708 matches
-
țărănist Grigore Iunian spunea că din acel moment ""a hotărât să îmbrățișeze cauza restaurației ... țara nu mai avea nicio cârmă, nici o axă, deoarece regența era un caraghioslâc! - ne trebuia o monarhie solidă"" . Constantin Sărățeanu a ocupat funcția de membru al Regenței în perioada 9 octombrie 1929 - 8 iunie 1930, când a demisionat pentru a facilita întronarea lui Carol al II-lea. A încetat din viață la data de 23 mai 1935, în București.
Constantin Sărățeanu () [Corola-website/Science/306359_a_307688]
-
militare. Răscumpărarea indică un potențial economic ce depășea cadrele unui simplu cnezat. Această ruptură a fost cauzată însă și de criză politică din Ungaria, izbucnită după moartea regelui Ștefan al V-lea , preluarea tronului de către Ladislau, copiil fiind și instaurarea regenței, timp în care marii nobili și-au manifestat tendințele secesioniste sau de contestare a autorității maghiare. Ladislau, născut dintr-o mama cumana (cumanii adoptaseră creștinismul doar formal, însă în practică, erau încă păgâni) era atras de riturile și obiceiurile păgâne
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
a decis convocarea Parlamentului, pentru data de 4 ianuarie 1926. Pe ordinea de zi s-a aflat adoptarea a trei legi, pentru acceptarea renunțării lui Carol și proclamarea lui Mihai ca moștenitor, pentru modificarea Statutului Casei Regale și pentru primirea Regenței. În calitate de regenți au fost desemnați Prințul Nicolae, fratele mai mic al lui Carol, patriarhul Miron Cristea și președintele Curții de Casație, Gheorghe Buzdugan. Legile au fost adoptate în unanimitate, ele fiind cunoscute ulterior, împreună, sub denumirea de "actul de la 4
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
fiind cunoscute ulterior, împreună, sub denumirea de "actul de la 4 ianuarie"; reprezentanții Partidului Național și cei ai Partidului Țărănesc nu au participat însă la vot, în semn de protest față de graba cu care se depusese proiectul de lege pentru primirea Regenței. În epocă, actul de la 4 ianuarie a fost considerat ca o victorie politică a lui Ion I. C. Brătianu și a Partidului Național Liberal, întrucât Buzdugan și Miron Cristea erau văzuți ca fiind devotați lui Brătianu, iar prințul Nicolae se afla
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
astfel încât problema succesiunii părea încă îndepărtată, acesta, din cauza unui cancer, moare la 19 iulie 1927, la castelul Pelișor de la Sinaia. Astfel, Mihai I a devenit pentru prima dată rege al României, iar la 20 iulie 1927, cei trei membri ai Regenței au depus jurământul în fața Parlamentului. Odată cu momentul morții regelui, s-au conturat două grupări cu vederi opuse asupra instituției Regenței: o grupare, în frunte cu Partidul Național Liberal acționa pentru menținerea actului de la 4 ianuarie 1926, în timp ce o alta, reprezentată
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
Astfel, Mihai I a devenit pentru prima dată rege al României, iar la 20 iulie 1927, cei trei membri ai Regenței au depus jurământul în fața Parlamentului. Odată cu momentul morții regelui, s-au conturat două grupări cu vederi opuse asupra instituției Regenței: o grupare, în frunte cu Partidul Național Liberal acționa pentru menținerea actului de la 4 ianuarie 1926, în timp ce o alta, reprezentată în primul rând de Partidul Național Țărănesc critica virulent Regența și amenința cu anularea actului de la 4 ianuarie și cu
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
s-au conturat două grupări cu vederi opuse asupra instituției Regenței: o grupare, în frunte cu Partidul Național Liberal acționa pentru menținerea actului de la 4 ianuarie 1926, în timp ce o alta, reprezentată în primul rând de Partidul Național Țărănesc critica virulent Regența și amenința cu anularea actului de la 4 ianuarie și cu aducerea lui Carol în țară. La 24 noiembrie 1927 se stingea din viață Ion I.C. Brătianu, cel care era unanim recunoscut ca principalul factor din viața politică românească din ultimul
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
din viața politică românească din ultimul deceniu și jumătate. Adversarul său politic, Nicolae Iorga, aprecia că în acea zi se sfârșea "o dominație fără pereche ca autoritate în lunga serie a cabinetelor ministeriale din epoca intitulată constituțională" . În aceeași zi, Regența a numit ca președinte al consiliului de miniștri pe Vintilă Brătianu, devenit și președinte al Partidului Național Liberal. Dispariția lui Ion. I.C. Brătianu a slăbit Partidul Național Liberal; Partidul Național Țărănesc și-a intensificat campania politică, evocând posibilitatea revenirii prințului
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
autoritățile engleze. La 21 iulie 1928, la cererea principesei Elena, Curtea de Apel București a pronunțat divorțul dintre aceasta și Carol, motivat de părăsirea domiciliului conjugal de către Carol. La 3 noiembrie 1928, guvernul condus de Vintilă Brătianu a demisionat; iar Regența a numit ca prim-ministru pe Iuliu Maniu. În timpul mandatului acestuia, la 7 octombrie 1929, a încetat din viață Gheorghe Buzdugan, unul dintre membrii Regenței. La sugestia lui Iuliu Maniu, făcută prin intermediul lui Alexandru Vaida-Voevod, Parlamentul l-a ales ca
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
conjugal de către Carol. La 3 noiembrie 1928, guvernul condus de Vintilă Brătianu a demisionat; iar Regența a numit ca prim-ministru pe Iuliu Maniu. În timpul mandatului acestuia, la 7 octombrie 1929, a încetat din viață Gheorghe Buzdugan, unul dintre membrii Regenței. La sugestia lui Iuliu Maniu, făcută prin intermediul lui Alexandru Vaida-Voevod, Parlamentul l-a ales ca înlocuitor pe Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație. Acesta făcea "impresia că și-a pierdut de mult dacă nu memoria, controlul asupra ei". Iuliu
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
a ales ca înlocuitor pe Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație. Acesta făcea "impresia că și-a pierdut de mult dacă nu memoria, controlul asupra ei". Iuliu Maniu era "însă mulțumit. De acum înainte are un picior serios în Regență. Manechinul va juca așa cum îl va trage de sfori în culise" . Alegerea lui Sărățeanu a contrariat clasa politică și a slăbit Regența ca instituție. Grigore Iunian, ministru țărănist spunea că din acel moment "a hotărât să îmbrățișeze cauza restaurației ... țara
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
nu memoria, controlul asupra ei". Iuliu Maniu era "însă mulțumit. De acum înainte are un picior serios în Regență. Manechinul va juca așa cum îl va trage de sfori în culise" . Alegerea lui Sărățeanu a contrariat clasa politică și a slăbit Regența ca instituție. Grigore Iunian, ministru țărănist spunea că din acel moment "a hotărât să îmbrățișeze cauza restaurației ... țara nu mai avea nicio cârmă, nici o axă, deoarece regența era un caraghioslâc! - ne trebuia o monarhie solidă" . Instabilitatea politică a făcut ca
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
sfori în culise" . Alegerea lui Sărățeanu a contrariat clasa politică și a slăbit Regența ca instituție. Grigore Iunian, ministru țărănist spunea că din acel moment "a hotărât să îmbrățișeze cauza restaurației ... țara nu mai avea nicio cârmă, nici o axă, deoarece regența era un caraghioslâc! - ne trebuia o monarhie solidă" . Instabilitatea politică a făcut ca majoritatea partidelor să îmbrățișeze cauza revenirii lui Carol sau cel puțin să accepte în mod pasiv această posibilitate. Singurul partid care s-a opus în mod constant
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
din München, cu un avion închiriat, Carol a ajuns la București în seara zilei de 6 iunie, pe aeroportul Băneasa. În noaptea aceleiași zile, Carol s-a întâlnit la palatul Cotroceni cu Iuliu Maniu, care i-a propus numirea în cadrul Regenței, urmată de abrogarea legilor din 4 ianuarie 1926, dar a ridicat din nou problema renunțării la relația cu Elena Lupescu. Cei doi nu au ajuns la niciun acord, dar Maniu nu s-a hotărât nici să facă aplicarea legilor în
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
sa de frondă. Constatând inevitabilitatea proclamării lui Carol ca rege și invocând că, formal, aceasta ar însemna încălcarea jurământului de credință depus față de regele Mihai I, la 7 iunie Iuliu Maniu și-a dat demisia din funcția de prim-ministru, Regența încredințând această funcție lui Gheorghe Gh. Mironescu, dar al cărui unic rol a fost facilitarea înscăunării lui Carol. La 8 iunie, regenții Miron Cristea și Constantin Sărățeanu au demisionat. În aceeași zi a fost convocat Parlamentul, care a abrogat legile
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
Ioachimescu, locotenentul Comiano, Mitică Călinescu, Titu Bălăceanu, Petre Apostolescu, Guță Andronescu-Grădinaru. La această adunare conspirativă se împart sarcinile fiecărui membru al organizației și se face cunoscut că totul este organizat, domnitorul va fi detronat, conducerea va fi preluată de o regență, se va ocupa telegraful, armata și unele orașe mari vor solidariza cu mișcarea conspirativă. Se înlătură temerile unora de o intervenție străină, se confecționează steagul nou, stabilindu-se semnale ca tragerea clopotelor și sunarea trâmbițelor gărzii naționale. Primii ani de
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
practică, ei au devenit de asemenea "stadthoulder" și în alte provincii. O luptă de putere constantă, care deja s-a arătat în Armistițiul de 20 de ani, a început să existe între susținătorii deținătorilor funcției de "stadthoulder" (orangiști) și susținătorii regenței. Statele de graniță care erau parte din Flandra, Brabant și Limburg, fiind cucerite de olandezi în etapele finale ale războiului, urmau să fie guvernate de "States General". Așa numitele "Generaliteitslanden" (teritorii generale), erau formate din Staats-Brabant (în prezent Brabantul de
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
septembrie 394) victoria asupra uzurpatorului. Imperiul Roman este astfel reunificat pentru ultima dată în istorie sub o singură autoritate. După moartea lui Teodosiu, la Mediolanum (17 ianuarie 395), Imperiul Roman este divizat între cei doi fii ai săi: Arcadius, sub regența lui Rufinus (Orient) și Honorius, sub regența lui Stilicho (Occident). Teodosiu, împreună cu prima sa soție, Aelia Facillia, a avut trei copii: Teodosius l-a însărcinat pe generalul vandal Stilicon să vegheze asupra celor doi băieți. În anul 385, după decesul
Teodosiu I () [Corola-website/Science/299985_a_301314]
-
este astfel reunificat pentru ultima dată în istorie sub o singură autoritate. După moartea lui Teodosiu, la Mediolanum (17 ianuarie 395), Imperiul Roman este divizat între cei doi fii ai săi: Arcadius, sub regența lui Rufinus (Orient) și Honorius, sub regența lui Stilicho (Occident). Teodosiu, împreună cu prima sa soție, Aelia Facillia, a avut trei copii: Teodosius l-a însărcinat pe generalul vandal Stilicon să vegheze asupra celor doi băieți. În anul 385, după decesul Aeliei Flacilla, Teodosiu s-a recăsătorit cu
Teodosiu I () [Corola-website/Science/299985_a_301314]
-
manifestațiile”. Este declanșată o campanie susținută de întâlniri și manifestații și marșuri culminând cu cea din 18 martie 1928 când după un marș în București la care au participat circa 50.000 de oameni, Iuliu Maniu s-a prezentat la Regență și a solicitat demiterea imediată a guvernului și numirea sa ca prim ministru, „"hic et nunc"” (aici și acum). Violența liderului P.N.Ț. l-a supărat până și pe indiferntul principe Nicolae, indignat de rezistența lui Maniu față de orice propunere
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
indignat de rezistența lui Maniu față de orice propunere de soluționare a problemei care nu cuprindea „"dominația lui absolută, fără nici o condiție și fără nici o rezervă, ca un biruitor care nu e dispus să discute și să facă tranzacții cu nimeni"”. Regența a refuzat să ia o decizie sub presiune, și a anunțat delegația P.N.Ț. că va delibera și va anunța decizia sa. Discuțiile s-au întins pe mai multe ore în care membrii regenței „"au încercat să aducă pe Maniu
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
și să facă tranzacții cu nimeni"”. Regența a refuzat să ia o decizie sub presiune, și a anunțat delegația P.N.Ț. că va delibera și va anunța decizia sa. Discuțiile s-au întins pe mai multe ore în care membrii regenței „"au încercat să aducă pe Maniu la o atitudine mai conciliantă. În zadar: el vrea puterea pentru dânsul și imediat"”. În seara acelei zile, patriarhul Miron Cristea l-a cheamat pe Maniu la reședința sa, unde i-a reamintit comportamentul
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
zile, patriarhul Miron Cristea l-a cheamat pe Maniu la reședința sa, unde i-a reamintit comportamentul duplicitar al liderilor ardeleni ai P.N.Ț.-ului din timpul războiului și că nici un merit personal nu îi îndreptățea pretențiile ridicate public în fața Regenței. Umilit de adevărurile spuse cu duritate și direct în față, marele și intransigentul luptător din dimineața zilei a cedat. „"I-am zis: «Du-te la masă și scrie!» [continuă Miron Cristea n.n.]. A scris notița la masa mea, în salonul
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
soarta s-a întors împotriva englezilor. Până în 1453, în timpul domniei regelui Henric VI, Anglia a pierdut toate proprietățile continentale, mai puțin portul Calais. Situația s-a înrăutățit când regele a căzut pradă nebuniei. Mai mulți nobili s-au luptat pentru regență. O facțiune era condusă de un var al regelui, Richard, duce de York, care avea șanse să obțină tronul, întrucât ambii părinți erau descendenți direcți ai regelui Eduard III. Războiul civil a izbucnit în 1455. Casă de Lancaster avea un
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
de cinci ori, executându-și două dintre soții. Și-a folosit puterea pentru a înlătura nobilimea refractară și pe adversarii politicii sale clericale. În 1547, Henric VIII este urmat la tron de fiul sau mai mare, Eduard VI, a cărui regență a fost contestată de ducii de Somerset și Northumberland. În timpul domniei sale, episcopul anglican de Canterbury, Thomas Cranmer, a forumat princiipile credinței anglicane, iar în 1553 cele 42 de articole ale acesteia și renumită Carte de rugăciuni. Eduard este urmat la
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]