potențialului redox este consecința unirii celulelor și nu a unor modificări genetice ale acestora. Alteori, revenirea la un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nevoie de așa ceva, pentru că sunt Înzestrați cu o creștere continuă și independentă față de pseudorădăcina inițială. Putându-se aproviziona cu apă din atmosferă, ei abandonează părțile vechi ale lor, trăind În continuare, să spunem așa, prin vârf. În acest mod, mediul reducător rezultat prin viețuirea lor nu-i poate inhiba el, mediul, rămânând mereu În urmă, În materialul abandonat. Cu alte cuvinte, mușchii pot trăi à la longue chiar fără o biocenoză. Și astfel, nelimitați de nimic, mușchii au o viteză de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au o viteză de creștere de invidiat, ce se Înviorează cu fiecare ploaie, viteză ce le permite să creeze continuu un cărbune inferior, turba. Aceste părți abandonate ale mușchilor constituie al doilea lucru necesar segmentului heterotrof al biocenozei, pe lângă mediul reducător: baza trofică, adică hrana, ca atare pentru micile animale ierbivore, dar și pentru descompunătorii deșeurilor acestora. Am putea spune că cercul biocenotic se Închide, doar cu apa și lumina ce-i vin din cer... Numai că, acele organisme heterotrofe care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deșeurile mineralizate ajung substrat nutritiv pentru plante, devenind În același timp compatibile cu mediul; dacă mai rămâne ceva neabsorbit de rădăcini. E vorba deci de două procese, o oxidare mai slabă și o reducere mai puternică, În final rezultând ceva reducător, deci mai curat, decât deșeurile umane de la Început. Pentru mica noastră instalație, se trage o concluzie: nevoia de două, hai să le spunem pretențios, reactoare, ce urmează unei camere de toaletă cu tot dichisul, inclusiv apa curentă. Tot ceea ce iese
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stare entropizată, intră obligatoriu În echilibru cu mediul; nu poate exista o apă cu entropie scăzută, dacă vreți reducătoare, În contact cu un mediu oxidant, ca acela obișnuit sau invers. Paranteză: ceea ce spuneam mai demult, anume că Prutul e mai reducător decât pământul din jur, are ca bază fizică exact ce am spus acum, că Prutul curge. Ca minoritate În raport cu restul mediului, apa devenită dintr’un motiv oarecare stagnantă se va entropiza sau, În alte cuvinte, oxida. Biocenoza ce-o locuiește
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]