KorAP: Find »[drukola/base=refren & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...70 >

1,737 matches

Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234

sfinte cu țara pe care o exprimă și datorită definiției complexe și originale pe care o dă noțiunii de patrie: „1. Cât trăim pe-acest pământ/ Mai avem un lucru sfânt/ O câmpie, un sat natal,/O clopotniță pe deal.// Refren: Cât dura-ne-vor izvoare/ Și un lucru ce dispare/ Cât trăim pe-acest pământ/ Mai există ceva sfânt.// 2. Cât avem o țară sfântă/ Și un nai care mai cântă/Cât părinții vii mai sunt/Mai există ceva sfânt

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Cât dura-ne-vor izvoare/ Și un lucru ce dispare/ Cât trăim pe-acest pământ/ Mai există ceva sfânt.// 2. Cât avem o țară sfântă/ Și un nai care mai cântă/Cât părinții vii mai sunt/Mai există ceva sfânt.// Refren//3. Cât pădurile ne dor/ Și avem un viitor/ Cât trecutul ținem minte/ Mai există lucruri sfinte.// Refren//4. Cât luceafărul răsare/ Și în cer e sărbătoare/ Cât e pace pe pământ/ Mai există ceva sfânt.// Refren//5. Cât avem

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
sfânt.// 2. Cât avem o țară sfântă/ Și un nai care mai cântă/Cât părinții vii mai sunt/Mai există ceva sfânt.// Refren//3. Cât pădurile ne dor/ Și avem un viitor/ Cât trecutul ținem minte/ Mai există lucruri sfinte.// Refren//4. Cât luceafărul răsare/ Și în cer e sărbătoare/ Cât e pace pe pământ/ Mai există ceva sfânt.// Refren//5. Cât avem un sat departe/ Și un grai ce n-are moarte/ Cât ai cui zice părinte/ Mai există lucruri

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
există ceva sfânt.// Refren//3. Cât pădurile ne dor/ Și avem un viitor/ Cât trecutul ținem minte/ Mai există lucruri sfinte.// Refren//4. Cât luceafărul răsare/ Și în cer e sărbătoare/ Cât e pace pe pământ/ Mai există ceva sfânt.// Refren//5. Cât avem un sat departe/ Și un grai ce n-are moarte/ Cât ai cui zice părinte/ Mai există lucruri sfinte.// Refren.” Mircea Mihai Cebanu de la Chișinău a interpretat cântecele: „Melodie de dor,” „Miorița”, „Doină”, „El condor pasa” și

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Cât luceafărul răsare/ Și în cer e sărbătoare/ Cât e pace pe pământ/ Mai există ceva sfânt.// Refren//5. Cât avem un sat departe/ Și un grai ce n-are moarte/ Cât ai cui zice părinte/ Mai există lucruri sfinte.// Refren.” Mircea Mihai Cebanu de la Chișinău a interpretat cântecele: „Melodie de dor,” „Miorița”, „Doină”, „El condor pasa” și Rusu Gabriel din Ciocănești, melodia „Cântă cucul, bată-l vina!”. Maria Laura Niculiță, solist vocal din Ciocănești, interpretează cântece populare preluate din folclorul

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Șarul Dornei, colinde mai deosebite cântate de foștii deținuți politici pe versuri de Radu Gyr, colinde preluate din repertoriul lui Tudor Gheorghe și cântece de munte, printre care o baladă: „1. Rău mă dor ochii mă dor/ De durerea frunzelor/Refren: Și mă duc și iar mă duc/ Până la izvor sub nuc./ Și mă fac și iar mă fac/lemn de brad și lemn de fag./ 2. Rău mă dor picioarele de bătut cărările.// Refren/3. Rău mă dor ochii mă

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
ochii mă dor/ De durerea frunzelor/Refren: Și mă duc și iar mă duc/ Până la izvor sub nuc./ Și mă fac și iar mă fac/lemn de brad și lemn de fag./ 2. Rău mă dor picioarele de bătut cărările.// Refren/3. Rău mă dor ochii mă dor/ De lumina stelelor./ Refren/”. Dragostea pentru munte apare și în cântecul Bătrânul refugiu: „1. Departe în munți ascuns printre stânci/ Se află bătrânul refugiu./ Acolo se întâlnesc acei ce iubesc/ Pereții de stâncă

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
iar mă duc/ Până la izvor sub nuc./ Și mă fac și iar mă fac/lemn de brad și lemn de fag./ 2. Rău mă dor picioarele de bătut cărările.// Refren/3. Rău mă dor ochii mă dor/ De lumina stelelor./ Refren/”. Dragostea pentru munte apare și în cântecul Bătrânul refugiu: „1. Departe în munți ascuns printre stânci/ Se află bătrânul refugiu./ Acolo se întâlnesc acei ce iubesc/ Pereții de stâncă și cerul.// Refren: Nu-i nimeni să-i înțeleagă/Nu-i

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
mă dor ochii mă dor/ De lumina stelelor./ Refren/”. Dragostea pentru munte apare și în cântecul Bătrânul refugiu: „1. Departe în munți ascuns printre stânci/ Se află bătrânul refugiu./ Acolo se întâlnesc acei ce iubesc/ Pereții de stâncă și cerul.// Refren: Nu-i nimeni să-i înțeleagă/Nu-i nimeni la fel ca ei, le fel ca noi/ Doar dorul în dulce leagăn/Să-i urce spre creste mereu.// 2. Mi-e inima-n furci, de vrei poți să urci/ Să

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Ansamblul „Crenguța de aur” are deschideri și spre muzica altor popoare. De exemplu, a preluat cântecul Un lup din repertoriul formației „Roa” din Canada: „O poveste cu un lup/Tare de demult/ A murit și-apoi copil/ S-a născut.// Refren: Nu știa de ce pădurea nume-i cântă/ Iară noaptea ca un vers alunecând/ Din pădure brațe ajung/Din pădure cântece se aud//2. Într-o vară tăcuta noapte/ S-a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Nu știa de ce pădurea nume-i cântă/ Iară noaptea ca un vers alunecând/ Din pădure brațe ajung/Din pădure cântece se aud//2. Într-o vară tăcuta noapte/ S-a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit.// Refren” Membrii ansamblului poartă costume din pânză albă de in, cusute cu motive tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
de dansul modern. Cântecul „Rozprichaite hlopți coni” prezintă o veche poveste de dragoste ce se desfășoară într-un cadru rustic: „1. Deshămați băieți caii/Și mergeți de vă odihniți,/Iar eu o să merg în livadă/ Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică ucrainienilor). Eu sunt fată negruță/Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna./ În livada de vișini/ Oare nu iese fata dimineața după apă?// Refren//3. A ieșit fata dimineața

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică ucrainienilor). Eu sunt fată negruță/Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna./ În livada de vișini/ Oare nu iese fata dimineața după apă?// Refren//3. A ieșit fata dimineața să ieie apă,/ Iar eu după ea ca un cazac m-am dus să adăp calul./ Îi ceream, îi ceream din mână găleata,/Dar ea nu mi-a dat-o./ Iar eu îi dădeam din

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Iar eu după ea ca un cazac m-am dus să adăp calul./ Îi ceream, îi ceream din mână găleata,/Dar ea nu mi-a dat-o./ Iar eu îi dădeam din mână inelul,/Dar ea nu l-a luat.// Refren” În cântecul „Oi ciornaia seciorna” de o domnișoară negruță se îndrăgostește un băiat. Ea merge la fântână să ia apă, el o urmărește, se îndrăgostește de ea și cântă despre ea, despre inima ei. După acest cântec a fost adaptată

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696

pune pe ultima silabă care, de cel mai multe ori, conține în final o vocală, iar dacă este o consoană, aceasta este vocalizată cu un ,,î” mut. Strofele sunt formate în general din câte trei versuri dintre care unul este refrenul: ,,Mari boieri”, ,,O, lerui Doamne”, ,,Oi-da lerui Doamne”, ,,Oi-le-runda lerui Doamne”, ,,Domnului, Domn din cer”, ,,Flor’le dalbe”, ,,Flor’le dalbe lel’ de măr”, ,,Vița-i verde de ieder” etc. O excepție este ,,Cântecu’ din casă” sau ,,D-ale cui-st-acestor

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
lerui Doamne”, ,,Domnului, Domn din cer”, ,,Flor’le dalbe”, ,,Flor’le dalbe lel’ de măr”, ,,Vița-i verde de ieder” etc. O excepție este ,,Cântecu’ din casă” sau ,,D-ale cui-st-acestor case?” care are patru versuri, dintre care unul este refrenul - ,,O, lerui Doamne” (și din care redăm ceva mai jos două fragmente exemplificatoare). Uneori refrenul marchează începutul unei strofe, de exemplu ,,Flor’le dalbe lel’ de măr” din ,,Cântecu’ Sfintei Maria” (și din care, de asemenea, redăm un fragment ceva

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
Vița-i verde de ieder” etc. O excepție este ,,Cântecu’ din casă” sau ,,D-ale cui-st-acestor case?” care are patru versuri, dintre care unul este refrenul - ,,O, lerui Doamne” (și din care redăm ceva mai jos două fragmente exemplificatoare). Uneori refrenul marchează începutul unei strofe, de exemplu ,,Flor’le dalbe lel’ de măr” din ,,Cântecu’ Sfintei Maria” (și din care, de asemenea, redăm un fragment ceva mai jos). Deși temele principale ale cântecelor de Crăciun sunt aceleași - Nașterea Pruncului Iisus, vânătoarea

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
moment impresionant, absolut înălțător. Redăm în continuare textul integral al acestui cântec deosebit de frumos care, deși are o melodie relativ lentă, fiind interpretată ritmat seamănă totuși cu un marș (reamintim - fiecare vers se cântă de câte două ori urmat de refren, interpretarea fiind alternativă, în stilul caracteristic - suprapus și cu ultima silabă accentuată, iar dacă versul se termină cu o consoană aceasta este urmată de vocala ,,î”): Ce v-așa pripiț’, (x2) Voi, zâori de zâuă, (R), De vă revărsaț’? Cân

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785

ei: ”ce caut eu, Doamne,/ în pustiul lumii?/ mângâie-mă, Doamne,/ cheamă-mă la Tine!” (Black wind). În poezia Danielei Voiculescu, nimeni și nimic, în afara divinității, nu are legătură cu viitorul. ”aș vrea... să evadez în viitor! să patinez pe refrenul unui cântec portughez... și să te găsesc pe portocaliul inimii mele... luptând pentru filozofia simplă a unui licurici, căutând drumul ce duce spre veșnicie!” (Unio Mystica). În ”Fire de jasp”, zbaterile și căutările acesteia se finalizează din păcate, ca și

POEZII DE DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785]
Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235

ne-om lua/Și-om învăța dragostea./” Cântecul „Năfrămuță cu tri pui” este un elogiu adus tinereții și jocului popular: „Năfrămuță cu tri pui/Alt ficior ca mine nu-i./ Nici aici, nici în cetate,/Nici în patruzeci de sate./ Refren: Hai, hai, mândra mea./ Hai, hai, draga mea./ Hai, mândra mea,/Țucu-ți gurița./ Strofa 2: M-o-nvățat mama juca/Mestecând mămăliga/ Cu mâna pe mestecău/ Uitea-așa, feciorul meu./ Refren/ Strofa 3: Cine joacă și nu strigă/Face-i-s-ar gura strâmbă

FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
Nici aici, nici în cetate,/Nici în patruzeci de sate./ Refren: Hai, hai, mândra mea./ Hai, hai, draga mea./ Hai, mândra mea,/Țucu-ți gurița./ Strofa 2: M-o-nvățat mama juca/Mestecând mămăliga/ Cu mâna pe mestecău/ Uitea-așa, feciorul meu./ Refren/ Strofa 3: Cine joacă și nu strigă/Face-i-s-ar gura strâmbă/ C-așa-i jocul la români/ Învățat de la străbuni./ Refren./” Din punct de vedere muzical, localitatea Hodac este puternic reprezentată la Festivalul Văii Gurghiului de Ansamblul „Hodăceana”, Formația „Fuierașii”, solistul

FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
mândra mea,/Țucu-ți gurița./ Strofa 2: M-o-nvățat mama juca/Mestecând mămăliga/ Cu mâna pe mestecău/ Uitea-așa, feciorul meu./ Refren/ Strofa 3: Cine joacă și nu strigă/Face-i-s-ar gura strâmbă/ C-așa-i jocul la români/ Învățat de la străbuni./ Refren./” Din punct de vedere muzical, localitatea Hodac este puternic reprezentată la Festivalul Văii Gurghiului de Ansamblul „Hodăceana”, Formația „Fuierașii”, solistul instrumental Doru Pop și soliștii vocali: Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând

FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
Corola-blog/BlogPost/347513_a_348842

romantic, nostalgic, împlinit . Recitalul susținut de Fuego, în cea de a doua seară a evenimentului, s-a dovedit a fi un succes neașteptat, toți cei prezenți la festival ridicându-se în picioare, aplaudând și cântând împreună cu el cele mai frumoase refrene ale sale, precum și piesele lansate în anul ce tocmai s-a incheiat. Un moment inedit l-a reprezentat interpretarea în ebraică a unui cunoscut cântec autohton, lucru apreciat de toți cei prezenți, la eveniment participand peste 1000 de persoane. Iată

FUEGO FACE SENZAŢIE ÎN ISRAEL LA ROMANIADĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347513_a_348842]
Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350

-aș fă! Îmi furasă mintea o blondă, stați-ar mintea fă! Mandea o vrea, dar blondă ba. Vino'n'coa, e mare ploaie! Am în puuungă lungă șuncă, kartaboașe babaroase. Iubirea ta îmi dă fiori, pupate-aș da cinșpe ori! Refren:Domni-șioau-les, domni-șioau-les (3x)/Șo kames, ratiate te kar peș? Stinge lampă, râzi puțin că'ți dau penicilin. Subt felinaaar, io's nebun dupe tu peș kar . Fuck plata cu rata, nu, nu te ușchii, buzunaru iote-l plin! Refren: Domni-șioau-les

LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350]
ori! Refren:Domni-șioau-les, domni-șioau-les (3x)/Șo kames, ratiate te kar peș? Stinge lampă, râzi puțin că'ți dau penicilin. Subt felinaaar, io's nebun dupe tu peș kar . Fuck plata cu rata, nu, nu te ușchii, buzunaru iote-l plin! Refren: Domni-șioau-les, domni-șioau-les (3x)/Șo kames, ratiate te kar peș? Miss Imoral ț-aș arată un festival .....ce? Îți place ciobanu??? Brânză mea nu-i dă valoare? Miorița bălaie it dau una'n oaie!Hmmm Ce? Nici ciobănașu' nu-i bun

LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350]