1,248 matches
-
fond sonor din vecini, holul sare de bătuta la tobă, ce mi-i drag mia! soarele ultimul pe azi la dungă roz, secunda șipote cu fluxul suprem de fățării cît mai are ce luci, culori cu atît mai șterse în reducție analitică, tratarea în sepia condiție cromaticii semantice, halta Tarcău cimitirul în brazi pornește scădere de Valea Trotușului, Lunca de Mijloc a crescut în lumină, cețurile clocotesc pîsla din urmă, lună luna pe jumătate la deschizătura de Valea Rece, laba cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
împărtășește tovărășia cognitivă și preocuparea comună în cadrul aceleiași științe sociale a trecutului (sociologia memoriei colective, istoria social politică și culturală, antropologia memoriei etc.). Anticipativ, o anume critică ne simțim datori să o preîntâmpinăm chiar dinainte de a fi formulată. Aceasta impută reducția livrescă a construcției statului național românesc la dimensiunea sa textuală. Lucrarea nu revendică o asemenea pretenție reductivistă. Nutrim convingerea, sfidând revelațiile postmodernismului francez, că există și o realitate extratextuală. Chiar dacă acordăm un oarecare credit "ipotezei logocratice", construindu-ne întregul demers
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Aceasta ar putea fi numită teoria continuității selective, discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit provincia au fost bogații: "parte din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
șoc" însărcinată cu rolul de a trece prin malaxorul hermeneutic de factură marxist-leninistă întregul trecut românesc (Zub, 2000, p. 41). Toate celelalte manuale de istoria românilor aferente treptelor inferioare de învățământ - gimnazial și primar - sunt copii în miniatură ale acestuia, reducții la scare diferite ale imaginii complete a trecutului românesc cartografiat în detaliu în manualul de Istoria RPR dedicat clasei a XI-a. Această progresivă miniaturizare se poate constata cu ușurință și din paginația cărților care alcătuiesc garnitura manualelor de istorie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor evolua pe axa dezvoltării luptei naționale, în era Roller a istoriografiei autohtone aceasta se desfășoară în cadrele emergenței, maturizării și împlinirii luptei proletariatului împotriva exploatării de clasă. Iar începând cu secolul al XX-lea, istoriografia comunistă operează o dublă reducție: după ce inițial redusese istoria românilor la istoria luptei clasei muncitoare, după constituirea Partidului Comunist Român în 1921, aceasta din urmă este la rându-i redusă la istoria partidului. Pe fondul acestei conversii a naționalului în social, antreprenorii mnemonici însărcinați de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
7. Identitatea structurii formale S P cu "formula" adevărului corespondență / 131 3.1.1.8. Sensuri non-judicative ale unei meontologii aristotelice / 133 3.1.1.9. Alcătuirea judicativului constitutiv în primul sistem de logică / 136 3.1.2. Inducție, deducție, reducție și reconstrucție / 139 3.1.2.1. Introducere / 139 3.1.2.2. Inducție fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere / 149 3
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
non-judicative ale unei meontologii aristotelice / 133 3.1.1.9. Alcătuirea judicativului constitutiv în primul sistem de logică / 136 3.1.2. Inducție, deducție, reducție și reconstrucție / 139 3.1.2.1. Introducere / 139 3.1.2.2. Inducție fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere / 149 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine / 159 3.2. Analitică transcendentală și dialectică transcendentală la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecată și cunoștința veritabilă / 174 3.2.1.5. Raportul de timp și experiența posibilă / 177 3.2.1.6. Necondiționatul, cunoștința aparentă și precomprehensiunea non-judicativului / 185 3.2.1.7. Schița dictaturii judicativului la Kant / 194 3.2.2. Reducție și deducție; constituirea cunoștinței / 197 3.2.2.1. Introducere / 197 3.2.2.2. Analitica transcendentală ca organon al constituirii cunoștinței veritabile; semnificația ei judicativă ca topos al constituirii fenomenale (a fenomenului și a cunoștinței veritabile) / 198 3.2
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
veritabile; semnificația ei judicativă ca topos al constituirii fenomenale (a fenomenului și a cunoștinței veritabile) / 198 3.2.2.3. Topică transcendentală vs. amfibolie transcendentală / 208 3.2.2.4. Timpul ca termen mediu al tuturor judecăților sintetice a priori; "reducția transcendentală" la timp; funcțiile judicative ale "absenței" timpului în constituirea fenomenală sensibilă și schematic- imaginativă / 210 3.2.2.5. Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale / 215 3.2.2.6. Concluzie / 220 3.3. Analitica existențială ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în evidență, a unui temei / 225 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului / 236 3.3.2.3. Sensurile judicative ale descrierii analitice existențiale / 243 3.3.3. Constituire existențială și "situații existențiale"; reducția judicativă a dictaturii judicativului la verb ("este") și la timp / 250 3.3.3.1. Introducere / 250 3.3.3.2. Structura intențională "ceva ca ceva" (etwas als etwas) / 252 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
als etwas) / 252 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului / 255 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială / 258 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii / 263 SECȚIUNEA a II-a. REDUCȚIA JUDICATIVĂ APLICATĂ ASUPRA DICTATURII JUDICATIVULUI Capitolul 4. Reducția "temporală" a elementelor judicativului constitutiv / 273
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială / 258 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii / 263 SECȚIUNEA a II-a. REDUCȚIA JUDICATIVĂ APLICATĂ ASUPRA DICTATURII JUDICATIVULUI Capitolul 4. Reducția "temporală" a elementelor judicativului constitutiv / 273 4.1. Posibilitatea unei reducții judicative a dictaturii judicativului la timp / 273 4.2. Aspectul formal al judecății și timpul / 282 4.3. Aspectul alethic al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială / 258 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii / 263 SECȚIUNEA a II-a. REDUCȚIA JUDICATIVĂ APLICATĂ ASUPRA DICTATURII JUDICATIVULUI Capitolul 4. Reducția "temporală" a elementelor judicativului constitutiv / 273 4.1. Posibilitatea unei reducții judicative a dictaturii judicativului la timp / 273 4.2. Aspectul formal al judecății și timpul / 282 4.3. Aspectul alethic al judecății și timpul / 289 4.4. Timporizarea subiectului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din analitica existențială / 258 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii / 263 SECȚIUNEA a II-a. REDUCȚIA JUDICATIVĂ APLICATĂ ASUPRA DICTATURII JUDICATIVULUI Capitolul 4. Reducția "temporală" a elementelor judicativului constitutiv / 273 4.1. Posibilitatea unei reducții judicative a dictaturii judicativului la timp / 273 4.2. Aspectul formal al judecății și timpul / 282 4.3. Aspectul alethic al judecății și timpul / 289 4.4. Timporizarea subiectului și predicatului, în sensul stabilirii și întăririi poziției lor în judecată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" / 317 4.8. Fenomenul reformalizării logos-ului; redistribuirea sensurilor predicative în "formele" logicii simbolice / 322 4.9. Fenomenul în-ființării / 333 4.10. Cercul reducției judicative / 346 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată la dictatura judicativului. Părtinire, ordonare și autorizare / 350 4.12. Punctul de întâlnire a dictaturii judicativului cu orizontul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Părtinire, ordonare și autorizare / 350 4.12. Punctul de întâlnire a dictaturii judicativului cu orizontul logos-ului întreg / 359 Capitolul 5. Resursele originare ale logos-ului și judicativul constitutiv / 365 5.1. Statutul judicativ al ideologiei / 365 5.2. Reluarea reducției judicative pornind de la fenomenul celei de-a doua timporizări. Părtinire, ordonare și autorizare ideologică / 375 5.2.1. Structura "formei" ideologie / 377 5.2.2. Preeminența celei de-a doua timporizări / 380 5.2.3. Reducția celor trei acte la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
365 5.2. Reluarea reducției judicative pornind de la fenomenul celei de-a doua timporizări. Părtinire, ordonare și autorizare ideologică / 375 5.2.1. Structura "formei" ideologie / 377 5.2.2. Preeminența celei de-a doua timporizări / 380 5.2.3. Reducția celor trei acte la timp / 381 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic / 382 Capitolul 6. Resursele originare ale logos-ului și judicativul regulativ / 385 6.1. Subiect, ființă, autorizare în perspectiva judicativului regulativ / 385 6.2. Fenomenul originar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Note finale / 409 Indice bibliografic. Lucrări citate și consultate / 413 Abstract / 421 Résumé / 423 Rezumat / 425 Notă asupra ediției Lucrarea de față are drept scop reformularea problemei logice și filosofice a judecății după exigențele unei descrieri și apoi ale unei reducții fenomenologice. Am folosit de-a lungul timpului, în unele texte publicate, termeni (de exemplu: "dictatura judicativului", "judicativ constitutiv", "formalizarea logos-ului" etc.) și chiar unele idei din orizontul de cercetare al acestei lucrări. Însăși tema de bază a acesteia, anume
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unul istoric-natural, vizate fiind, în sensul unei descrieri, momentele din istoria logicii și filosofiei care au impus, acreditat și consacrat "reprezentări", "idei", "teorii" etc. despre judecată și despre relația sa cu timpul; b) unul non-natural, fenomenologic, reprezentat de operarea unei reducții fenomenologice a judicativului, adică a întregului sistem de "reprezentări", "idei", "teorii" etc. despre judecată și despre relația sa cu timpul, descris din perspectivă istoric-naturală. Dar vor mai fi vizate "lucrurile însele", atâta vreme cât discursul urmărește repezentările etc. despre ele? Șansa de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sa cu timpul, descris din perspectivă istoric-naturală. Dar vor mai fi vizate "lucrurile însele", atâta vreme cât discursul urmărește repezentările etc. despre ele? Șansa de a nu "uita" de acestea se află în sensul pe care îl au atât descrierea cât și reducția lor: este vorba despre de-constituire. Ambele operații, așadar, au sensul unei de-constituiri a "reprezentărilor" despre "lucrurile însele", în așa fel încât să fie cu putință o reconstituire a acestora pe baza propriei lor "arătări de sine". În Etica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logice) nu are încă decât o îndreptățire convențională (și provizorie); dar ea poate fi justificată suficient prin reconstrucția ei împreună cu tot ceea ce ea implică, anume cu întregul orizont al tehnicilor "logice" de întemeiere a ierarhiilor practicilor umane pe calea unei reducții de tip fenomenologic, în sens de readucere a tuturor elementelor acestui orizont la propriul lor început, fapt originar; acesta pare el însuși un element dinlăuntrul unității de viață umană, vizibil însă numai prin scoaterea la iveală a condițiilor în care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândire, sensul a priori al înseși gândirii autonome; mai bine zis, al unor elemente ("reguli", "principii", "forme" etc.) ale sale. Îl putem recunoaște, însă, în acest moment, doar formal și cu un sens de fapt întâmplător. Însă prin aplicarea unei reducții fenomenologice, el se va înfățișa ca atare, "în carne și oase", sau "în persoană", cum spun fenomenologii, adică în propria sa necesitate: totuși, cum demersul va arăta, într-o necesitate locală, particulară, așadar, în bună măsură, predeterminată "semantic". Dar tocmai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a fi dat prin propria natură, cu alte cuvinte, ca atare prin el însuși, este, de fapt, prins într-un șir de acte de constituire proprii gândirii autonome. În scopul de a regăsi aceste acte, se înaintează pe calea unei reducții de tip fenomenologic, în stare să conducă spre "lucrurile însele". Dar deja "lumea istoric-naturală" a fost părăsită, iar operarea unei reducții nu mai este posibilă decât într-o "lume nouă" care s-a arătat, în forma sa, a fi tot
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de acte de constituire proprii gândirii autonome. În scopul de a regăsi aceste acte, se înaintează pe calea unei reducții de tip fenomenologic, în stare să conducă spre "lucrurile însele". Dar deja "lumea istoric-naturală" a fost părăsită, iar operarea unei reducții nu mai este posibilă decât într-o "lume nouă" care s-a arătat, în forma sa, a fi tot istorică; desigur, nu istoric-naturală, ci în sensul că mișcarea gândirii autonome nu este spontană, ci reglată, iar aceasta presupune o administrare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vor fi formulate în cele ce urmează, dictatura judicativului, cu toate aspectele și elementele sale. Aceasta corespunde întregului orizont de gândire, rostire și făptuire instituit de evenimentul gândirii autonome. Dar tehnicile filosofice pot avea, pe de altă parte, sensul unei "reducții" a bogăției de fapte pe care gândirea le ia la cunoștință, întotdeauna într-o suspectă separație a sa de propriile obiecte, la "unitatea sintetică originară", din care ea, apoi și obiectul său, pot fi separate în vederea unei relative analize. Ambele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]