11,525 matches
-
procuror Laurențiu Cristescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (5), art. 13 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 17-22 din Ordonanță Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001 , excepție ridicată de Othman Salah Ahmed în Dosarul nr. 6.274/2001 al Judecătoriei Sectorului 6 București. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
nr. 262C/2001, al căror obiect îl constituie tot excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (5), art. 13 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 17-22 din Ordonanță Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, excepție ridicată de Amir Taher Thanoon Sado Al-Abadi, de Aswad Taher Karem și de Scală Abdulrahman Hamad în dosarele nr. 6.276/2001, nr. 6.277/2001 și nr. 6.278/2001 ale Judecătoriei Sectorului 6 București. La
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
Judecătoria Sectorului 6 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (5), art. 13 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 17-22 din Ordonanță Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001 , excepții ridicate de Othman Salah Ahmed, de Amin Ahmed Hussein Abdi Al-Tai, de Amir Taher Thanoon Sado Al-Abadi, de Aswad Taher Karem și de Scală Abdulrahman Hamad, cetățeni irakieni, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
actelor procedurale ce se comunică persoanei în cauză; - art. 18 alin. (2) lit. a), b), c) și f) este contrar art. 11, 20 și 49 din Constituție, precum și Convenției de la Geneva din anul 1951 și Protocolului din 1967 privind statutul refugiaților, ratificate de România prin Legea nr. 46/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 17 iulie 1991, datorită impreciziei termenilor folosiți în definirea cazurilor de respingere, că evident nefondată, a cererii pentru acordarea statutului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
ratificate de România prin Legea nr. 46/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 17 iulie 1991, datorită impreciziei termenilor folosiți în definirea cazurilor de respingere, că evident nefondată, a cererii pentru acordarea statutului de refugiat, precum și prin introducerea unor elemente cu caracter subiectiv sau neprevăzute de convențiile internaționale, în aprecierea temeiniciei cererii; - art. 21 alin. (5) lit. b) este contrar prevederilor art. 21 și 125 din Constituție, deoarece instanță care soluționează plângerea împotriva hotărârii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
subiectiv sau neprevăzute de convențiile internaționale, în aprecierea temeiniciei cererii; - art. 21 alin. (5) lit. b) este contrar prevederilor art. 21 și 125 din Constituție, deoarece instanță care soluționează plângerea împotriva hotărârii de respingere a cererilor pentru acordarea statutului de refugiat depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat este lipsită de plenitudine de jurisdicție, neavând competența să soluționeze în fond plângerile introduse, ci doar posibilitatea de a le admite și de a dispune Oficiului Național pentru Refugiați să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 13, raportat la art. 3 din Convenție, întrucât, datorită procedurii sumare, a termenului scurt de depunere a plângerii și ineficientei căilor de atac prevăzute în ordonanța, străinul care solicită acordarea regimului de refugiat riscă să fie expulzat în țara de origine, unde urmează să fie supus torturii sau persecuției; - art. 22 este contrar art. 11, 20, 23 și 49 din Constituție, precum și art. 3 și art. 5 pct. 1 și 4 din Convenția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
și 49 din Constituție, precum și art. 3 și art. 5 pct. 1 și 4 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu reglementează cu claritate condițiile restrângerii libertății individuale a persoanei care solicită acordarea statutului de refugiat și nici competența și procedurile urmate de autoritățile publice însărcinate să aplice ordonanță, lăsând loc arbitrarului și supunerii azilanților unui tratament degradant. Judecătoria Sectorului 6 București, exprimându-și opinia, apreciază că dispozițiile art. 9 alin. (5) din Ordonanță Guvernului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
Cu privire la dispozițiile art. 18 din Ordonanță Guvernului nr. 102/2000 se apreciază că prevederile criticate nu încalcă nici dispozițiile constituționale invocate și nici pe cele din convențiile internaționale menționate, deoarece dispoziții referitoare la trierea cererilor de acordare a statutului de refugiat există și în legislația altor state europene. În ceea ce privește art. 21 din aceeași ordonanță instanță arată că, excepție făcând alin. (6), în ansamblul său, nici acest text nu contravine dispozițiilor constituționale, deoarece, potrivit reglementării ce o conține, în primă fază instanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
instanță arată că, excepție făcând alin. (6), în ansamblul său, nici acest text nu contravine dispozițiilor constituționale, deoarece, potrivit reglementării ce o conține, în primă fază instanță de judecată exercita un control efectiv asupra actelor efectuate de Oficiul Național pentru Refugiați, iar în a doua fază, în cazul unei hotărâri de respingere, pronunțată de oficiul menționat, instanța poate analiza toate aspectele fondului cauzei. Timpul relativ scurt în care trebuie rezolvată cererea de acordare a statutului de refugiat potrivit alin. (4) al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
de Oficiul Național pentru Refugiați, iar în a doua fază, în cazul unei hotărâri de respingere, pronunțată de oficiul menționat, instanța poate analiza toate aspectele fondului cauzei. Timpul relativ scurt în care trebuie rezolvată cererea de acordare a statutului de refugiat potrivit alin. (4) al art. 21 din ordonanță este considerat de instanța ca fiind în favoarea solicitantului, pentru că limitează, pe cât posibil, perioadă în care acestuia nu îi este permis accesul pe teritoriul țării. Prevederi asemănătoare au și legislațiile altor state europene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
asemănătoare au și legislațiile altor state europene. În ceea ce privește "dispozițiile art. 21 alin. (6) care prevede dispoziții referitoare la caracterul executoriu de drept al hotărârilor pronunțate de instanța de fond împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de acordare a statutului de refugiat, instanța apreciază că aceste prevederi nu sunt conforme cu art. 24 din Constituția României, care reglementează dreptul la apărare, deoarece există posibilitatea ca străinul care a formulat recurs împotriva unei astfel de hotărâri să fie returnat în țara sa de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, să soluționeze excepțiile de neconstituționalitate ridicate. Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie următoarele dispoziții din Ordonanță Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 27 iunie 2001: - Art. 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
modificări prin Legea nr. 323/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 27 iunie 2001: - Art. 9 alin. (5) și art. 13 alin. (1) lit. a) și b), privind procedura ordinară a acordării statutului de refugiat; - Art. 17-20 referitoare la procedura accelerată a soluționării cererilor privind acordarea statutului de refugiat; - Art. 21 și 22, privind procedura în cazul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. În motivarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
nr. 342 din 27 iunie 2001: - Art. 9 alin. (5) și art. 13 alin. (1) lit. a) și b), privind procedura ordinară a acordării statutului de refugiat; - Art. 17-20 referitoare la procedura accelerată a soluționării cererilor privind acordarea statutului de refugiat; - Art. 21 și 22, privind procedura în cazul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate sunt contrare următoarelor dispoziții contitutionale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
1) lit. a) și b), privind procedura ordinară a acordării statutului de refugiat; - Art. 17-20 referitoare la procedura accelerată a soluționării cererilor privind acordarea statutului de refugiat; - Art. 21 și 22, privind procedura în cazul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate sunt contrare următoarelor dispoziții contitutionale: - Art. 11 privind tratatele internaționale ratificate de Parlament; - Art. 16 referitor la egalitatea cetățenilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
este necesara în interesul ordinii publice sau se întemeiază pe motive de securitate națională." Examinând excepțiile de neconstituționalitate, Curtea constată că prin articolul unic al Legii nr. 323/2001 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România au fost modificate alin. (5) al articolului 20, precum și alin. (6) al articolului 21, având acum următorul conținut: - Art. 20 alin. (5): "Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă."; - Art. 21 alin. (6): În cazul prevăzut la alin. (5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
102/2000 , raportate la art. 23, 25 și 49 din Constituție, prin care se susține că aceste norme încalcă drepturile constituționale la alegerea domiciliului și la liberă circulație, Curtea constată că aceasta critică nu este întemeiata, deoarece restrângerea drepturilor acordate refugiaților se face în limitele și cazurile prevăzute în Constituție. În ceea ce privește afirmațiile autorilor excepțiilor că normă legală în discuție ar încălca dispozițiile art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
cauză, deoarece textele invocate se referă la persoanele care se găsesc în mod legal pe teritoriul unui stat, iar nu la persoanele care pătrund sau rămân pe teritoriul unui stat fără aprobarea autorităților publice competențe, în scopul obținerii statutului de refugiat. Referitor la art. 13 alin. (1) lit. b), excepția de neconstituționalitate, prin raportare la art. 24 din Legea fundamentală, nu poate fi primită dat fiind că în textul constituțional invocat nu se prevede dreptul persoanelor care nu cunosc limba română
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
primită dat fiind că în textul constituțional invocat nu se prevede dreptul persoanelor care nu cunosc limba română de a li se comunică actele procedurale în limba vorbită de acestea. Dreptul la apărare al persoanelor care solicită acordarea statutului de refugiat este pe deplin asigurat prin faptul că în aplicarea textului criticat de autorul excepției acestea beneficiază gratuit de serviciile unui interpret pe întreaga durată a procedurii de acordare a statutului de refugiat, interpretul având, în virtutea statutului său profesional, și obligația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
apărare al persoanelor care solicită acordarea statutului de refugiat este pe deplin asigurat prin faptul că în aplicarea textului criticat de autorul excepției acestea beneficiază gratuit de serviciile unui interpret pe întreaga durată a procedurii de acordare a statutului de refugiat, interpretul având, în virtutea statutului său profesional, și obligația de a le traduce, la cerere, și actele de procedură. Excepția de neconstituționalitate nu poate fi primită nici în ceea ce privește art. 18 alin. (2) lit. a), b), c) și f), care definește noțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
țara de origine, textele amintite fiind compatibile atât cu dispozițiile constituționale, cât și cu actele normative internaționale la care se referă autorii excepției. De altfel, în motivarea excepției raportarea la dispozițiile Convenției de la Geneva și Protocolului din 1967 privind statutul refugiaților - ratificate de România prin Legea nr. 46/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 17 iulie 1991 - se face generic, fără să se precizeze care anume texte dintre aceste acte normative au fost încălcate. Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
art. 125 alin. (3) din Constituție, se stabilesc prin lege. În consecință, nu se poate primi susținerea că, întrucat prin textul de lege menționat nu s-a prevăzut competența instanței de judecată de a dispune ea însăși acordarea statutului de refugiat, se încalcă plenitudinea de jurisdicție a instanței și, prin această, dispozițiile art. 21 și 125 din Legea fundamentală. Pe de altă parte, în lumina principiilor statului de drept, consacrate prin Constituția României, plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești se exercită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
prin Constituția României, plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești se exercită în limitele stabilite prin lege. Prin Ordonanță Guvernului nr. 102/2000 s-au stabilit competența exclusivă a autorităților administrative de a hotărî asupra cererilor de acordare a statutului de refugiat și atribuția instanței judecătorești de a cenzură hotărârea de respingere a cererii și de a da dispoziție Oficiului Național pentru Refugiați să analizeze cererea în procedura ordinară. Numai în aceste limite poate fi apreciată plenitudinea de jurisdicție a instanței de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
Refugiați să analizeze cererea în procedura ordinară. Numai în aceste limite poate fi apreciată plenitudinea de jurisdicție a instanței de judecată care, contrar susținerii din motivarea excepției de neconstituționalitate, nu ar putea fi abilitata să acorde ea însăși statutul de refugiat, substituindu-se autorității administrative, fără ca prin această să încalce unul dintre principiile statului de drept, si anume cel al separației puterilor. Nu se poate primi, de asemenea, susținerea că art. 21 alin. (5) din Ordonanță Guvernului nr. 102/2000 contravine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]