10,458 matches
-
pentru evreii ce invadaseră Principatele Unite (Țările Românești), îndeosebi Moldova, mica țară românească ce devenise "debușeul etnic"al marilor puteri europene în privința evreilor. După ce reușiseră să acapareze controlul economic în Moldova, evreii, fără a avea nici un drept natural, din simplii refugiați, solicitau acum "împământenirea", adică statutul de români (sau cetățenia), pentru a avea acces nestingherit de la pârghiile economice până la cele mai înalte funcții administrative ale tânărului stat român. Implicarea organizațiilor evreiești mondiale a coincis cu momentul creării în secolul al 19
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
pământeni”. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, elevul Preda Marin primește o repartiție pentru o școală similară din București. În ianuarie 1941 asistă la tulburele evenimente ale rebeliunii legionare și ale reprimării ei de către Ion Antonescu. Intră în contact cu refugiații ardeleni și se întâlnește cu siliștenii lui stabiliți în București. Toate acestea vor fi evocate peste trei decenii în „Delirul” și în „Viața ca o pradă”. La sfârșitul anului școlar 1940-1941 (cu ajutorul directorului școlii), susține examenul de capacitate, însă datorită
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
existența lui și-a prietenilor săi pe timpul celor șapte luni petrecute la sârbi. De la Tekia, unde sunt aduși de grănicerii sârbi, ajunge la Kladova, unde îl cunoaște pe avocatul bucureștean Nichita Tomescu, cu care se va revedea în Canada. Apoi, refugiații sunt transferați la închisoarea din Pancevo, locul de „triere” pentru lagărele de muncă, și, în final, la Kovacica, unde se întâlnesc cu Tiberiu Cunia, care făcea parte din grupul lor de studenți silvicultori, trecut la sârbi pe undeva prin Banat
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
face viața un iad. Adesea, puteai auzi în rândul lagăriștilor rostindu-se o frază devenită obișnuință: „Viața este scurtă, numai suferința pare să o facă mai lungă”... Fiecare zi care trecea aducea cu sine înăsprirea condițiilor și creșterea nemulțumirilor. Majoritatea refugiaților își făceau planuri de evadare. Unii, mai curajoși, au reușit să scape, în schimb cei care au fost prinși, fie au ajuns în închisoarea de la Tuzla, fie au fost executați în fața celorlalți, spre a servi drept pildă de neurmat... Spre
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
lui nea Mitică și Tiberiu Cunia, cu un popas la Cinecitta, lângă Roma, și-apoi la Torino, tinerii trec granița italo-franceză. Parisul îi întâmpină cu căminele Armatei Salvării unde sunt găzduiți pentru început și beneficiază de ajutorul organizației pariziene pentru refugiați, IRO - Internationale Refugiee Organisation. Aplică apoi pentru Școala Forestieră de la Nancy, recunoscută ca fiind una dintre cele mai bine cotate unități de învățamânt superior de profil din Franța, și devin în același an, studenți la silvicultură, cei doi ani de
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
și mai departe, la minele de cărbuni de la Banovici, în nord-estul provinciei Bosnia-Herțegovina. La Banovici au rămas câteva luni. Nea Mitică a lucrat la cantina lagărului. Perioada petrecută la Banovici a fost marcată de multe evenimente care au afectat viața refugiaților. Dacă la început atmosfera părea primitoare, treptat lucrurile s-au înrăutățit, nemulțumirile în rândul lagăriștilor generând conflicte cu autoritățile iugoslave. Unii au încercat să fugă și-au reușit. Alții, au fost prinși și executați în fața celorlalți pentru a servi drept
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
moment dat au fost ridicați și duși din nou în cealaltă parte a Iugoslaviei, în Voivodina, la Zrenianin. De la Zrenianin la Trieste Zrenianin era o localitate situată mai la nord de Panciova, aproape de frontiera cu România. Aici a început trierea refugiaților: pe cei mai mulți dintre ei, sârbii îi expediau acasă, și doar pe unii, probabil ca așa veneau directivele de sus, îi trimiteau spre apus... „Venea un sârb șchiop și se uita cu lampa la noi - își amintește Dumitru Sinu -. Aproape pe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
surâs, pentru că și eu făceam parte din acel grup”. Și astfel, împreună cu alți confrați de-ai lui, nea Mitică ajunge aproape de orașul italian Trieste, situat la granița cu Slovenia. Aici, lângă localitatea Mala Bukovica, era o fabrică de cărămidă, unde refugiații urmau să lucreze. Fabrica era amplasată la aproximativ 30 de km de Trieste. Au stat cu toții acolo câteva zile, până când, într-una din zile, un lucrător de la fabrică, șeful lor, a venit și le-a spus: „Dați niște bani și
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
Dar mai târziu, canadienii i-au acordat viză și vaajunge la Montreal. Viză de studii Te puteai înscrie, îmi spune nea Mitică, pentru orice țară, în afară de Statele Unite, pentru că acolo nu mai erau locuri, emigraseră vreo 48.000 de evrei. Așa că refugiații care ajunseseră în Italia, au plecat în țări ca: Brazilia, Argentina, Chile, Uruguay, Paraguay, Australia, Noua Zeelandă, Franța etc. Francezii condiționau viza, de înscrierea pentru studii: „Dacă vii la studii, îți dăm viză”, era sloganul pe care-l auzeai dacă optai
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
s-a încheiat, cum sunt: - Plantarea (în continuare) de arbori și arbuști - Programe de ocrotirea vederii, de depistare și tratare a diabetului - Crearea unui centru de instruire a câinilor însoțitori ai nevăzătorilor s.a. dar și programe noi-privind: - Lupta anti-drogare - Sprijinirea refugiaților, etc. George ROCA: Acum, la încheierea mandatului dumneavoastră, vă rog să transmiteți un mesaj sau un apel către cei care sunt membri ai clubului „Lions” și nu numai. Rodica DACIN: Am încheiat mandatul meu de guvernator cu satisfacția că am
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
descurcăreț; mai bine spălăm vase la Paris decât să omorâm iepuri în Australia!, îi spusese profesorul Ionescu amicului meu, înainte cu mai puțin de o jumătate de oră de plecarea trenului. Auzindu-i despre ce vorbeau, Traian Constantin, un alt refugiat român ce făcea parte din grupul lor, li s-a alăturat, au rupt biletele pe care le aveau, și-au luat rămas bun de la ceilalți confrați care mergeau spre Australia și s-au grăbit să ia trenul care-i ducea
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
ajungând chiar și în Transilvania; dovada este cetatea Alba - Iulia.” Am înțeles, în continuare, că grupul de transfugi a fost preluat de jandarmeria franceză și românii au fost tratați omenește: au primit mâncare și băutură, urmând procedura franceză privind regimul refugiaților. „În acele momente mi-am amintit de fosta mea profesoară de franceză, madame Munteanu... Când jandarmii ne-au așezat la masă, profesorul Ionescu mă rugase să spun Tatăl nostru în limba franceză și după ce-am terminat, jandarmii m-au întrebat
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
Franța, dar să nu spui la nimeni!” Nea Mitică l-a întâlnit pe Dan Isăcescu în Italia, la Torino. Plecase din Franța, unde ajunsese ilegal, pentru că auzise el că la Torino era un grup de români, într-o tabără de refugiați. Intenționa să se întoarcă din nou în Franța, dar pe cale legală. Și cum de-abia se învățase cu compartimentul său atât de original, ajunge în Italia, tot sub tren. Câți ani ai?- au fost cuvintele pe care Isăcescu i le-
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
mine. S-au împrietenit imediat. Era genul de om care știa să se apropie de ceilalți și să se facă plăcut, dar numai după ce-l studia atent, pe fiecare. Paris - orașul luminilor și-al libertății! La scurtă vreme, până și refugiații de alte naționalități au aflat că printre ei se află un refugiat român, ce tocmai sosise de la Paris. Toți lagăriștii se interesau despre viața și posibilitățile din Franța. Pentru mulți, urma să fie destinația finală. Isăcescu își depusese cerere de
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
se apropie de ceilalți și să se facă plăcut, dar numai după ce-l studia atent, pe fiecare. Paris - orașul luminilor și-al libertății! La scurtă vreme, până și refugiații de alte naționalități au aflat că printre ei se află un refugiat român, ce tocmai sosise de la Paris. Toți lagăriștii se interesau despre viața și posibilitățile din Franța. Pentru mulți, urma să fie destinația finală. Isăcescu își depusese cerere de azil politic ca și refugiat român, cu opțiunea Franța. Italienii au fost
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
aflat că printre ei se află un refugiat român, ce tocmai sosise de la Paris. Toți lagăriștii se interesau despre viața și posibilitățile din Franța. Pentru mulți, urma să fie destinația finală. Isăcescu își depusese cerere de azil politic ca și refugiat român, cu opțiunea Franța. Italienii au fost expeditivi, așa că, în scurtă vreme, grupul lărgit de prieteni ailui nea Mitică s-a reînchegat la Paris, orașul luminilor. Perioada care a urmat a stat sub semnul aventurii, aventura franceză, care prin ineditul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
prin ineditul și farmecul ei a unit sufletele românilor aflați la Paris. Greutățile au fost mai ușor de trecut iar bucuriile erau savurate la maxim. De la cloșar - la inginer! Începuturile vieții în Occident n-au fost ușoare, pentru niciunul dintre refugiații români. Condiția emigrantului într-o societate occidentală era limitată, iar barierele ce trebuiau trecute până la a ajunge la integrare nu erau simplu de depășit. Intelectual sau pauper, emigrantul, și nu numai, trecea prin furcile caudine până la desăvârșirea lui în calitate de cetățean
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
Geografie Politică și Culturală. În acest scop am observat cu precădere evoluția social-politică a Subcontinentului Indian. Religia și evoluția spirituală a populației întâlnite au fost secundare pentru preocuparile mele de la acea vreme. În Pakistan, de exemplu, am vizitat lagărele de refugiați și am fost tulburat de situația precară a afganilor izgoniți de la vetrele lor de agresiunea sovieto-comunistă. Într-un fel și eu am fost izgonit din țara mea natală!). În Nepal am studiat societatea, dar religia Buddhistă am obsevat-o doar ca
PE MUNTII CARE SE SPRIJINA CERUL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356543_a_357872]
-
a afganilor izgoniți de la vetrele lor de agresiunea sovieto-comunistă. Într-un fel și eu am fost izgonit din țara mea natală!). În Nepal am studiat societatea, dar religia Buddhistă am obsevat-o doar ca fundal social. M-au interesat și acolo refugiații, anume refugiații tibetani, pe care i-am găsit de asemenea și în India. În India am dorit în egală măsură să cunosc atât evoluția societății cât și practicile ei religioase. La fel ca tânărul autor, am fost frapat de sărăcia
PE MUNTII CARE SE SPRIJINA CERUL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356543_a_357872]
-
izgoniți de la vetrele lor de agresiunea sovieto-comunistă. Într-un fel și eu am fost izgonit din țara mea natală!). În Nepal am studiat societatea, dar religia Buddhistă am obsevat-o doar ca fundal social. M-au interesat și acolo refugiații, anume refugiații tibetani, pe care i-am găsit de asemenea și în India. În India am dorit în egală măsură să cunosc atât evoluția societății cât și practicile ei religioase. La fel ca tânărul autor, am fost frapat de sărăcia pe care
PE MUNTII CARE SE SPRIJINA CERUL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356543_a_357872]
-
de militanți anticomuniști și-au lăsat familiile și ce le mai rămăsese din averile ciuntite de noul regim, și au părăsit țara. Anul 1948 a excelat prin numărul de emigrări, pentru că atunci s-a declanșat cel mai mare val de refugiați politic, din perioada postbelică. În aceste vremuri de restriște, marcate de puternice frământări politice și sociale, a luat drumul pribegiei și domnul Dumitru Sinu. Împreună cu alte șapte persoane, a trecut granița pe la sârbi. Cei care l-au ajutat să fugă
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
de-atunci au trecut mulți, mulți ani... Întâmplările ai căror protagoniști au fost, nu pot fi șterse niciodată din memoria lui. Disperarea te duce cu trenul în Franța... și-apoi,în Canada Autoritățile locale se foloseau din plin de prezența refugiaților pe teritoriul iugoslav, repartizându-i în diverse locuri (lagăre) de muncă, pe toată perioada de ședere în țara lor. Însă nu munceau gratuit, fiind remunerați cu sume modice pentru munca prestată. Apoi, după ce profitau din plin de munca lor, o
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
controlorii l-au întrebat de bilet, el a deschis gura plină de răni, impresionându-i, drept pentru care, probabil din milă, l-au lăsat în pace și așa, bietul om a ajuns în Franța... Dar cum Franța era pentru mulți refugiați doar un loc de popas, Grigore Coroiu stă un timp aici, și-apoi pleacă mai departe, înspre Canada. Aici, Coroiu s-a revăzut cu nea Mitică și s-a numărat, chiar, printre apropiații lui. Omul era simpatic și în special
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
voi opri accesul în țara noastră. Ești liber să mergi acolo.” Imediat, ambasadorul le-a spus bulgarilor: „Da, domnilor, Pierre Rosetti este francez!” Și astfel, bulgarii l-au trimis pe românul nostru în Franța. Iată cum, datorită unui monument, un refugiat român a reușit să ajungă în Occident. Și aceasta pentru că ambasadorul Franței cunoștea faptul că statuia lui C.A. Rosetti, este amplasată în piața cu același nume din București. Turnată în bronz, în anul 1902, în cadrul Școlii de arte și
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
fost „părinte și profesor” și sculptorului Dimitrie Paciurea. O ștampilă „nemțească” făcută dintr-un cartof și cerneală Grigore Coroiu și Pierre Rosetti și-au văzut visul cu ochii, întrucât a ajunge în Occident era cea mai mare dorință a oricărui refugiat. Însă acestea au fost cazuri particulare, fiecare în felul său, prin originalitatea metodelor prin care, cei doi emigranți au reușit să ajungă în Franța. Dar cum românii au fost dintotdeauna foarte inventivi, ei au uzat de tot felul de metode
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]