896 matches
-
27) 5.8. Implicații epistemice și etice Totodată, paradigma în care funcționează școala trebuie pusă sub semnul întrebării, atât din punct de vedere epistemic, cât și etic. Sub impactul cumulat al postmodernismului și al omniprezenței netului, credem că se impune regândirea procesului educațional din perspectiva a ceea ce s-anumit gândire slabă și etică slabă. Gândirea slabă stă sub semnul provizoratului, a unor fundamente acceptate ca fiind relative, argumentarea răspunzând unor nevoi circumstanțiale și în condiții nu foarte constrângătoare. Gândirea slabă, ca să
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
p. 88). Reise că anexarea de către educația formală a infrastructurii și a tehnicilor specifice spațiului virtual ar trebui să se facă în modalități care să nu determine o nouă migrare a adolescenților Sub impactul noilor tehnologii ale informației se impune regândirea modalităților de recompensare și de penalizare a copiilor; un asemenea program ar trebui să recurgă la gamificare (una cu relevanță educațională) în ceea ce privește recompensele, iar în ceea ce privește penalizarea, ar trebui să recurgă la o gamificare negativă, o deprivare graduală și limitată în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
la o gamificare negativă, o deprivare graduală și limitată în timp de anumite drepturi și libertăți de care copiii beneficiază în mediul on-line. Dacă o astfel de propunere este condiționată de împrumuturile de suport tehnologic și metodologic amintite mai înainte, regândirea tipurilor de recompense și pedepse utilizate în mediul școlar astăzi este un imperativ impus de experiența extrașcolară (dezvoltată cu precădere în spațiul on-line) a copiilor; recursul la note și la diplome pentru a recompensa este desuet și ineficient, la fel
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o interpreteze în mod subreptice ca receptivitate sau construcție: receptivitate față de o ființă care i se dă din exterior, construcție pe baza unui principiu intern. În idealism, gnoseologismul ajunge la formularea sa extremă, dar și la anularea sa. De fapt, regândirea conceptului de experiență pe care acesta îl impune redeschide posibilitatea metafizicii, care, în structura sa clasică, așadar în caracterul său esențial, nu este altceva decât explicația filozofică coerentă a ființei a ceea ce devine. Componentele și, în același timp, pașii argumentării
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
indivizilor la provocările civilizației și sunt legate de felul în care aceștia își reprezintă lumea. Structurile reprezentaționale, procesele imagologice depind de felul în care se articulează o societate. O analiză a acestora ar fi, cum spune Robin George Collingwood, o regândire a gândurilor actorilor sociali investigați aflați în circumstanțe istorice determinante care privesc evenimentele istorice prin prisma credințelor și presupozițiilor lor, ancorate în respectivele cadre spațio-temporale. În lumina ideilor lui Collingwood, putem afirma că presupozițiile sunt cadrele majore care găzduiesc reprezentările
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
atât în semnificația puterii negativului cât și în înțelegerea celuilalt, a alterității ca atare. Transcendența însăși poate fi resimțită la un moment dat ca fiind Dumnezeu însuși, Altul absolut pentru omul acestui timp." (Ibidem, p. 184). 447 Afloroaei propune o regândire a alterității demonice, susținând că este o greșeală ca metafizica să considere demonia drept exterioară ființei umane, pentru a o vedea drept o sumă a unor insuficiențe existențiale. Ceea ce se opune lui Dumnezeu în Dumnezeu însuși nu este prin această
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
diferite țări pe teme legate de aspecte globale pentru a construi experinte autentice de învățare (să înveți făcând). Dar asta presupune resurse financiare și umane pe care cele mai multe state nu le au. De altfel, nu sunt puțini cei care propun regândirea educației globale datorită costurilor pe care acesta le presupune (Fujikane, H., 2003, Galtung, J., 1999, Kouevi, G.A., 2002, Torres, C.A., 2002, Yang, R., 2003, Schriewer, J., 2003, Spring, J., 2008). Iată câteva dintre motivele invocate * Din punct de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fi asimilat progresul științific? (J. Delors, coord., 200012). Al patrulea conflict competiție versus egalitatea șanselor este central în economia capitalistă. Cum poți asigura tuturor oamenilor șanse egale de a fi în competiție în cadrul pieței libere? Comisia propune pentru aceasta regândirea conceptului de educație permanentă astfel încât să se ajungă la un acord între spiritul concurențial, cooperare și solidaritate. În conformitate cu acest raport, abundența de informații creează o tensiune între planificarea pe termen scurt și cea pe termen lung. Era informației are ca
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
apartenență a oamenilor la comunitate prin dezvoltarea sau recâștigarea sensului cetățeniei ca angajare activă și responsabilă pentru schimbarea comunității și societății, și nu doar descrisă ca simplă relație de proximitate între oameni" (M.Vlăsceanu, 1995 140). Un alt argument în favoarea regândirii funcțiior statului cu privire la serviciile publice se bazează pe constatarea că oamenii acționează mai responsabil atunci când își controlează circumstanțele sau condițiile de viață decât atunci când se află sub controlul unei instanțe pe care nu o pot controla direct. Apariția sectorul non-profit
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
interdependenței și concurenței globale. 4.1.2. Rolul școlii în viitor Așa cum am rematcat în analizele anterioare, rolul școlii tinde să se accentueze și funcțiile acesteia se amplifică și multiplică. Pornind de la cele două dimensiuni propuse de Cheng (2000) pentru regândirea școlii domeniul (tehnico-economic, socio-uman, politic, cultural și educațional) și nivelul de impact (individual, instituțional, comunitar, național și internațional /global) am identificat următoarele funcții ale unei școli cu potențial pentru viitor Funcții tehnico-economice Funcții socio-umane Funcții politice Funcții culturale Funcții educaționale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
continuă să domine o anumita piața. Atenție specială trebuie acordată realizării unei rețele europene unice, unui plan de interconectare electrică, investiții în noi echipamente pentru a înlocui infrastructură veche; * Solidaritatea între statele membre trebuie mărită prin întărirea securității la furnizare, regândirea atitudinii europene față de stocurile de urgență și de prevenirea întreruperilor; * Un mix energetic sustenabil, eficient și divers cu accente puse pe politică în domeniul gazelor naturale; * Un demers comun în privința schimbărilor climatice prin promovarea eficienței energetice și intensificarea utilizării surselor
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
a cărei bunăvoință s-au constituit într-o expertiză fără de care această lucrare nu ar fi fost posibilă. Mulțumesc, de asemenea, domnului profesor universitar doctor Constantin Schifirneț, care, prin observațiile critice și prin sugestiile extrem de pertinente, a contribuit substanțial la regândirea și la reformularea multora dintre ideile exprimate aici. De asemenea, nu pot să nu mă refer la șansa unică oferită de întregul Board al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București. Chiar dacă puteam fi privit, în calitate de licențiat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
tehnic) variază în funcție de prețul relativ al factorilor de producție. Pe de altă parte, poate fi modificată compoziția sectorială a producției, pentru a se reduce productivitatea medie, ca, de exemplu, dezvoltarea serviciilor către persoane fizice. Această a doua pistă ar implica regîndirea sistemului de organizare socială. Există cel puțin trei opțiuni: modelul american (teren liber forțelor pieței, diminuînd salariul direct), cel scandinav (intervenție publică prin impozitare) sau o combinație între acestea. În fine, puterile publice pot folosi pîrghia creșterii, adică produsul intern
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
grup a susținut ideea reducerii mediei subsidiilor UE pentru proiectele de fonduri structurale și înlocuirea lor printr-o mai mare finanțare privată. În al doilea rînd, M. Delvaux-Stehres, R. Goebbels, A. Melkert și R. Quinn s-au pronunțat clar pentru regîndirea aplicării articolului 103, a rolului comitetului pentru locurile de muncă și a programelor se stabilitate în funcție de obiectivele specifice care privesc piețele muncii din statele membre și nivelul șomajului și al locurilor de muncă. În al treilea rînd, cei patru responsabili
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
disciplinaritatea, altfel spus transspecificitatea nu ignoră specificitatea disciplinelor. Propunându-și să amplifice conexiunile disciplinare ce pleacă de la disciplinele existente, dar încearcă să diminueze sau să elimine închiderile sau granițele stânjenitoare. Principala modalitate de introducere a interdisciplinarității în învățământ o reprezintă regândirea conținuturilor și elaborarea planurilor, a programelor și manualelor școlare în perspectiva conexiunilor posibile și necesare sub raport epistemologic și pedagogic. Promovarea interdisciplinarității la nivelul proceselor didactice și extradidactice în condițiile unui învățământ conceput pe discipline, constituie un exercițiu anevoios, dar
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
considerație particularitățile acestuia și situațiile școlare în care lucrează învățătorii, adică, pentru a duce la sporirea eficienței învățării și la pregătirea elevilor pentru învățare continuă, interdisciplinaritatea trebuie să se asocieze și cu alte principii specifice unui învățământ modern, și anume, regândirea învățării și evaluării în perspectiva educației permanente. Integrarea curriculum-ului este așadar, un proces divers și complex, care merge progresiv de la modelul clasic al disciplinelor , către cel al transdisciplinarității. Utilizarea la clasă a uneia sau alteia dintre abordări trebuie să
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Interdisciplinaritatea nu anulează disciplinaritatea, nu ignoră specificitatea disciplinelor. Propunându-și să amplifice conexiunile disciplinare, ea pleacă de la disciplinile existente, dar încearcă să diminueze sau să elimine închiderile sau granițele stânjenitoare. Principala modalitate de introducere a interdisciplinarității în învățământ o reprezintă regândirea conținuturilor și elaborarea planurilor, a programelor și manualelor școlare în perspectiva conexiunilor posibile și necesare sub raport epistemologic și pedagogic. Obiectivele sunt stabilite pe discipline, dar aceasta nu constituie un impediment în tratarea interdisciplinarității întrucât sunt obiective comune mai multor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
o explorare critică a relațiilor dintre cultură, informație și politica în contextul informației culturale a culturii network care se caracterizează print-o abundență fără precedent a intrărilor informaționale și o accelare a dinamicii informaționale. Presupunând că este nevoie de o regândire a relației dintre informație și cultură, dintre modelele de studii culturale de început derivate din semiotica, Terranova susține că informația nu mai este în primul rând o semnificație, ci chiar mediul care sprijină și include producția de semnificații. Terranova înțelege
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Naționalism și imperialism / 137 Soarta schimbătoare a marxismului în Relațiile Internaționale / 142 Marxismul și teoria relațiilor internaționale în prezent / 150 Concluzie / 153 Capitolul 6: Teoria critică (Richard Devetak) / 155 Originile teoriei critice / 156 Politica cunoașterii în teoria relațiilor internaționale / 158 Regândirea comunității politice / 164 Concluzie / 178 Capitolul 7: Postmodernismul (Richard Devetak) / 179 Putere și cunoaștere în Relațiile Internaționale / 180 Strategii textuale ale postmodernismului / 186 Problematizarea statelor suverane / 189 Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului / 199 Concluzie / 205 Capitolul 8: Constructivismul (Christian Reus-Smit
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
critice / 156 Politica cunoașterii în teoria relațiilor internaționale / 158 Regândirea comunității politice / 164 Concluzie / 178 Capitolul 7: Postmodernismul (Richard Devetak) / 179 Putere și cunoaștere în Relațiile Internaționale / 180 Strategii textuale ale postmodernismului / 186 Problematizarea statelor suverane / 189 Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului / 199 Concluzie / 205 Capitolul 8: Constructivismul (Christian Reus-Smit) / 207 Teoria raționalistă / 208 Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o importanță considerabilă care apare din discuția asupra importanței procesului și a instituțiilor în această disciplină. Variabile de proces Snyder încearcă să producă teorii explicative realiste mai bine determinate introducând o serie de "variabile de proces". De fapt, aceasta implică regândirea naturii teoretizării la nivel sistemic și extinderea ei dincolo de structuralismul extrem de îngust al lui Waltz. Un sistem este un spațiu limitat definit de: a) entități care interacționează între ele mult mai intens decât interacționează cu altele din afara sistemului; b) structura
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
privință este demascarea naturii politice a formării cunoașterii. La bază se află interesul explicit de a pune în cauză și înlătura constrângerile produse de societate asupra libertății umane, contribuind astfel la posibila transformare a relațiilor internaționale (Linklater 1990b: 1, 1998). Regândirea comunității politice Teoria critică internațională este în spiritul, dacă nu în litera, criticii capitalismului a lui Marx. Ca și Marx, teoreticienii critici caută să demaște și să analizeze critic sursele inegalității și ale dominației care modelează relațiile globale de putere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
principiile care, legând cetățenii într-o comunitate, îi separă de restul lumii. Focalizarea lui Linklater asupra naturii schimbătoare a legăturilor sociale are multe în comun cu concentrarea lui Cox (1999) asupra relației schimbătoare dintre stat și societatea civilă. Cheia pentru regândirea Relațiilor Internaționale, conform lui Cox, rezidă în examinarea relației dintre stat și societatea civilă și, prin urmare, în recunoașterea faptului că statul are diferite forme, nu numai în perioade istorice diferite, ci chiar și în aceeași perioadă. Aceasta nu înseamnă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe posibilitatea de a depăși dinamica exclusivă asociată cu sistemul modern de state suverane și de a stabili un set cosmopolit de aranjamente care vor promova mai bine libertatea, dreptatea și egalitatea pe glob. Ea este, astfel, o încercare de regândire radicală a fundamentelor normative ale politicii mondiale. Traducere de Gabriela DIMUICĂ Capitolul 7 Postmodernismul Richard Devetak Postmodernismul rămâne una dintre cele mai controversate teorii din științele umane și sociale. A fost acuzat în mod repetat de infracțiune morală și politică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
genealogică a "originilor" statului modern în violență, (2) o relatare a înscrierii limitelor, (3) o deconstrucție a identității așa cum este ea definită în discursurile de securitate și politică externă și (4) o interpretare revizuită a artei guvernării. Rezultatul final este regândirea structurii ontologice a statului suveran astfel încât să răspundă corespunzător la problema (re)constituirii statului suveran ca modul normal de subiectivitate în relațiile internaționale. Violența Gândirea politică modernă a încercat să depășească formele nelegitime de guvernare (cum ar fi tirania sau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]