709 matches
-
reginei Maria (vezi Maria, regina României) și al regelui Ferdinand I (vezi Ferdinand I, regele României), fratele mai mic al regelui Carol al II-lea (vezi Carol al II-lea, regele României). I se spunea Nicky. A fost membru al Regenței, în timpul primei domnii a regelui Mihai I (vezi Mihai I, regele României). A fost expulzat pentru căsătoria cu o româncă. După abolirea monarhiei, a plecat în Elveția. Nicolaus Olahus (1493-1568) - cărturar din Transilvania, consilier al regelui Ungariei. Noul Testament - partea a
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
religioase, războiul pentru putere pe care îl provoacă familia de Guise și Bourbon depășește cu-rînd granițele regatului francez. Prințul de Conde, fratele lui François de Guise, apelează la prinții lutherani germani și la Elizabeta a Angliei și în felul acesta regența și familia de Guise sînt împinse către prinții catolici și mai ales către Filip al II-lea, care arde de nerăbdare să intervină. În nemilosul război civil care sfișie Franța se înmulțesc masacrele și asasinatele. La asasinarea lui François de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Habsburgilor din Viena trupe din Veneția și din Țările de Jos. În această înfruntare care rămîne germană trebuie semnalată absența țărilor europene cele mai interesate în eșecul împăratului: Anglia lui Jacob Stuart dezaprobă revolta cehă, în timp ce Franța este paralizată de regența care urmează morții lui Henric al IV-lea (1610). În aceste condiții soarta războiului este repede pecetluită: Boemia cade în mîinile lui Ferdinand, iar regimul habsburgic se stabilește cu brutalitate în regatul recucerit. Execuții numeroase, otrăviri și confiscări asigură autoritatea
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Biserica Ortodoxă mai ales a jucat un rol important în spațiul public românesc și chiar în cel politic, un bun exemplu în acest sens constituindu-l faptul că Patriarhul Miron Cristea a contribuit direct la conducerea statului, fiind membru al regenței între 1927 și 1930 (Scurtu, Buzatu, 1999). Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Română, biserică majoritară de altfel, are o situație mai specială. Deși afectată de persecuțiile comuniste, Biserica Ortodoxă reușește să găsească un modus-vivendi cu puterea comunistă, care să îi
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Ortodoxă a jucat un rol în viața socială și politică, nefiind doar beneficiara privilegiilor oferite de stat pentru subordonare, ci fiind un actor de sine stătător. Trebuie amintit aici faptul că patriarhul Miron Cristea a făcut parte din Consiliu de Regență în perioada 1927 1930 și a deținut poziția de Prim-ministru în perioada 1938 1939. De asemenea, nu trebuie neglijată nici implicarea unor oameni ai Bisericii în Mișcarea Legionară, în perioada interbelica. Toate acestea dovedesc faptul că Biserica Ortodoxă nu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
s-au perindat 11 corpuri legiuitoare în urma celor 10 alegeri parlamentare. Acutizarea vieții social-economice s-a declanșat și pe fondul celei dinastice imediat decesului regelui Ferdinand din 20 iulie 1927 (s-a recurs la un paleativ instituțional prin care o Regență va prelua în totalitate atribuțiile regelui minor). Scandalurile iscate de corupție, precum afacerea Skoda, coroborate cu marile împrumuturi externe necesare redresării monedei naționale (în baza împrumutului de 100 milioane de dolari din februarie 1929, leul a fost stabilizat la un
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Iuliu Maniu, în faza de pregătire a revenirii pe tronul României, a pretins imperios lui Carol Caraiman ca „Duduia” să nu fie adusă și ea în țară. Frustrat de orgolii, fruntașul național-țărănist căuta să profite de impasul în care ajunsese Regența prin decesul unuia din membri ei (e vorba de Gh. Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație) ca să ajungă la același rol în politica românească pe care l-a avut Ionel I. C. Brătianu pe lângă fostul rege Ferdinand Întregitorul și Loialul. După ce
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
I La mai puțin de două decenii, la 6 septembrie 1940, Mihai revine pentru a doua oră pe tronul României. În cursul primei domnii (20 iulie 1927-8 iunie 1930), fusese minor, astfel că prerogativele regale au fost îndeplinite de o Regență alcătuită din trei persoane. Acum, situația era total schimbată, față de 1927: mai avea puțin și împlinea 19 ani, iar România nu se mai găsea în hotarele consacrate de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Din trupul țării fuseseră smulse Basarabia
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
XIX-lea intenția de a stabili contacte cu Tunisia, aflată sub suzeranitate nominală turcească, când, cu ocazia anunțării, în 1869, a căsătoriei lui Carol I, făcându-i-se cunoscută beiului tunisian dorința Bucureștiului de a realiza legături de prietenie cu regența Tunisiei. Nu cu mulți ani mai târziu, guvernul tunisian era informat, printr-o scrisoare, că România devenise independentă, iar ulterior a fost proclamată regat. Evoluția evenimentelor din Europa veacului al XIX-lea a facilitat procesul de emancipare politică și economică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
un consiliu intim. Participă: regele Ferdinand, I. I. C. Brătianu, G. Mârzescu, Al. Constantinescu, Miron Cristea, Regina Maria, Principesa Elena. Au fost aprobate proiectele de legi ce urmau să fie prezentate Parlamentului, a doua zi, iar regele Ferdinand a anunțat componența Regenței: Principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Gh. Buzdugan. 4 ianuarie. Încep demersurile oficiale în urma cărora Mihai devine principe moșteniror. În ședința Parlamentului a fost prezentat mesajul Regelui Ferdinand, care anunța că monarhul ia act
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
revine astfel de drept A. S. R. Principele Mihai, coborâtorul direct și legitim în ordinea de primogenitură bărbătească a Regelui Domnitor”. Parlamentul a votat și o a doua lege, prevăzând că: „Adunările Naționale Constituante, întrunite conform art. 79 din Constituție, primesc Regența instituită de M. S. Regele Ferdinand I, pe temeiul art. 83 din Constituție, pentru a exercita puterile Regale și tutela A.S.R. Moștenitorul Tronului în cazul când acesta ar fi chemat să domnească în timpul minorității sale. Reprezentațiunea Națională primește numirea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
I, pe temeiul art. 83 din Constituție, pentru a exercita puterile Regale și tutela A.S.R. Moștenitorul Tronului în cazul când acesta ar fi chemat să domnească în timpul minorității sale. Reprezentațiunea Națională primește numirea celor trei persoane care compun această regență: A.S.R. Principele Nicolae, I.P.S.S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, și d-l George Buzdugan, actualul Prim-Președinte al Înaltei Curți de Justiție”. De asemenea, Parlamentul a aprobat modificarea statutului Casei Regale. Cele trei legi sunt cunoscute în istoriografie ca
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
naștere. Octombrie (după 15 octombrie). Atenționat de C. Argetoianu, I. I. C. Brătianu află de la dr. Romalo că Regele este grav bolnav. De la un mic grup de inițiați, știrea se răspândește. Analizând problema succesiunii, în condițiile în care se profila o regență îndelungată, întrucât moștenitorul tronului trebuia să mai aștepte încă 14 ani până la majorat, politicienii se grupează după două opțiuni: carliștii (susținători ai revenirii ex-prințului Carol) și anticarliști. I. I. C. Brătianu susținea soluția regenței îndelungate. Iuliu Maniu vedea trei soluții: a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în condițiile în care se profila o regență îndelungată, întrucât moștenitorul tronului trebuia să mai aștepte încă 14 ani până la majorat, politicienii se grupează după două opțiuni: carliștii (susținători ai revenirii ex-prințului Carol) și anticarliști. I. I. C. Brătianu susținea soluția regenței îndelungate. Iuliu Maniu vedea trei soluții: a) revenirea prințului Carol; b) regența Reginei Maria; c) republica. Maniu nu putea susține soluția liberală (un rege minor și o regență îndelungată), pentru că, în viziunea lui, „România nu era în situația să suporte
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
trebuia să mai aștepte încă 14 ani până la majorat, politicienii se grupează după două opțiuni: carliștii (susținători ai revenirii ex-prințului Carol) și anticarliști. I. I. C. Brătianu susținea soluția regenței îndelungate. Iuliu Maniu vedea trei soluții: a) revenirea prințului Carol; b) regența Reginei Maria; c) republica. Maniu nu putea susține soluția liberală (un rege minor și o regență îndelungată), pentru că, în viziunea lui, „România nu era în situația să suporte o regență de 14 ani”. 22 decembrie. N. Iorga îi împărtășește Principesei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
susținători ai revenirii ex-prințului Carol) și anticarliști. I. I. C. Brătianu susținea soluția regenței îndelungate. Iuliu Maniu vedea trei soluții: a) revenirea prințului Carol; b) regența Reginei Maria; c) republica. Maniu nu putea susține soluția liberală (un rege minor și o regență îndelungată), pentru că, în viziunea lui, „România nu era în situația să suporte o regență de 14 ani”. 22 decembrie. N. Iorga îi împărtășește Principesei Elena cunoștințele sale legate de educația copiiilor ce proveneau din dinastiile europene. Prințesa „găsește că e
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Iuliu Maniu vedea trei soluții: a) revenirea prințului Carol; b) regența Reginei Maria; c) republica. Maniu nu putea susține soluția liberală (un rege minor și o regență îndelungată), pentru că, în viziunea lui, „România nu era în situația să suporte o regență de 14 ani”. 22 decembrie. N. Iorga îi împărtășește Principesei Elena cunoștințele sale legate de educația copiiilor ce proveneau din dinastiile europene. Prințesa „găsește că e bine așa: creșterea să fie ca pentru țara în care ai să trăiești”. Deși
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
zone ale Italiei. „Am condus la gară pe prințul Mihai. Îl întreb ce să spun acasă. Se gândește: «să spui că sunt cuminte»”, relatează N. Iorga. 27 martie. Agravarea bolii Regelui îngrijora opinia publică și, în special, clasa politică. Ideea regenței îndelungate provoca neliniști. Se căutau căi de consolidare a autorității regale, în această eventualitate. Preocupările șefului guvernului, gen. Al. Averescu, în acest domeniu, sunt dezvăluite de N. Iorga: „Pe Averescu, Regența îl sperie prin lungimea ei... El pune în discuție
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
îngrijora opinia publică și, în special, clasa politică. Ideea regenței îndelungate provoca neliniști. Se căutau căi de consolidare a autorității regale, în această eventualitate. Preocupările șefului guvernului, gen. Al. Averescu, în acest domeniu, sunt dezvăluite de N. Iorga: „Pe Averescu, Regența îl sperie prin lungimea ei... El pune în discuție dispariția posibilă a regelui. Ar vrea să întărească tronul copilului. Nu i s-ar putea găsi origini genealogice românești ? Îi spun că da, prin Movilești. El ar vrea un Mihai al
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
discuție dispariția posibilă a regelui. Ar vrea să întărească tronul copilului. Nu i s-ar putea găsi origini genealogice românești ? Îi spun că da, prin Movilești. El ar vrea un Mihai al II-lea, cu un predicat românesc. Respinge ideea Regenței, cu un frate al Regelui”. Al. Averescu i-a făcut cunoscute aceste planuri și lui I. I. C. Brătianu, șeful Partidului Național Liberal, care va respinge, în momentul decesului regelui Ferdinand, proiectul ca titlul de domnie al minorului rege Mihai să
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de Miniștri, exercitând în temeiul articolului 81 din Constituție puterile constituționale ale Regelui. Având în vedere articolele 82 și 83 din Constituțiune DECRETEAZĂ Corpurile legiuitoare se vor întruni în ziua de 20 iulie ora 16, pentru a primi jurământul membrilor Regenței numiți prin legea promulgată cu decretul No 14 din 4 ianuarie 1926, spre a exercita puterile regale în timpul minorității Majestății Sale Regelui Mihai”. La câteva ore după moartea bunicului, Mihai a fost proclamat rege pentru că România trebuia să aibă foarte
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mihai”. La câteva ore după moartea bunicului, Mihai a fost proclamat rege pentru că România trebuia să aibă foarte repede un conducător. (Vezi foto nr. 3.) În ședința Adunării Naționale din 20 iulie 1927, ora 16, în prezența regelui Mihai, membrii Regenței au depus jurământul în ordinea: Principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Buzdugan, prim-președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Jurământul a fost luat de mitropolitul Pimen al Moldovei. Textul jurământului era următorul: „Jur credință M. S. Regelui Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
înmormântării Regelui Ferdinand. Cortegiul mortuar se îndreaptă apoi spre gară. Sicriul și convoiul funerar se deplasează cu trenul regal la Curtea de Argeș. Un al doilea serviciu religios de înmormântare se desfășoară la biserica mănăstirii Curtea de Argeș, urmat de înhumare. 25 iulie. Înalta Regență dă o Proclamație în care stabilea că se va crea un cadru adecvat desfășurării domniei Regelui Mihai. Practic însă, Mihai nu a domnit, nu a participat la guvernare, datorită vârstei. El s-a aflat la dispoziția Regenței care, fiind contestată
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
25 iulie. Înalta Regență dă o Proclamație în care stabilea că se va crea un cadru adecvat desfășurării domniei Regelui Mihai. Practic însă, Mihai nu a domnit, nu a participat la guvernare, datorită vârstei. El s-a aflat la dispoziția Regenței care, fiind contestată, nu avea o poziție puternică în țară. 26 iulie. Are loc o ședință solemnă a Parlamentului, în care este evocată personalitatea Regelui Ferdinand. „La Senat Averescu se raliază la (propunerea lui Brătianu ca titlul de domnie al
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ex-principele Carol ca rege. „El desminte - deocamdată se consacră doliului”. „Pentru regele Mihai, Brătianu nu face nimic”, îl critică N. Iorga pe șeful P. N. L., arătând că acesta era preocupat de întărirea propriei poziții, de prim-ministru. „Prezentându-și demisia Regenței, care l-a confirmat, el i-ar fi spus că nu primește altă soluție”. Reședința regelui Mihai și a Principesei-Mamă Elena o constituia Palatul de la Șosea (Șoseaua Kiseleff). Popularitatea sa era în scădere, căci zvonuri răutăcioase erau lansate în defavoarea lui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]