943 matches
-
imoralismul etic" în gestație în societățile noastre postmoderne, ceea ce nu echivalează cu indiferența față de valori. Exigența unei "etici morale", înscrisă în experiența comunitară și comunicațională o nouă expresie a socializării inițiatice în cursul căreia cuvântul viu și trăit devine numire regăsită (parole retrouvée) -, se află, după acest prolific sociolog necanonic, în inima revrăjirii lumii. Între altele, aceasta înseamnă: îndepărtarea de universalismul imemorial al Binelui și Răului de care s-au servit toate totalitarismele pentru a accepta umbre considerate altădată doar ca
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
simbolice), cuvinte sclerozate, disociate și abstracte, acelea ale vorbirii pierdute, trebuie să știm să le opunem pe acelea ale forței[SE1] trăite. Despre asta e vorba: o deontologie a clipei. Exigența unei etici imorale. Cuvântul viu și trăit devine vorbire regăsită. Ne aflăm aici în miezul revrăjirii lumii. Capitolul 1 Țesătura realului Das Denken lässt das Sein sein. M. Heidegger În problemele existențiale, trebuie întotdeauna să știi să iei distanță ca să înțelegi mai bine realitatea. Să cauți originile cele mai secrete
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
geografie din Crates din Mallos, sec.II p.Chr. 26 Transmite doctrina lui Crates despre Oceanus și maree, care îi este atribuită de Aetius (Placita, III, 17, 7) deși Poseidonius lega în teoria sa mareele de mișcările Lunii și Soarelui, regăsită și la Plinius (N.H. 2, 212-223). 27 Tot în lumina teoriei lui Crates, Macrobius îi opune pe locuitorii celor două emisfere distingând: partim obliquos, partim transversos, partim etiam adversos stare nobis. (II, 5, 32); îi descrie doar pe cei din
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ce decurg din lucrarea mântuirii lui Dumnezeu. Cea mai evocată și mai spectaculoasă scenă a reconcilierii este oferită de „Parabola fiului risipitor” (cf. Lc 15,11-32), întărită de alte două asemănări: cea „a bunului păstor”, care se bucură de oaia regăsită, și cea „a femeii”, care își găsește moneda pierdută și face sărbătoare. Aceste fapte confirmă atitudinea lui Dumnezeu de a se bucura pentru păcătosul convertit. Confirmarea milostivirii divine continuă prin ilustrarea întâlnirii dintre Isus și Zaheu, eveniment ce schimbă ființa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
termen de comparație, areal din care sunt selectate datele cu ajutorul cărora se întocmește imaginea desăvârșirii (Ce trup frumos de fată tot cată să se mire / În trupul meu ca-n trupul unui mit?), dar ochiul îndrăgostitului are forță cvasidemiurgică, idee regăsită, de pildă, la Jean Chevalier și Alain Gheerbrant, după care metamorfozele privirii nu ni-l dezvăluie doar pe acela care privește; ele îl descoperă pe cel care este privit atât lui însuși, cât și observatorului. În ritualul dragostei desfășurat în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și parcă altul, un sacerdot, îi oferă însemnul de rang și de vârstă toiagul și coboară chinuit, bucată cu bucată. Atinge pământul cu un picior, cu celălalt și brusc se rupe așezându-se metanie în colbul drumului. Te sărut, Basarabie regăsită. * Și iată-mă, după ani de aplecare peste caiete scri se, fotografii, acte cu literele dezlânate, gata să dau tiparului această Carte a părinților. Tata vorbește în Cer cu fratele, Constantin sin Constantin, și trec săptămânile și nu știu ce să așez
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
să mănânce. Mă uit în jur, puțin curios, puțin amuzat. Americanilor le place, se pare, să petreacă și să-și inventeze motive pentru a petrece. Orice pretext e bun pentru o "masă bună". O afacere, o cunoștință nouă, un prieten regăsit. Restaurantul (Durgil Park), un restaurant renumit, și-a păstrat o jumătate de veac specificul și chiar ofertele culinare, dând o imagine despre ceea ce se cheamă aici "New England". Americanul din dreapta mea, un tânăr cu barbă și în pantaloni scurți, se
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
se întâmpla ca unele să nu-mi ofere decât o plăcere mediocră, încercam totuși să reiau din când în când legătura cu ele, ajutat, fără îndoială, de acea stranie dorință pe care o favorizează absența urmată de o complicitate brusc regăsită, dar și pentru a-mi dovedi mie însumi că legătura noastră rezistă și că depinde numai de mine s-o întăresc. Uneori le puneam chiar să jure că nu vor mai aparține nici unui alt bărbat, spre a-mi potoli, o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
mai absurde, mai provocatoare. Lică se conținea abia, 190 furios și decis: "O las să isprăvească și ies pe ușă fără să mă uit la ea, și pentru totdeauna". Un fel de bucurie îi venea la gândul libertății de altădată, regăsită. Era ultimul cal. Strălucea! Acel pe care trebuia să-1 alerge chiar Lică în cursă de stăpân. Ada avu un râs ascuțit, isteric: - Ăsta e cal de regiment, nu de curse . Nu isprăvi cuvântul și țipă cu toată gura. Printr-o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
proiectat prin transparența lui actuală și purificat ele elemente ostile se confundă cu dulceața ce se desprindea din vecinătatea Elenei. Casa frumoasă, luxul domol, ordinea odihnitoare și profilul neted al Elenei - toate i se păreau destinate lui. Era un rai regăsit. Cum nu mai avea emoții fizice • -■ odată cu hemoptizia își pierduse ultimul vestigiu de umanitate •- se simțea acum un amant mistic. Cu ascultare socotea chiar și boala lui binevenită pentru acest rol. I se părea că nu se poate ca Elena
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mă așteptasem ca acest moment să fie atât de total pentru că nu o credeam capabilă de atâta dăruire. Știam că ne e bine împreună. Furtuna trecuse, dar și toate celelelalte și noi stăteam culcați unul lângă celălalt în liniștea paradisului regăsit. Nu aveam nevoie de cuvinte... Erau de prisos... Surpriza pe care mi-o făcuse venind la Paris după mine dovedea că mă iubește cu disperare, că devenise dependentă de sexul meu, și-mi dădea motive să cred că virilitatea mea
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
opt de baloți de fân. Cu fiecare legendă, tatăl lor devenea tot mai ciudat. Cel mai ciudat era cum stătea Cappy Schluter liniștit și suporta amintirile, pătruns de venerație în fața acestui om palid, șubred. Și mama lor tolera din partea rudei regăsite comentarii pe care nu le-ar fi acceptat nici din partea Satanei. Plecară după două zile. Luther le dădu copiilor câte cinci dolari de argint fiecăruia și un exemplar din Manual de supraviețuire în natură, pe care să-l împartă. Karin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
gras al narcoticelor din care marinarul cu cercel în ureche va gusta, la rândul său. Ciclul caraibian al lui Corto este de neimaginat fără două dintre personajele-mit ce ghidează pe neofiți în drumul lor către lumea de dincolo, uitată și regăsită. Prin ele, Pratt celebrează vitalitatea gnostică a două dintre marile trunchiuri ale tradiției. În Steiner, profesorul central-european eșuat în alcoolurile atlantice, proza lui Pratt ipostaziază pe cei care dețin, de secole, în Praga lui Rudolf halucinatul, arta de a fabrica
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ofițerului japonez poate stinge datoria către sine și către strămoși. Pike este martorul mediat al acestei întâlniri neverosimile între samuraiul ce-și face seppuku și africanul care își trimite craniul dușmanului curajos în satul său îndepărtat, ca trofeu al onoarei regăsite. Universul lui Pratt și Oesterheld este dominat de sensul paradoxului și al ironiei atroce. Izolat de mediul său familiar, țăranul japonez poate deveni torționarul din mâinile căruia scăparea este imposibilă, cu excepția morții izbăvitoare. Americanul de origine japoneză care se pregătește
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
din palatul princiar. Retrezit la viață și la amintiri, Helmut o însoțește pe Molly, în căutarea comorii. Poveste romantică, dar și basm dominat de dilemele modernilor, Molly Manderling culminează, organic cu victo ria binelui pe care Ruritania se întemeiază. Prinț regăsit, prinț luminos, Helmut își revede tatăl și redă principatului speranța. Conspiratorii înșiși mor teatral, ca parte a răzbunării lui Igor, instrumentul lor fidel. O mare de gaz otrăvitor îi cuprinde, ca într-un final de piesă iacobită a răzbunării. Răul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Bob Morane redă indie nilor amenințați de rapacitatea capitaliștilor veroși demni ta tea originară. În fine, tot Bob Morane este cel care întrevede, ca printr-o viziune modelată de textul lui Conan Doyle, maiestatea terifiantă a unei lumi pierdute și regăsite, trezite la viață în plin secol XX de jocul unei substanțe extraterestre. Intertextualitatea ține de pactul ficțional pe care proza grafică îl încheie cu fidelii ei. În cele din urmă, culoarea nostalgică a textelor lui Bob Morane este și o
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
că mai era posibilă și o altă viziune asupra lumii decît aceea care Îmi era impusă În clasă și acasă? Cărțile astea, cînd dau peste ele În lăzile anticarilor, le cumpăr așa cum cineva scoate pe hîrtie fotografică un vechi negativ regăsit: Cugetări asupra morții unui porc spinos, Revolverul cu păr alb, A tînji că nu poți să mori, Portretul artistului În chip de cățel, Viața ascetică În poezie, Discursul somnului de veci, Amanți, fericiți amanți. Toată familia a fost pusă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
casa de bilete a Parcului Arhitectural mîine, la zece. Dispare Înainte ca el să apuce să Întrebe de adevărata lor Margot. Ce s-a Întîmplat? Chiar și Diavolul se freacă la ochi, nedumerit. Ochii lui Wakefield sînt umezi. Viziunea paradisului regăsit a dispărut tot atît de iute pe cît apăruse. La vremea cînd Wakefield ajunge În holul muzeului, agenții de securitate mînaseră deja mulțimile În galerie, unde este În toi recepția cu brînzeturi, vinuri și un trio de jazz. Holul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
emoții îi era cea mai apropiată ființă încă în viață. Mai mult, și după moartea acestuia, ori de câte ori întâlnea sângele lui strecurat în urmași, simțea o strângere de inimă, un fior de recunoaștere și de vagă fericire, ca în fața unui frate regăsit. Dar atunci, la poarta Mănăstirii Snagov, simțise pentru prima oară această legătură. Îl considera vinovat, știa că e un ticălos, însă suferința lui, lacrimile, cuvintele venite parcă dintr-o altă existență, parfumată și inaccesibilă, l-au făcut pe Zogru să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
deosebit de bine, trăind total clipa prezentă, capabil să dea la o parte tot ce nu se referea la ei doi. Pentru prima oară de multă vreme, ar fi vrut ca timpul să stea În loc. CÎnd Marie se trezi, energia ei regăsită nu mai suportă să rămînă Închisă nici măcar o clipă În camera aceea strîmtă. Lucas izbuti s-o domolească pînă ce ajunse la automatul de cafea. Marie analiza deja toate datele pe care i le Încredințase. - Copiii ei erau cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
singură pipiță acceptabilă: o roșcovană mărunțică În ginși și tricou, răspunzând la prenumele de Emma și autoare a unui poem perfect idiot În care era vorba despre oi lunare. În general, toți se topeau de gratitudine și fericire pentru legătura regăsită - muma noastră Țărâna, tatăl nostru Soarele etc. Veni rândul lui Bruno. Cu o voce ursuză, Își citi scurta creație: Taxiurile sunt niște putori, Nu opresc, poți să mori. — E ceea ce simți..., făcu yoghina. E ceea ce simți, pentru că nu ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Jenkins pentru discursul său... Mă holbez la text preț de câteva clipe, total bulversată. Pe directorul financiar de la Glazerbrooks îl cheamă tot Hanford Jones ? Sunt din aceeași familie ? Simțindu-mă ca un fel de detectiv particular, mă loghez pe Prieteni regăsiți și, două minute mai târziu, am răspunsul. Sunt frați. Mă simt ca în transă. E o legătură care schimbă toate datele problemei. Directorul financiar de la Glazerbrooks, care a dat faliment, datorând Third Union Bank 50 de milioane de lire. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
facă la Întoarcere, acum trecuse deja oceanul; urma o aterizare, apoi trebuia să urce În alt avion, mai avea cîteva ore de mers; odată ajuns, s-ar fi Înviorat, trebuia, nu venise degeaba. Se va Întoarce Întremat. Bert, fiul aproape regăsit, locuia pe Sunset Boulevard, cîteva zeci de kilometri de bitum, vreo patruzeci, se zicea. Era imposibil să mai spui - cum, de pildă, puteai să o faci În unele cartiere din Copenhaga - că locuiești cu M. sau T. pe aceeași stradă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
puțin cu mine! Vreau să-ți vorbesc. Lui Felix îi batu inima cu putere. Se miră el însuși de contrastele inimii omenești. Se temea de Pascalopol din gelozie, și totuși se bucură văzîndu-l, ca de un câine credincios pierdut și regăsit. Pascalopol îl conduse pe Felix, ținîndu-l mereu afectuos de braț (se întîlniseră pe Calea Victoriei), și în curând se aflară pe scaune, unul în fața altuia, în biroul moșierului. Acesta turnase în două păhărele un lichior verde. Pascalopol tuși de câteva ori
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
BĂNULESCU de obstacolul zidurilor transparente. Îi văd cum își presează nasurile de suprafața lor răcoroasă, aruncîndu-și în sus, către noi, cei rămași în afară, privirile lor de regn lepădat. În exteriorul cubului, necuprinși sub norul lui de cleștar, ne-am regăsit, nediminuați eu, terchea-berchea (adică invocatorul), prietena mea și necunoscuta lui. Prin pereții lipsă - de fapt, doar smulși și comprimați - ai fostei Săli de Cenaclu, zăresc, în exteriorul clădirii, semnele nopții coborâte peste oraș: la optzeci de metri, un pâlc de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]