18,995 matches
-
oricine înțelege frustrarea de a fi prins constant între call center-uri, de vorbă cu oameni care nu-ți dau ajutorul de care ai nevoie”, declară Ken Loach. Filmul I, Daniel Blake este distribuit în România de Independență Film. Inițiat în2010de regizorul Cristian Mungiu, cu sprijinul Delegatului General al Festivalului de la Cannes, Thierry Frémaux, Leș Films de Cannes à Bucarest a generat un trend, în 2014 lansându-se la Buenos Aires un eveniment similar, sub denumirea Semăna de Cine del Festival de Cannes
ICR, partener al Festivalului Les Films de Cannes à Bucarest [Corola-blog/BlogPost/94328_a_95620]
-
Festivalul Internațional de Film de la Cannes, informează site-ul festivalului. Juriul care a stabilit câștigătorii ediției din acest an la secțiunea Un Certain Regard a fost prezidat de Isabella Rossellini și i-a mai avut în componență pe Haifaa al-Mansour (regizor — Arabia Saudita), Panos H. Koutras (regizor — Grecia), Nadine Labaki (regizoare și actrița — Liban) și Tahar Rahim (actor — Franța). Premiul Un Certain Regard a fost acordat filmului „Hrutar” („Rams”) regia Grimur Hakonarson, Premiul Juriului a revenit peliculei „Zvizdan” („The High Sun”) regia
„Comoara” de Corneliu Porumboiu, premiat la Cannes [Corola-blog/BlogPost/94329_a_95621]
-
Cannes, informează site-ul festivalului. Juriul care a stabilit câștigătorii ediției din acest an la secțiunea Un Certain Regard a fost prezidat de Isabella Rossellini și i-a mai avut în componență pe Haifaa al-Mansour (regizor — Arabia Saudita), Panos H. Koutras (regizor — Grecia), Nadine Labaki (regizoare și actrița — Liban) și Tahar Rahim (actor — Franța). Premiul Un Certain Regard a fost acordat filmului „Hrutar” („Rams”) regia Grimur Hakonarson, Premiul Juriului a revenit peliculei „Zvizdan” („The High Sun”) regia Dalibor Matanic, distincția pentru Cel
„Comoara” de Corneliu Porumboiu, premiat la Cannes [Corola-blog/BlogPost/94329_a_95621]
-
Labaki (regizoare și actrița — Liban) și Tahar Rahim (actor — Franța). Premiul Un Certain Regard a fost acordat filmului „Hrutar” („Rams”) regia Grimur Hakonarson, Premiul Juriului a revenit peliculei „Zvizdan” („The High Sun”) regia Dalibor Matanic, distincția pentru Cel mai bun regizor a fost câștigată de Kiyoshi Kurosava pentru „Kishibe no tabi” („Journey to the Shore”), în timp ce Promising future prize a fost acordat ex aequo producțiilor „Masaan” — regia Neeraj Ghaywan și „Nahid” — regia Ida Panahandeh. Filmul regizat de Corneliu Porumboiu spune povestea
„Comoara” de Corneliu Porumboiu, premiat la Cannes [Corola-blog/BlogPost/94329_a_95621]
-
premieră, deși a rulat în mai multe țări din lume, inclusiv în SUA și în închisoarea Guantanamo. Un film despre omenie, prietenie, solidaritate, o mână întinsă spre pace, „de o actualitate care mă sperie și pe mine”, după cum mărturisea însuși regizorul, cu amărăciunea de a nu-și fi putut vedea creația repusă în drepturi în România. Filmul - a cărui acțiune începe la 8 septembrie 1944, odată cu înălțarea steagului românesc pe turla unei primării din Secuime - e „o plonjare în realitate”, observa
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
străin, sunt „Cel mai iubit dintre pământeni”, „Patul lui Procust”, „Orient Express”, „Patimile lui Hristos” etc. Rolul său din „Patimile lui Hristos”, film regizat de Mel Gibson, a fost foarte controversat, precum a fost întreaga producție cinematografică. Se pare că regizorul a luat în calcul un aspect foarte interesant atunci când a ales ca Maia să joace rolul Fecioarei Maria. Este vorba de faptul că în germană, Morgenstern înseamnă „Luceafărul de dimineață”, nume dat personajului interpretat de Maia în film, Mariei. Maia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94355_a_95647]
-
fi în ton cu producția realizată. Grila de programe cuprinde următoarele emisiuni: Fresh HitList - program cu videoclipuri - zilnic 16:9 - emisiune dedicată filmului - săptâmânală - difuzare de filme documentare, scurt metraj, experimental, video-art, cinema - producții proprii și nu numai; interviuri actori, regizori; prezentări avampremiere cinema; prezentare limbaj cinematografic; prezentare tehnici de filmare, etc. NewsEvents - jurnal de știri - zilnic - transmisii live de la evenimente - difuzare înregistrări evenimente Life& Style - emisiune dedicată sfaturilor din viața de zi cu zi, fashion și sănătate - în fiecare ediție
Televiziune on-line la Iasi: MSM TV din 24 ianuarie [Corola-blog/BlogPost/94367_a_95659]
-
emisiunilor poate fi găsit accesând site-ul www.msmtv.ro Fiecare emisiune va fi arhivată pe o perioadă nedeterminată. The Stage - emisiune săptâmânală - ce presupune difuzare de piese de tearu din cadrul festivalurilor de teatru și nu numai - interviuri cu actori, regizori etc.
Televiziune on-line la Iasi: MSM TV din 24 ianuarie [Corola-blog/BlogPost/94367_a_95659]
-
Celebrul regizor nord-american Robert (Bob) Wilson montează pentru prima oara în România. El reușește, la Craiova, un spectacol șocant - ca un desant aerian necruțător - pornind de la capodoperă Rinocerii, care l-a catapultat, în deceniul al șaptelea, pe dramaturgul francez de origine română
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Naționalului din Craiova le va relua la începutul lunii octombrie a.c. Această microstagiune estivala Rinocerii s-a derulat, simbolic, sub acolada de lumină a Zilei Iei Românești și Zilei Independenței S.U.A. În preambulul prietenos al fiecăreia dintre cele cinci seri, regizorul american a mărturisit că l-a întâlnit, pentru prima oară, pe Eugen Ionescu în 1971. Nu stia cine este și a fost cu atat mai șocat când dramaturgul i-a propus să-i monteze Rinocerii. A declinat oferta nu pentru că
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
din Texas unde... nu există teatru“ - precizează autoironic, cu dezarmanta candoare, dar, credem noi, si cu spirit ludic, oaspetele din S.U.A. Cei doi aveau să se reîntâlnească la Paris după 15 ani, apoi la Boston. Și în acele noi împrejurări, regizorul considerase că încă nu sosise momentul să se angajeze într-un asemenea travaliu de orchestrație extrem de dificil. A participat, însă la Craiova Shakespeare Festival, în 2008, cu spectacolul Femeia mării de H. Ibsen, în 2010 cu conferința “Have I been
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
bucurat de o primire triumfala. Cu aceste prilejuri, a cunoscut colectivul Teatrului Național Marin Sorescu, s-a convins de funcționalitatea incintei (aici incluzând echipa de profesioniști, incepand cu compartimentele tehnice). La insistențele directorului general al primei scene din Craiova, reputatul regizor Mircea Cornisteanu, și-a spus: “De ce nu ? După 44 de ani (n.n. de la prima cunoștință cu Eugen Ionescu) poate că trebuie să fac și o asemenea încercare”. Performanță pe care o izbutește Robert Wilson, aici, în inima Olteniei, la Craiova
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
înainte de toate, actorii - priviți nu ca actori fără umbră, ci că simple umbre ale actorilor, cum ar afirmă George Banu. Nu am întâlnit până acum, în patru decenii de urmărire scrupuloasa a vietii teatrale de aici și de aiurea, un regizor care să lase impresia că este, pur și simplu, “asasinul” actorului, că nu-l interesează câtuși de puțin personalitatea acestuia, disponibilitățile interpretative, capacitatea individuală de trăire a destinului unui personaj și de transmitere a fiorului (dramatic, tragic, liric, comic) dincolo de
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
privind “lumină crudă” - transcrisa scenic la modul cel mai agresiv cu putință, din prima până la cea din urmă clipă a reprezentației: un lanț de tuburi cu leduri orbitoare, montate pe toată lățimea scenei, la marginea dinspre fosa orchestrei - metamorfozata, de regizor, în mlaștină. Artistul vizual a avut, probabil, în vedere generarea unui soi de halou între public și farsă tragi-comică de pe scenă, pentru că “baza reprezentației” (partea cea mai de jos) să fie cufundata într-o ceață ultrafină, într-o ambiguitate cu
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
bine arcuite, limbile și buzele intens colorate, podoabele capilare ciudate -, aceste fantoșe par dansatori rupți dintr-un vodevil, dintr-o lume de bâlci, dintr-un iarmaroc al vorbelor și gesturilor în devălmășie... Revine obsedant ghilotina cuvântului “In-cre-di-bil!... In-cre-di-bil!... Incredibil!”. De parca regizorul vrea să ne atragă atenția, cu obstinație, asupra sigiliului inconfundabil pe care a ținut să-l pună, apăsat, pe producția să. Cortina neagră - care lașase “dansatorilor”/ baletului mecanic o fâșie de ființare de doar doi-trei metri în profunzimea scenei - dispare
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Național “Marin Sorescu” din Craiova, a fost construită de Robert Wilson pornind de la ideea că spectatorii din zorii mileniului al treilea nu mai au disponibilitatea de a asista la o reprezentație de circa trei ore - cât ar fi durat, daca regizorul urmărea, pas cu pas, textul lui Eugen Ionescu. În spectacolul sau, Robert Wilson face apel la toate artele, de la coregrafie, pantomima, arte plastice până la euritmie, arhitectura, cinematografie - cu pondere peremptorie pe mijloacele celei de-a șaptea arte. Nutrim convingerea că
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
unei foite de țigară sau de ceapă, dar de o plasticitate deloc tăcută, ci, dimpotrivă, de o plasticitate de gheizer pornit spre zenit. Frumoșii actori craioveni demonstreată că au voința, înțelepciunea și rafinamentul de a se metamorfoza, la cererea unui regizor nebun de bun în utopia să matematizantă, în simple panouri care, de-a lungul reprezentației, în frecvențele momente în care li se cere să danseze, să atingă perfecțiunea coregrafilor de primă mână ai lumii gen Isidor Duncan ori Serghei Diaghilev
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
mutilat de Robert Wilson, deși avea ponderea covârșitoare în piesa, finalmente dovedindu-se unicul imun dintre personaje, singurul rămas om, cu misiunea de a regenera omenirea dispărută prin rinocerizare -, Valentin Mihali aduce cu legendarul Charlot - omagiu, voluntar ori involuntar al regizorului, la un secol de celebritate a lui Charlie Chaplin. Sunt momente care ne readuc în memorie mersul sincopat, de struț, al lui Chaplin din filmul Goana după aur. Secveța următoare: Dânsul chelneriției - inventat de Robert Wilson, ca toate celelalte - pare
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
dintr-un cancan din buricul Parisului, de la Moulin Rouge. Muget de rinocer: “Ce-i asta?”, “In-cre-dibil!... Un rinocer!...”. Pe parcursul spectacolului, mugetul capătă atribute de limbaj matusalemic, pierdut, de personaj cu centrul vorbirii blocat, dar care - culmea! - comunica incomunicabilul. Nu rareori, regizorul american modernizează în stil Broadway genul burlesc perpetuat anterior de granzii comediei mute Charlie Chaplin și Buster Keaton. Trecem subit la scenă celor cinci becuri atârnate deasupra tot atâtor scaune (“Grădină zoologică... Pădurile mlăștinoase...”), revine Balerina în alb (ținută și
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
chestia asta se face un capăt de lume!“ Totul, repetăm, în atmosferă de cabaret - saxofon, jazz, dixilen..., supapa la prohibiția din acei ani și la ispita unei lumi onirice, dominate de LSD. Aici, trimiterea dramaturgului și a celui mai mare regizor american - după cum îl aprecia Eugen Ionescu pe Robert Wilson încă din 1971, pe când acesta avea doar vârstă de 30 de ani! - trimiterea este, nu ne îndoim, la faptul că, în perioada interbelică, naziștii interziseseră spectacolele de cabaret (în care, desigur
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
dialog al surzilor. Comunicarea incomunicării... Este secvență la care l-am văzut pe Robert Wilson, aflat pe rândul din fața mea, râzând discret, savurandu-si cu evidență satisfacție reușită profesională. Cortina roșie se ridică din nou. Iarăși, o inventie 100% a regizorului: pe un fundal muzical de sârbă olteneasca interpretată la fluier, apoi la drâmba, în ritm din ce in ce mai înfocat, agrementata cu glazura insolita a câte unui țignal de polițist și a unui claxon isterizant -, Valentin Mihali (Berenger) se lansează într-o pantomima
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
câte unui țignal de polițist și a unui claxon isterizant -, Valentin Mihali (Berenger) se lansează într-o pantomima foarte grăitoare. Robert Wilson simte nevoia aducerii acasă a lui Eugen Ionescu, a identificării dramaturgului cu spațiul cultural matrice. Din acest motiv, regizorul include în spectacol dânsul popular românesc cel mai electrizant - Calusul oltenesc, joc apotropaic, comparabil că virtuozitate și cadența a trăirii doar cu magică melodie Ciocârlia. Scenele anterioare, cu pecete americană, luminate de dixilen par o anticipare a celor incendiare, de
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
fiți atenți la coarne!... Nu !... Voința, să am voința!... Nu. Nu-i la fel!“ Apare în scenă (acasă la Berenger) Dudard, în al carui rol Valer Dellakeza găsește mijloacele de finețe redutabila pentru a demonstra - în pofida rolului condensat masiv de regizor - că premiile cu care a fost încununat de UNITER, trei în total, sunt pe deplin justificate și că, nu se știe, l-ar putea adjudeca și pe al patrulea. Prima jumătate a partiturii dramatice din actul III - scrisă de Eugen
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
a descoperit că are ceva de spus despre om și că, prin artă lui, nu-l lasă pe om cum l-a găsit...”. Robert Wilson izbutește, la Craiova - unde montează pentru prima oara în România - să-și surclaseze toate barierele regizorului, fie el clasic/ clasicizant, modern/ modernist, postmodern/ postmodernist. În transcrierea scenica a Rinocerilor, Robert Wilson realizează o grandioasă hermeneutica a capodoperei lui Eugen Ionescu din perspectiva unui subtil artist vizual și a unui critic/ istoric al teatrului de autoritate irefragabila
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
clasicizant, modern/ modernist, postmodern/ postmodernist. În transcrierea scenica a Rinocerilor, Robert Wilson realizează o grandioasă hermeneutica a capodoperei lui Eugen Ionescu din perspectiva unui subtil artist vizual și a unui critic/ istoric al teatrului de autoritate irefragabila, descins dintr-un regizor/ om de cultură ale cărui anvergură, altitudine ideatica și rasă sfidează orizonturile unicității, țintind, direct și cu semeție deloc trufașa, Absolutul. Limbajele specifice TUTUROR artelor sunt convocate în spectacolul acesta grandios, ponderea revenind acelora de sorginte cinematografică și poate chiar
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]