7,371 matches
-
Președintele României și Parlament este caracterizată printr-un dialog constituțional permanent, iar în cadrul acestuia fiecare dintre cele două autorități trebuie să colaboreze în mod loial, cu respectarea rolului lor constituțional. Astfel, constituantul a acordat dreptul Președintelui de a cere reexaminarea legii pentru a se putea corecta erorile materiale comise în actul de legiferare sau pentru a se regândi o anumită soluție legislativă atât pentru motive de constituționalitate, cât și de oportunitate. Prin intermediul acestui mecanism constituțional se deschide un dialog
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii. Prin urmare, dialogul constituțional are drept efect redeschiderea procedurii legislative între aceste instituții, însă numai în limitele cererii de reexaminare. Depășirea acestor limite ar acorda, în cadrul acestei relații, un rol preeminent fie Parlamentului, fie Președintelui României, după caz, întrucât, dacă s-ar redeschide procedura legislativă indiferent de limitele cererii de reexaminare, Parlamentul ar putea adopta o lege cu un
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
aceste instituții, însă numai în limitele cererii de reexaminare. Depășirea acestor limite ar acorda, în cadrul acestei relații, un rol preeminent fie Parlamentului, fie Președintelui României, după caz, întrucât, dacă s-ar redeschide procedura legislativă indiferent de limitele cererii de reexaminare, Parlamentul ar putea adopta o lege cu un conținut total diferit față de cea inițială, iar Președintele României nu va mai putea cere reexaminarea acesteia, fiind vorba, în sens strict formal, de aceeași lege, ceea ce impune promulgarea acesteia în
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
Președintelui României, după caz, întrucât, dacă s-ar redeschide procedura legislativă indiferent de limitele cererii de reexaminare, Parlamentul ar putea adopta o lege cu un conținut total diferit față de cea inițială, iar Președintele României nu va mai putea cere reexaminarea acesteia, fiind vorba, în sens strict formal, de aceeași lege, ceea ce impune promulgarea acesteia în termen de 10 zile de la comunicarea sa. În același sens, Curtea reține că, din contră, dacă s-ar aprecia că în ipoteza antereferită
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
zile de la comunicarea sa. În același sens, Curtea reține că, din contră, dacă s-ar aprecia că în ipoteza antereferită Parlamentul a adoptat o nouă lege, Președintele României ar dispune de dreptul de a formula o nouă cerere de reexaminare; or, această apreciere ar aparține Președintelui României, care ar putea bloca procesul legislativ, transformând dreptul de veto suspensiv de care beneficiază într-unul decizional“. ... 56. Curtea a conchis (paragraful 48 din Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018, precitată) că
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
februarie 2018, precitată) că „soluția corectă care conciliază rolul preeminent al Parlamentului în procesul de legiferare și rolul Președintelui României de a sancționa punerea în executare a legii este aceea ca dezbaterea parlamentară să fie reluată în limitele cererii de reexaminare. Această soluție se sprijină pe dialogul constituțional dintre cele două autorități publice, ce implică separarea și echilibrul dintre funcțiile statului pe care acestea le exercită, pe necesitatea respectării rolului lor constituțional și pe colaborarea constituțională loială dintre acestea. Ignorarea acestor
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
putea uza de mai multe ori de acest drept cu privire la una și aceeași lege, dar cu conținut normativ diferit, după propria sa apreciere, ajungându-se la nesocotirea textului constituțional. Așadar, pronunțarea Parlamentului asupra legii, în limitele cererii de reexaminare, decurge din art. 1 alin. (4) și (5), art. 61 alin. (1) și art. 80 alin. (2) din Constituție, ceea ce înseamnă că art. 77 alin. (2) și (3) din Constituție trebuie coroborat cu textele constituționale anterior referite. ... 57. Pentru
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
dată în mod definitiv oricărui litigiu de către instanțe să nu mai poată fi supusă rejudecării (Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunțată în Cauza Brumărescu împotriva României, paragraful 61). Conform acestui principiu, niciuna dintre părți nu este abilitată să solicite reexaminarea unei hotărâri definitive și executorii cu unicul scop de a obține o reanalizare a cauzei și o nouă hotărâre în privința sa. Instanțele superioare nu trebuie să își folosească dreptul de reformare decât pentru a corecta erorile de fapt sau
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
ia măsurile necesare pentru aprovizionarea cu produse corespunzătoare. ... ... ... DII.2. Fasonarea armăturii DII.2.1. Înainte de a trece la fasonarea armăturii, executantul elaborează documentația pentru tehnologia de execuție pentru montajul carcaselor și ordinii de montare a barelor și solicită, dacă este necesar, reexaminarea, împreună cu proiectantul, a prevederilor din proiect. ... DII.2.2. Fasonarea armăturii se poate efectua de către executant (în ateliere proprii și/sau la fața locului, pe șantier) sau prin comandarea acesteia, de către executant, la un prelucrător specializat în fasonarea armăturii. (1
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264482]
-
exclusiv hotărârile determinate de art. 452 din Codul de procedură penală (respectiv prin care s-a soluționat latura penală sau civilă a unei cauze), și numai pentru cauzele prevăzute de art. 453 din același cod, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale. În consecință, sunt supuse revizuirii hotărârile judecătorești definitive prin care se soluționează conflictul de drept penal substanțial, iar din această categorie fac parte hotărârile prin care instanța de judecată a pronunțat o soluție de condamnare
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
românesc, aceea a cercetării de către instanța penală a tuturor aspectelor ce vizează, direct sau indirect, raportul juridic penal de conflict. ................................................................................................ 48. Or, prin raportare la standardele convenționale anterior menționate, nu există niciun argument obiectiv și rezonabil care să justifice reexaminarea de către instanța penală a unor aspecte ale cauzei ce constituie chestiuni prealabile și care au fost soluționate, printr-o hotărâre definitivă, de către o instanță competentă să judece într-o altă materie, chiar dacă aceste chestiuni privesc existența infracțiunii
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
Obiectivele formării și standardele de competență aferente care trebuie atinse sunt clar definite și identifică nivelurile de cunoștințe și de aptitudini practice care trebuie evaluate și examinate în conformitate cu prezentul ordin. (3) Având în vedere politicile, sistemele, controalele și reexaminările interne de asigurare a calității stabilite pentru a garanta atingerea obiectivelor definite, domeniile de aplicare ale standardelor de calitate cuprind: a) eliberarea, reînnoirea, suspendarea și retragerea certificatelor de calificare ale Uniunii, a documentelor de atestare la nivel național, a carnetelor
ORDIN nr. 209 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252436]
-
a dispozițiilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați, prin reprezentant legal Marin Frunză, cu prilejul soluționării unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, aferente cererii de recuzare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că, în mod indiscutabil, o cerere de recuzare nu poate reprezenta decât un ultim demers procedural posibil în
DECIZIA nr. 175 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273919]
-
mai este luată în considerație obligația de respectare a imparțialității și nici obligația de respectare a independenței judecătorului. Precizează că, în conformitate cu art. 24 din Constituție, dreptul la apărare este garantat, or, condiționarea exercitării dreptului la apărare, prin procedura reexaminării, doar cu condiția timbrării prealabile a acestui drept constituțional, încalcă vădit condiția cerută și acordată prin Constituție, anume de garantare, care presupune exercitarea nestingherită, necondiționată de plata vreunei taxe. ... 6. De asemenea, susține că plata unei astfel de taxe ce
DECIZIA nr. 175 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273919]
-
intermediar mai târziu de o sută douăzeci (120) de zile de la data constituirii sale. (11) În termen de paisprezece (14) zile de la data emiterii raportului intermediar, partea solicitantă sau partea solicitată poate adresa instanței o cerere scrisă de reexaminare a anumitor aspecte ale raportului intermediar. După analizarea tuturor observațiilor formulate în scris de partea solicitantă și de partea solicitată cu privire la raportul intermediar, instanța își poate modifica raportul și poate efectua orice examinare suplimentară pe care o consideră
ACORD CUPRINZĂTOR din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273360]
-
solicitată cu privire la raportul intermediar, instanța își poate modifica raportul și poate efectua orice examinare suplimentară pe care o consideră adecvată. Concluziile hotărârii definitive a instanței trebuie să cuprindă o analiză suficientă a argumentelor prezentate în etapa intermediară de reexaminare și trebuie să răspundă clar întrebărilor și observațiilor formulate de partea solicitantă sau partea solicitată. (12) Instanța transmite părții solicitante și părții solicitate hotărârea sa definitivă în termen de o sută douăzeci (120) de zile de la data constituirii sale
ACORD CUPRINZĂTOR din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273360]
-
alin. (1), (2) și (3) și ale art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția a fost invocată de Carmen Grațiana Zorzon în cadrul soluționării unei cereri de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă o cerere de ajutor public judiciar. ... 8. Prin Încheierea din camera de consiliu din 28 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 548/59/2019, Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale
DECIZIA Nr. 347 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273530]
-
muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008. Excepția a fost invocată de Carmen Grațiana Zorzon în cadrul soluționării unei cereri de reexaminare a încheierii prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar pentru scutirea, reducerea, eșalonarea sau amânarea plății taxei judiciare de timbru în sumă de 100 lei, aferentă unei cereri de strămutare. ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea
DECIZIA Nr. 347 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273530]
-
și Varvara-Elena Mirică în etapa procesuală a recursului formulat împotriva Deciziei nr. 1.438 din 23 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Prahova, precum și a Încheierii din camera de consiliu din 20 august 2018, prin care s-a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de partaj succesoral. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că art. 18 din Legea nr. 146/1997 este o normă de drept procesual civil
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
procesuală care garantează dreptul părților la apărare și la respectarea principiilor procesului civil, respectiv contradictorialitatea și oralitatea. Or, dispozițiile criticate contravin și lipsesc de conținut aceste principii prin îngrădirea dreptului de a fi încunoștințat prin citație în faza procesuală a reexaminării taxei judiciare de timbru și de a participa activ și public, în stare de contradictorialitate și oralitate, de a formula apărările necesare unei soluționări legale și corecte a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, lăsând la aprecierea subiectivă
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
a fi încunoștințat prin citație în faza procesuală a reexaminării taxei judiciare de timbru și de a participa activ și public, în stare de contradictorialitate și oralitate, de a formula apărările necesare unei soluționări legale și corecte a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, lăsând la aprecierea subiectivă a judecătorului aspecte care trebuie puse în discuția contradictorie a părților. În plus, soluționarea cererii de reexaminare se produce în camera de consiliu, și nu în ședință publică, astfel cum este
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
oralitate, de a formula apărările necesare unei soluționări legale și corecte a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, lăsând la aprecierea subiectivă a judecătorului aspecte care trebuie puse în discuția contradictorie a părților. În plus, soluționarea cererii de reexaminare se produce în camera de consiliu, și nu în ședință publică, astfel cum este statuat în art. 127 din Constituție, o astfel de cerere nefiind inclusă în categoria cauzelor ce se soluționează în ședință secretă. Se mai susține că sintagma
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
din Constituție, o astfel de cerere nefiind inclusă în categoria cauzelor ce se soluționează în ședință secretă. Se mai susține că sintagma „încheiere irevocabilă“ îngrădește și mai mult drepturile procesuale, întrucât nu permite părții nemulțumite de soluția dată cererii de reexaminare să o atace la o instanță superioară în grad, care să analizeze și să reformeze erorile ce se pot produce la instanța inferioară, cu respectarea dublului grad de jurisdicție. Prin urmare, în opinia autorilor excepției, consecința reglementării criticate este aceea
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
reglementării criticate este aceea că partea este împiedicată să își exercite liber drepturile procesuale, să aibă un acces efectiv la instanță, la un proces echitabil și la un recurs efectiv în fața unei instanțe superioare în grad. Simplul fapt că reexaminarea taxei judiciare de timbru se realizează de un alt complet, dar de către aceeași instanță, nu este în măsură să garanteze dreptul la un proces echitabil și accesul la un recurs efectiv. ... 6. Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
reclamantului au fost expuse și prezentate în fața instanței și, în special, de natura problemei pe care aceasta a trebuit să le soluționeze. Așa fiind, din moment ce partea a beneficiat deja de o judecată în calea de atac a reexaminării, în ceea ce privește problemele deduse judecății, nu se poate susține că prin neacordarea dreptului de a declara recurs i se încalcă accesul la justiție. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]