862 matches
-
vânt?! De ce nu pasăre oare?! De ce sunt numai cuvânt?..." Supraevaluarea ideii de generație irită franc; există doar ritmuri, zice el: "Un poet bun ține de toat egenerațiile, mediocritatea de nici una..." Lirismul în sine, prelungit fără frână, poate cădea în desuetudine; reflexivitatea vine să corecteze sentimentalismul, discursul lânced. Dacă aș avea două inimi, una aș vrea să gândească..." Nu o dată Grigore Vieru se amuză la întâlnirea cu vechile dictoane și sentenții, după care el însuși, luând "pulsul proverbelor", propune dezinvolt texte sapiențiale
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
limitează la piețele financiare și pe ca-re ne-a mai prezentat-o în lucrările sale anteri-oare (Alchimia finanțelor 1987, Sfîrșitul capitalismului 1998 și Despre globalizare 2000), fără ca lumea academică să o ia prea mult în considerare. Este vorba despre paradigma reflexivității, care se bazează, cum arată autorul, pe raportul dintre gîndire și realitate, susținînd ideea potrivit căreia "interpretările și concepțiile greșite joacă un rol important în modelarea istoriei" (p.7). Declarîndu-se încă o dată discipol al lui Karl Popper, dl. Soros înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai au nici un efect. Castelul de nisip se prăbușește. Momentul e dramatic. Paradigma dominantă, a echilibrului și fundamentalismului de piață este incapabilă măcar să explice actuala stare de lucruri. În context, dl. Soros crede că a sosit vre-mea recunoașterii teoriei reflexivității, care in-troduce un element de incertitudine în între-prinderile umane, în general, și în piețele financiare, în particular. În astfel de condiții, cum va arăta viitorul? Autorul crede că ne aflăm la un final de epo-că și că nu se pot
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
una dintre expresiile escaladei individualiste, un mod de afirmare a puterii personale asupra unui teritoriu de extremă proximitate în momentul în care marile proiecte colective și-au pierdut vechea lor capacitate de mobilizare. Hiperconsumul ca destintc "Hiperconsumul ca destin" În vreme ce reflexivitatea consumativă tinde să se generalizeze, atacurile lansate contra dezlănțuirii nevoilor și-au schimbat direcția. Ecologia radicală și politică ce propovăduia, prin anii 1960-1970, austeritatea voluntară și „autolimitarea nevoilor” a lăsat locul cererilor de protecție a mediului, agroecologiei, gestiunii pe termen
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
comun al umanității”, lozincilor „mâncați mai bine, consumați produse sănătoase” - elogiile slow food-ului. Ceea ce contează este, înainte de toate, apărarea marilor echilibre planetare, producerea de mărfuri reciclabile, reconcilierea economiei cu ecologia. Protestul globalizant și maniheist s-a preschimbat în instrument de reflexivitate pragmatică făcută din contestații punctuale, din sensibilitatea la urgențele clipei, din apeluri la o modificare „realistă” și necesară a practicilor productive, a politicilor publice și a modurilor de consum. După pasiunile revoluționare, principiul de precauție și înțelepciunea evaluatoare a riscurilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
netăgăduit că sensibilitatea ecologică rămâne o nebuloasă constituită din curente divergente, nu-i mai puțin adevărat că ea contribuie la crearea unui „supliment sufletesc”, la „conștientizarea” producției și a consumului. Cu cât există mai puțină utopie revoluționară, cu atât crește reflexivitatea consumului-lume revopsit în verde. Asta nu înseamnă că radicalitatea critică a dezarmat: antimondializările fac să se vorbească despre ele, iar McDonaldizarea planetei apare mai mult ca oricând drept marele Satan 13. Să ne întoarcem de unde am plecat? Nu putem admite
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
condițiile materiale generale se ameliorează, cu atât subiectivizarea-psihologizarea sărăciei se intensifică. În societatea de hiperconsum, starea de precaritate economică nu generează doar pe scară mare noi experiențe de privațiuni materiale, ea răspândește suferința morală, rușinea de a fi diferit, autodeprecierea, reflexivitatea negativă. Resurgența sărăciei exterioare nu avansează decât în paralel cu suferința interioară sau existențială. Individualizarea, hiperconsumul și precarizarea locurilor de muncă dau naștere, în mod convergent, Peniei nu doar mizere, dar și rănite, descalificate, inferiorizate în ochii proprii. Dacă pentru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să pretindă. Făcându-i pe indivizi să judece, să compare și să măsoare experiența lor de viață cu etalonul imaginii unei fericiri euforice, mereu noi și intense, civilizația bunăstării hrănește, în proporții de masă, frustrările și neîmplinirile existențiale. Instrument al reflexivității negative, socializarea individualistă și consumeristă face să se nască în om sentimentul de a fi întotdeauna privat de partea esențială a vieții. Mai există un factor care favorizează epidemia hipermodernă a nemulțumirii: este vorba de schimbările survenite în educația familială
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
riturile colective, vedem cum iau amploare o întreagă muncă de subiectivare în raport cu ceea ce se mănâncă și se bea, o preocupare dietetică fondată pe cunoștințe științifice. Cultura dionisiacă este epuizată în însuși principiul ei: mâncatul și băutul au intrat în era reflexivității și a responsabilității individuale 19. Este totuși și momentul în care fac ravagii bulimiile și alte anarhii alimentare. Pe de o parte, silueta, sănătatea și echilibrul alimentar sunt promovate ca valori primordiale; de cealaltă parte, proliferează compulsiile și frenezia neoconsumatorului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În loc de așa ceva, avem, cu fiecare zi ce trece, o infinită atenție la sănătate și „plăceri ale mișcării” care trebuie prevăzute și organizate. În felul acesta, civilizația hedonistă e însoțită mai puțin de ușurința de a trăi și mai mult de reflexivitate și de sentimentul complexității vieții. Cultură preventivă, anxietate sanitară și estetică, tensiune între exigențele prezentului și cele ale viitorului: suntem departe de a ne hrăni cu clipa care trece și cu plăcerile așa cum vin: leneșa nepăsare hedonistă dă înapoi pe măsură ce
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
luată în derâdere atunci când se repetă la nesfârșit refrenul sărăcirii efortului gândirii și a capacităților subiective de simbolizare, strivite, zice-se, de cultul senzațiilor corporale imediate. În realitate, în zilele noastre există infinit mai multe cuvinte și infinit mai multă reflexivitate referitoare la sentimente decât în comunitățile rurale tradiționale, unde discursul amoros era sărac, stereotip și puțin verbalizat 56. Și poate că nu este inutil de amintit că disjuncția dintre sex și sentiment era mult mai marcată atunci când frumoasa retorică romantică
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
bună calitate, respectând normele de protecție a mediului. E vorba deci de a cumpăra „inteligent” ca subiect și nu ca marionetă-cumpărător. Prin aceasta, „alterconsumatorul” nu face decât să ilustreze una dintre tendințele hiperindividualismului contemporan, caracterizat prin suspiciune față de marile instituții: reflexivitatea comportamentelor individuale, grija pentru calitate. Una dintre pantele societății de hiperconsum predispune la frenezia lui „mereu mai mult, mereu ceva nou”; o alta, favorizată de informație, de dinamica autonomiei subiective, de preocuparea pentru calitatea vieții și a identității personale, îi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sfera eticului. Societatea hiperindividualistă nu se reduce la cultul obsesiv al plăcerilor private, ea este și aceea în care este de datoria individului să decidă ce trebuie să facă, stabilind regulile propriei conduite. Consens în jurul valorilor umaniste democratice, avânt al reflexivității etice: cultura fazei III nu poate fi asimilată cu o stare a barbariei nihiliste. Spiritul de consum: până unde?tc "Spiritul de consum \: până unde ?" Cei mai pesimiști consideră că dezastrul s-a produs deja și că ar fi de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
facă masa cât mai agreabilă. Astfel se golește de conținut masa de acuze privind inadecvările epistemice ale cogniției economiei pentru că ea are ca știință alte conținuturi decât științele naturii. Obiectul ei este, într-un fel, natura în faza ei de reflexivitate, adică exact ceea ce ține de întâmplările din natura umană. Contextele economice nu sunt și nu pot fi incluse în legi naturale deși se situează pe solul specific al proceselor naturale. Singura lege naturală este cea a bunului-simț prin care natura
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
concepte vii, cu interesele și conștiința la purtător, ca să zic așa. Or, acest tip de concepte sunt înainte de toate și în esență de o calitate specială, sunt reflexive, se autoîmplinesc prin încercare și eroare (Popper, 1981), se împlinesc în contexte. Reflexivitatea conceptelor economice creează conținuturi în mod direct contextelor, le configurează în repere situaționale de natura certitudinilor subiective. În timp ce științele experimentale explică natura, Economia, ca și alte științe nonexperimentale, explică mediul social, substanțierea sa intersubiectivă ce cristalizează în contexte. Explicit spus
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este în cazul crizelor sacrificatul de serviciu. Pe de altă parte, inadecvările sunt reale și ele rezidă într-o capacitate mai redusă a Economiei de a-și interoga ipotezele, așa cum am văzut în prima parte a acestui capitol. Sincronicitatea și reflexivitatea reprezintă provocări serioase oarecum evitate de Economie, dovadă și puținătatea studiilor de epistemologie aplicată. Interogarea conceptelor fondatoare ar trebui să intre în reflexele cunoașterii economice pentru că pe această cale se nuanțează enunțurile, se aproximează adevărurile cu care operează, inclusiv pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prescris) de fizică. Deci, Economia nu poate să se asigure de efectele întâmplătoare, de rezultatele spontane, de tendințele neașteptate și, oricum, de consecințele neintenționate. Sensul predictibilității pentru obiecte corupte (Mimetismul care complică) A. Ceva care nu ajunge nicidecum altceva Criza reflexivității O stafie bântuie liberă în interiorul cunoașterii: actuala criză economică ar putea să fie din categoria acelor fluctuații prezentate de comportamentele elementelor fundamentale ale naturii. Sugestia este că, asemănător stărilor departe de echilibru (unde se întâmplă efectul legii bifurcației), atât în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consemnăm realitatea), constituie drama cunoașterii în Economie, în orice știință umanistă. Dar această provocare este și capcana unde ieșirea revelează nu doar originea crizei, ci și soluția crizei. Ceea ce complică această poziționare rațională nu ține, este adevărat, doar de inadecvările reflexivității, ale dialecticii conceptelor, ci și de (poate mai ales) concretețea pe care simte nevoia să se așeze natura umană, pe palpabilul substanței câștigului și pe viteza împlinirii așteptărilor. În măsura în care în Economie este vorba despre fluctuație ca dinamică a stărilor fizice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
deteriorarea substanței ei, căci intersubiectivitatea nu sporește prin sciziparitate. Criza este, astfel, un accident în intersubiectivitatea substanțială a Economiei care durează până se refac rupturile provocate de forțarea prin concept a performanțelor. În felul acesta, criza obiectului este și criza reflexivității, în esență, orice fluctuație în intersubiectivitatea contextuală a Economiei având la origine ceea ce a gândit omul că s-ar putea să schimbe ca ritm și direcție în dinamica intersubiectivității complexe. Criza teoriei stă la originea Economiei ca fapte economice. Omul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
îndeamnă să se fixeze în material (uitând astfel de origini) sau îndeamnă complexitatea să se îndrepte spre origini, ca obsesie a echilibrului (rupând-o astfel de substanța ei inefabilă). Între aceste stări nefirești se întâmplă reacția intersubiectivității la fluctuația din reflexivitatea faptelor sub forma crizelor. Este limpede (dar într-un fel complicat) că soluția crizei este soluția teoriei, a concepției asupra specificului substanțierii în Economie. Criza la nivelul faptelor de economie este consecința crizei fundamentelor teoriei. Orice depășire a stării de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu arta ei privind raționalitatea schimbărilor energetice înseamnă repoziționarea, înainte de toate, față de timp și spațiu. Desigur, această repartizare consemnează adevărata identitate a Economiei ca știință socială, adică acea categorie de științe care operează cu desăvârșire asupra unui „obiect” înzestrat cu reflexivitate, fiind prin excelență complexitatea însăși, care reflectă și se reflectă, face și devine totodată, dă sens și semnifică, calculează și valorizează în timp ce produce și consumă, inovează și distruge conștient (creator, de sperat!) Această recentrare pe antropic a conținutului Economiei repune
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fizică, obiectuală, dar nu are posibilitatea de a se încheia când vizează dimensiunea spirituală. Așa se face că magistralei complexității, deși virtualizează cristalul, îi este imposibil să-l substanțializeze din două tetraedre. Forma ideală a lui Platon nu este ideală! Reflexivitatea cunoașterii este mereu o tendință, nu o realizare perfectă. Cunoașterea nu ajunge niciodată să lichideze necunoașterea. Ideea de cristalizare sugerată (inspirată) de natură ne apropie de ceea ce logicienii numesc paraconsistență (Bunge, 1967), în sensul de configurare a operatorilor logici în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
atunci când clasificarea conceptelor are un temei tare în reperele definiției, genul proxim și diferența specifică. S-ar părea că ne aflăm, în cazul Economiei, în fața unei ciudățenii instalate în configurarea cogniției pentru a ne îndepărta de sau a renunța la reflexivitate. Ceva nu se leagă în modul în care suntem obișnuiți să vedem înlănțuirea și transcenderea de sensuri, atunci când analizăm cogniția economică. Căile tipurilor de economie par mai degrabă divergente cu înțelegerea noastră croită să vadă convergențe. Parcă ar fi vorba
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Toc160586490" Facilitare instituțională pentru fonduri structurale PAGEREF Toc160586490 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586491" Capitolul 6 HYPERLINK \l " Toc160586492" PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ (Dumitru Sandu) PAGEREF Toc160586492 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586493" Despre ce reflexivitate vorbim? PAGEREF Toc160586493 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586494" Reflexivitatea în facilitare PAGEREF Toc160586494 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586495" Reflexivitatea în evaluare PAGEREF Toc160586495 \h Error! Bookmark not defined. PREFAȚĂ Profesionalizare Practica dezvoltării comunitare este
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
defined. HYPERLINK \l " Toc160586491" Capitolul 6 HYPERLINK \l " Toc160586492" PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ (Dumitru Sandu) PAGEREF Toc160586492 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586493" Despre ce reflexivitate vorbim? PAGEREF Toc160586493 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586494" Reflexivitatea în facilitare PAGEREF Toc160586494 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586495" Reflexivitatea în evaluare PAGEREF Toc160586495 \h Error! Bookmark not defined. PREFAȚĂ Profesionalizare Practica dezvoltării comunitare este un volum de bune practici sau un manual de dezvoltare comunitară? Și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]