628 matches
-
internațional, deciziile sunt luate la nivelul de bâz), cu greu putându-se vorbi de vreun altul. În cadrul dihotomiei vertical-orizontal, structurile internaționale își asum) poziția întinderii. Pe plan internațional se fac adapt)ri, ins) ele au loc în lipsa unei unei instanțe reglatoare oficiale sau autoritare. Ajustarea și compromisul se desf)șoar) prin adaptare reciproc) (cf. Barnard 1948, pp. 148-152; Polany 1941, pp. 428-456). Acțiunea și reacția, precum și reacția fâț) de reacție, au loc printr-un proces treptat. P)rțile se scruteaz) reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
colaterale excesive; între acestea din urm..., includ o viat... mai rea pentru ț...răni, îngroșarea num...rului de șomeri, venituri suplimentare mici pentru bugetul public. Agricultură de subzistent..., oricât de paradoxal ar p...rea, are și p...rțile ei bune (reglatoare), într-o economie care nu produce suficiente locuri de munc... pl...tite decent, care induce mulți cet...țeni la migrație extern.... Politică fiscal... trebuie s... considere aceste aspecte cu chibzuinț.... Jurnalul Național 30 noiembrie 2005 Agricultură și finanțe publice: echilibru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Caietul educatoarei, Pitești, Editura Diana, 2007 Piaget, Jean, Le langage et la pensée chez l'enfant, Neuchâtel-Paris, Éditions Delachaux&Niestlé S.A., 1923 Preda, Viorica, Copilul și grădinița, București, Compania, 1999 ***, Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii. Legislație și documente reglatoare, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București, 2005 Rosenberg, Marshall B.; Adevărata educație pentru o viață împlinită: comunicarea nonviolentă ajută școala să crească performanțele, reduce conflictele și îmbogățește relațiile interumane, Traducere de Silvia Sbârnă, București, Elena Francisc Publishing, 2005
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
diferențiată, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2003 Momanu, Mariana, Introducere în teoria educației, Cuvânt înainte de Constantin Cucoș, Iași, Polirom, 2002 M.E.N., Curriculum Național. Programe școlare pentru învățământul primar, București, 1998 ***, Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii. Legislație și documente reglatoare, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București, 2005 Rosenberg, Marshall B.; Adevărata educație pentru o viață împlinită: comunicarea nonviolentă ajută școala să crească performanțele, reduce conflictele și îmbogățește relațiile interumane, Traducere de Silvia Sbârnă, București, Elena Francisc Publishing, 2005
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Balint, Maria; Chiruță, Miorița, Didactica învățământului preșcolar, Bacău, Editura ,,Bacovia", 2003 Pintilie, Elena, Jocuri didactice pentru educarea limbajului (ghid metodic). Citit-scris. Grupa mare și grupa pregătitoare, Iași, Editura Apollonia, 1999 ***, Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii. Legislație și documente reglatoare, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București, 2005 Rayna, Sylvie; Laevers, Ferre; Deleau, Michel (coord.), L'éducation prescolaire. Quels objectifs pédagogiques?, INRP et Nathan, 1996 Răduț, Angelica, Contribuția jocurilor didactice și a diverselor exerciții la dezvoltarea limbajului și a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Polirom, 2001 Preda, Viorica, Copilul și grădinița, București, Compania, 1999 Preda, Rodica; Preda, Vasile, Evoluția limbajului grafic infantil, în Revista Învățământul preșcolar. Educația în anul 2000, nr. 3-4, București, 2002 ***, Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii. Legislație și documente reglatoare, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București, 2005 Rafailă, Elena, Proiectarea activităților educative în grădiniță, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 1/2, București, 2003, pp. 63-70 Rayna, Sylvie; Laevers, Ferre; Deleau, Michel (coord.), L'éducation prescolaire. Quels objectifs pédagogiques
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
omului În acel ecosistem străin lui Îl va degrada și pentru el, omul, și pentru ceilalți. Degradarea tot mai extinsă În spațiu a raportului dintre un om În expansiune și restul biosferei În restrângere, va da un nou impuls acțiunii reglatoare a naturii. Un posibil scenariu? Antichitatea n’a cunoscut epidemii În adevăratul sens al cuvântului. Nici populația nu era prea mare: cam o treime de miliard. Abia În Evul Mediu a cunoscut, și nu doar una, epidemiile de ciumă care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
directorului (1997, coordonatori Aurora Toea și Anca Butucă, Editura Bălgrad, Alba Iulia), prezintă următorii determinanți structurali ai capacității de învățare: 1. Resurse intelectuale: - informația stocată în memoria de lungă durată; - algoritmi de operare cu informația; - strategii de gândire. 2. Resurse reglatorii: - trebuințe de diferite niveluri; - motive de diferite intensități și forme; - interese; - însușiri ale voinței (calități). 3. Resurse comportamental-instrumentale: - deprinderi; - comportamente; - conduite. Resursele învățării anterior prezentate pot fi exploatate în plan managerial de cadrul didactic, care, prin cunoașterea și distribuirea rațională
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
unor elevi pentru o anumită notă, pentru a nu-și deprecia în ochii celorlalți imaginea despre sine, poate declanșa un „vid de gândire”, având ca efect o emoție, după cum susține J.Delumeau, cu efecte mari asupra strategiei viitoare de acțiune. Reglatorul social al fricii și agresivității este, în viziunea lui Harlow (Developmental aspects of emotional behavior), atașamentul, atracția pentru sarcinile școlare, instituirea unui climat favorabil interrelaționării. Sarcini școlare accesibile și atractive, potrivite nivelului de dezvoltare a elevilor, contribuie la întărirea motivației
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Toea și Anca Butucă coord., Ghidul directorului, Editura Bălgrad, Alba Iulia, 1997), prezintă următorii determinanți structurali ai capacității de învățare: 1. resurse intelectuale: informația stocată în memoria de lungă durată, algoritmi de operare cu informația, strategii de gândire; 2. resurse reglatorii: trebuințe de diferite niveluri, motive de diferite intensități și forme, interese și însușiri ale voinței; 3. resurse comportamental-instrumentale: deprinderi, comportamente, conduite. 2.2.2. Fundamentele psihologice ale competențelor socio-relaționale • Structural, elementul motivațional care coagulează întreaga teorie privitoare la fundamentarea psihologică
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în țesut [29]. Complicațiile metodei includ: pneumotorax, hemotorax, pneumomediastin asociat cu emfizem subcutanat, hemoragie intraparenchimatoasă [19]. Alte terapii Recent s-a observat că interleuchina 2 (IL2) administrată inhalator este eficace în tratamentul metastazelor pulmonare datorită capacității de a crește funcția reglatoare și efectorie a sistemului imun [5]. Administrarea la șoareci (injectați cu celule de osteosarcom) de adenovirus conținând interleuchina 12 (IL12) arată că aceștia au metastaze mai puține și mai mici decât cei fără terapie genetică [1]. Chirurgia Scopurile rezecției metastazelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
M. Keynes). Din această perspectivă, instituțiile sunt definite ca reguli sociale și modele constante de comportament rezultate din acestea, care facilitează relaționarea și conviețuirea dintre oameni (Scott, 2001)23. Studiul funcționării instituțiilor a scos în evidență dimensiunile cultural-cognitive, normative și reglatoare prin care acestea acționează asupra societății în general. În limitele unor cadre geopolitice, instituțiile și organizațiile internaționale uzitează de tratate, acorduri, convenții și alte forme contractuale cu guvernele naționale. Unele sunt legiferate, altele sunt recomandări. Subsidiaritatea, convergența, învățarea mutuală, integrarea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cazuri acțiunea enzimei desfășurându-se până când aproximativ 75% din triacilgliceroli sunt hidrolizați. Acizii grași liberi rezultați în urma lipolizei sunt preluați de diferite țesuturi, unde sunt utilizați fie ca sursă energetică, fie ca substrat al procesului de re-esterificare al alfa-glicerol-fosfatului celular. Reglatorii naturali ai activității lipazei sunt apo C II (activator) și apo C III (inhibitor), transferate non enzimatic de la moleculele de HDL (high density lipoprotein) la moleculele de VLDL și chilomicroni. Activitatea enzimei poate fi influențată și prin intervenția unor factori
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
citosol (34). Molecule lipidice cu rol de semnal pot fi considerate și acizii grași care acționează ca liganzi ai PPAR, reglând astfel genele implicate în adaptarea celulelor β pancreatice la hiperglicemie cronică (74). În activitatea HSL intervin mai mulți factori reglatori, mai importanți fiind: insulina, perilipina, lipotransina și ALBP. Activarea HSL poate fi anulată de către insulină, via fosfodiesteraza 3B (PDE 3B) ce hidrolizează AMPc și nu prin activarea unei fosfataze (19, 35). Activarea PDE 3B implică receptorul insulinic, ISI 1, fosfatidil
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
ideea că „nicio putere misterioasă sau imprevizibilă n-a intervenit în mersul lucrurilor de pe lume”18 și că natura nu ascultă de voința omului, ci de niște legi impersonale, vrăjitoria și magia malefică au încetat a mai fi niște sisteme reglatoare ale credințelor și conduitelor oamenilor. Acest punct este esențial pentru chestiunea noastră. Sfârșitul lumii vrăjitoriei a contribuit într-adevăr la apariția unui nou mod de percepere a realității celorlalți, atâta vreme cât nenorocirile n-au mai fost explicate pornindu-se de la blestemele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Datorită suprimării modelului cultural, în locul acestuia rămâne un vid anomic, care aruncă societatea într-o stare de confuzie. Reprimarea libertăților este înlocuită cu o pseudolibertate haotică, în cadrul căreia fiecare se conduce după bunul său plac. În această situație, lipsind normele reglatoare ale conduitelor și acțiunilor sociale, comportamentul va dobândi un aspect predominant deviant. Pulsiunile acumulate în perioada anterioară se vor descărca, manifestându-se sub forma conduitelor deviante, a violenței heteroagresive. Va scădea rata suicidului și va crește rata violurilor, a crimelor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie pe celulele unor specii de drojdie de bere, ori de la diferite animale. Pentru descoperirea primelor cicline, Tom Hunt, L. H. Harwell și Paul Nurse au fost onorați cu premiul Nobel pentru medicină în 2001 (textual: „Pentru descoperirile lor privind reglatorii cheie ai ciclului celular“). Ni s-a părut interesant și ingenios modul în care laureații Nobel din 2001 au reușit să impună ideea existenței unor substanțe de tip enzimatic care intervin în opera de control a multiplicării celulare. Pentru acest
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de cunoaștere s-a produs atunci când ciclina a fost găsită ca fiind un component al MPF, absolut necesar pentru activitatea acestuia. Așadar, MPF, pe care astăzi îl numim M-Cdk, este un complex proteic ce conține două componente: a) o subunitate reglatoare M-ciclina și b) o subunitate catalitică, Cdk mitotic. În anii următori, au fost izolate și identificate și alte tipuri de cicline și de cdk, a căror concentrație și activitate cresc și descresc pe parcursul anumitor stadii ale ciclului celular. Se observă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
M-Ciclinei scade brusc, pentru ca pe parcursul interfazei să crească lent, atingând concentrația maximă în mitoză, pentru ca la finele acesteia să scadă din nou brusc, odată cu intrarea în interfază (după k.A. Schafer). O moleculă de Cdk este formată dintr-o unitate reglatoare numită ciclină (verde) care face Cdk (roșu) enzimatic activă. Complexul activ fosforilează proteine cheie din celulă care sunt cerute pentru inițierea unui anumit pas al ciclului celular. Ciclinele ajută în acest proces direcționarea Cdk către proteina țintă. Mai întâi M-ciclina
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
semiconservativă a ADN, mitoza și citokineza. A treia concluzie, derivată din cele expuse mai înainte, este că transformarea și în final cancerizarea oricărei celule din organism, indiferent de factorii care au produs-o (chimici, fizici, virali), este rezultatul alterării funcțiilor reglatorii ale multiplicării acesteia. Nu este greu de înțeles, așadar, cât de importante sunt acele cercetări care cla ri fică, pe de o parte, modul concret în care se desfășoară, în dinamică, procesele reglării. În limbaj cibernetic, reglarea înmulțirii celulare este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
după Laurent Meijer) o schemă a intervenției diferitelor kinaze ciclin dependente, pe parcursul interfazei. Fără a stărui asupra unor aspecte ale terapiei anticanceroase care nu face obiectul prezentei lucrări, redăm totuși, informativ, după L. Meijer, o privire de ansamblu a enzimelor reglatoare implicate în dinamica ciclului celular, privite ca ținte chimioterapice (fig. 2-41). Astfel, dacă sinteza ADN întârzie, faza S se prelungește. Nu se poate trece în faza M, fără ca respectiva sinteză de ADN să fi fost terminată complet. Dacă ADN este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
șoareci transgenici, la care lipsa p53 de exemplu (p53 nul) a dus la o incidență mult crescută a tumorigenezei, în cazul expunerii lor la radiațiile u.V. Acțiunea p53 se limitează la stadiile G1 și S ale ciclului celular. intervenția reglatoare a acestei proteine în stadiul G2 este discutabilă, nesemnalizându-se până în prezent influența ei în desfășurarea proceselor din această fază de trecere la mitoză. Redăm în fig. 2-52 o schematizare a funcțiunilor enumerate mai înainte. În registrul inferior (B) este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ADN trebuie să fie oprită de a merge mai departe pe drumul multiplicării. Senzorii proteinici ATM și ATR lucrează fie direct, fie indirect asupra proteinei p.53 (fig. 3-59). a) Pe cale directă, ATM acționează fie asupra p.53, fie asupra reglatorului negativ al acestei frâne celulare, respectiv asupra proteinei Mdm2 (Murine double minute 2) de la șoareci (atunci când experimentele se fac pe aceste rozătoare). Omul are însă și el o proteină corespunzătoare lui Mdm2 și anume HDM2 (H = Human), care, și ea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
chimice“ îl vor juca în dezasamblarea marilor molecule de proteine dezafectate fiziologic (D. nandi). Subcomponentele proteasomului sunt definite prin coeficientul lor de sedimentare moleculară de aprox. 2000 kilodaltoni (K Da). El conține o particulă miez de 20S și două capete reglatorii de 19S. Așa cum se observă din fig. 4-13, proteasomii sunt formați din patru nivele de molecule. Cele două de la extremități, subunitățile alfa, au rol structural (de susținere a edificiului), în timp ce subunitățile mijlocii, beta, secretă proteaze ce vor descompune moleculele de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
au rol mixt, de susținere și proteoliză. În celulele eucariote de la animalele superioare, se constată însă o largă diferențiere structurală și funcțională. S. nandi descrie, în 2006, mai multe tipuri de subunități alfa, unele cu rol de stocare pentru particule reglatorii (există și un proces aparte, de reglare a funcționării proteasomului), altele care blochează accesul „necomandat“ (anarhic) al proteinelor „condamnate“ în interiorul cavității etc. În 2007 au fost diferențiate, în cadrul familiei de subcomponente beta, unități cu roluri fiziologice diferite: particule beta chimiotripsin-like
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]