1,381 matches
-
important. Dacă învățam aceste lucruri de mici, în viață nimeni și nimic nu va reuși să ne terfelească demnitatea sau să ne micșoreze libertatea. În mod paradoxal, nici măcar Dumnezeu. Spun aceasta deoarece și cu Dumnezeu trebuie să învățăm să ne relaționăm în mod deschis, în adevăr. Trebuie să învățăm să cultivăm o relație de fii, nu de slujitori, așa încât să fim capabili să dialogăm, ba chiar să ne răzvrătim, fără a ne lăsa duși de val, nici măcar în ceea ce privește propria «vocație», întrucât
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
fericit. Acesta este timpul în care tânărul învață să iubească și să fie iubit, învață să intre în relație cu celălalt, dar și cu Dumnezeu, printr-o spiritualitate sănătoasă și plină de zel. Acesta este timpul în care el se relaționează cu cei care îi sunt mai apropiați, privilegind acele relații care-i permit să împărtășească din individualitatea lui și să folosească resursele afective de care dispune, asumând relații care cer adesea alegeri concrete și destul de solicitante. „Tânărul care este chemat
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
nu recunoaște în mod liber această iubire și nu se încredințează Creatorului său”. Am văzut, în capitolul precedent, cum, în decursul acestui proces de creștere spre fericire, persoana este implicată în a se conștientiza pe sine și în a se relaționa fără a se pierde pe sine în mediul înconjurător, pentru a colabora și a se susține de-a lungul drumului spre sfințenie. „În această deschidere progresivă spre lumea alterității prezența celuilalt ca mărturisitor prudent și discret poate fi condiția indispensabilă
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
o problemă care motivează, este rezolvabilă și căreia i se pot identifica resurse în vederea rezolvării); • urmăresc atingerea unor obiective specifice; • au termen specific de începere și încheiere; • dispun de resurse limitate. În fapt, un proiect reprezintă un grup de activități relaționate în mod organizat în vederea îndeplinirii unui scop, el poate apărea ca urmare a unei propuneri pentru finanțare sau a unei decizii a conducerii unei organizații, de asemenea poate fi urmare a unor oportunități sau amenințări din partea concurenței. Altfel spus, managementul
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
decizie care să servească interesele legitime ale persoanei sau respectivului grup. <footnote C. Irimieș, Lobbying - Suport de curs, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Cluj-Napoca, 2009, p. 2. footnote> Lobby-ul - încorporat în social, dar, în același timp, relaționat cu politicul - nu trebuie însă confundat cu traficul de influență, fiind activitatea care se desfășoară cu respectarea legii și respectarea dreptului la discurs. După cum se știe, parlamentul, guvernul și autoritățile publice centrale și locale iau decizii care se răsfrâng asupra
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
spirituali pe care i-am întâlnit sau ale c...ror înv...ț...turi le-am urmat de-a lungul incarn...rilor noastre trecute; chakra a șaptea este leg...tură noastr... cu divinitatea, cu lumina, cu Dumnezeu, iar aici se vor relaționă problemele karmice legate de credinț..., biseric..., de religie în general. Dup... ce ati vizualizat culorile corespunz...toare chakrelor, puteți cere ajutorul ghizilor dumneavoastr... spirituali, al îngerilor și al arhanghelilor (în special lui Raziel Ț arhanghel al înțelepciunii) în a v
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
a regimurilor politico-economice. Pe acest fond, statele se identifică unele cu altele și își definesc interesele lor naționale în termeni altruiști, prin promovarea unei politici externe raționale, corelată cu interesele naționale ale altor state amice. Mai mult, conceptul de identitate relaționează interesele naționale cu cele transnaționale. În consecință, este fundamental pentru înțelegerea comportamentului internațional al statelor să evite conflictele armate și să aleagă calea cooperării internaționale. În acest context, constructiviștii argumentează că noțiunea de identitate reprezintă elementul de legătură al intereselor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
integrarea verticală. Acest fenomen poate fi explicat parțial În termeni de investiție În resurse sociale (capital social) - „printr-o asociere continuă ambele părți pot beneficia de investiția idiosincratică a Învățării de a lucra Împreună” (Eccles, 1981:340) - dar poate fi relaționat și cu dorința indivizilor de a obține satisfacție din interacțiunea socială care acompaniază munca lor zilnică (Granovetter, 1985:498) și, În plus, cu intenția acestora de a controla competiția și incertitudinea. În ceea ce privește partenerul străin, costurile tranzacționale cresc ca urmare a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
în special, condiția domeniului universal și, din nou, condiția independenței față de alternativele irelevante. S-a considerat că aceste condiții sunt prea tari și că pot fi alterate până la nivelul la care inconsistența nu mai apare. În afara acestor direcții de cercetare, relaționate cu teorema Arrow, sunt alte trei rezultate importante: teorema May, teorema Gibbard-Satterthwaite, și teorema Sen, privind imposibilitatea unui paretian libertarian. În (1952), May prezintă un set de patru proprietăți, de asemenea rezonabile, și arată că singura regulă de decizie socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
domeniului universal<footnote În (1970a) Sen enunța definiția: „O regulă de alegere colectivă este decisivă dacă și numai dacă este restricționată la relații de preferință complete R” [Sen, 1970a, p. 28]. Condiția de decisivitate folosită de May pare a fi relaționată cu aceea din definiția lui Sen. Ea spune că oricare ar fi două alternative, regula de decizie socială va specifica un singur rezultat și că informația din domeniul funcției este cea despre preferințele individuale minimal raționale. Înțelegerea mea în ceea ce privește domeniul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în (1973) și Satterthwaite în (1975), acestea demonstrează că orice regulă de preferință socială (orice sistem de vot în acest caz) care satisface condiția domeniului universal și pe cea a neutralității este fie manipulabilă, fie dictatorială. Un alt rezultat important, relaționat cu cel al lui Arrow, este cel propus de Sen în (1970a) și (1970b). Acesta este întâlnit în literatura TAS sub numele de teorema de imposibilitate a unui paretian liberal<footnote Inițial (1970a) și (1970b), Sen propune numele de „teorema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cum”, de explicare a motivului pentru care anumite fenomene au loc („de ce”). Cea de-a doua categorie le include pe cele practice, și anume predicția și controlul, și vizează, în termenii autorului, „canalizarea așteptărilor, ghidarea acțiunilor, și, în general, se relaționează controlului mediului nostru”. În dimensiunea ei științifică, Teoria Alegerii Sociale pare, la prima vedere, să aibă mai puțin reprezentat aspectul descriptiv, însă acest lucru se datorează unei asocieri pe care o facem între ideea de descriere și aceea de fenomen
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
colective sunt un aspect crucial al economiei (mai ales pentru economia bunăstării, teoria planificării și economia publică), subiectul este strâns legat de științele politice, în particular de teoria statului și teoria procedurilor de decizie. De asemenea, prezintă aspecte filosofice importante relaționate eticii și în particular teoriei dreptății” [Sen, 1970a, p. ix]. Cum lucrarea din care am citat acest fragment este una care poate fi încadrată în Teoria Alegerii Sociale, se poate concluziona că paradigma poate prezenta interes în egală măsură pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1*]: Există o funcție de decizie socială care satisface condițiile U, L+, și PC, dacă cel puțin o persoană respectă drepturile celorlalți. Demonstrație [t.5.1.1*]. Voi propune un mod de a demonstra diferit de cel al lui Sen și relaționat cu cel al lui Suzumura (1978), (1979). Presupunem că avem o mulțime de alternative și o mulțime de indivizi cu o cardinalitate mai mare sau egală cu 2. Ne uităm la condiția Pareto slabă. Dacă o singură persoană se opune
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1954) și ultima, lui Samuelson (1967), (1977). Ideea comună celor trei autori este aceea că teorema lui Arrow nu are niciun efect în domeniul economiei bunăstării. În cuvintele lui Little (1952): „trebuie să concluzionăm că lucrarea lui Arrow nu este relaționată cu economia bunăstării” [Little, 1952, p. 425], deoarece, de această dată în termenii lui Samuelson (1977), este vorba despre „politică matematică”<footnote În engleză, mathematical politics. footnote> [Samuelson, 1977, p. 82], sau în cei ai lui Bergson (1954), de „teorie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
incluzivă trebuie să satisfacă o serie de cerințe: - să accepte diversitatea elevilor din școală și să aibă o viziune clară asupra educației integrate/incluzive; - să dezvolte și să susțină În școală activități educaționale În care elevii, profesorii și părinții să relaționeze de pe poziții egale, după principiul parteneriatului; - să susțină și să Încurajeze activitățile desfășurate În echipe de specialiști și să participe la activitățile de pregătire profesională În domeniul educației integrate/incluzive; - să fie convinși că toate problemele și provocările generate de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
situația, contextul În care se află individul), putem afirma că și situațiile care apar În contextul procesului pedagogic determină un anumit comportament specific fiecărui cadru didactic. Comportamentul pedagogic se concretizează În metodele și mijloacele instructiv-educative utilizate În cadrul lecțiilor. Toate acestea, relaționate și corelate cu trăsăturile de personalitate specifice educatorului și cu atitudinea lui față de procesul de predare-Învățare, față de conținuturile ce urmează a fi transmise copiilor și față de copii În general, generează un stil pedagogic individual 2. Întrebarea este: ce anume din
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
obișnuită drept o integrare reală; În același timp, practica a demonstrat dificultatea aplicării unui program de integrare după acest model: discrepanța dintre clasele obișnuite și clasa specială se accentuează, timpul efectiv În care elevii normali și cei cu cerințe speciale relaționează direct este destul de redus (În cele mai multe cazuri, acest timp se reduce la durata pauzelor dintre activitățile școlare), iar În condițiile unui colectiv școlar de acest tip se constituie cu ușurință grupuri de elevi Între care apar conflicte sau atitudini ce
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
includere a elevilor cu cerințe speciale Într-un program de integrare școlară nu este suficientă; cadrele didactice trebuie să se implice În promovarea interacțiunilor dintre elevii clasei și să ofere variate ocazii În care aceștia să comunice Între ei, să relaționeze și să coopereze la rezolvarea unor diverse situații de Învățare. Astfel, prin procedurile de socializare a grupului, se asigură un proces sistematic de Încurajare a interacțiunilor sociale; - folosirea unor strategii de grupare diferită - de-a lungul unei zile de școală
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
biologică, pe linia teoriei evoluționiste și a geneticii comportamentale, este un demers comun atât în Psihologia Evoluționistă, cât și în Consilierea Genetică. Volumul este structurat în felul următor: după această secțiune de introducere, urmează două părți distincte ale lucrării, dar relaționate sub aspect teoretic și conceptual, fiecare având mai multe capitole. În prima parte se abordează Psihologia Evoluționistă: primul capitol prezintă principiile teoriei evoluționiste, iar cel de-al doilea și al treilea, fundamentele psihologiei evoluționiste și a aplicațiilor acesteia. Partea a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
diferențierea sexelor. De exemplu, unele specii de păsări manifestă un dimorfism sexual la nivelul formei și mărimii ciocului, indicând optimizări pentru diferite moduri de hrănire. Totuși, în majoritatea cazurilor, caracterele morfologice și comportamentale care diferențiază cele două sexe nu sunt relaționate cu diferențe la nivel de utilizare a nișelor ecologice. Trivers (1972) lansează ipoteza conform căreia dimorfismul sexual este cel mai probabil rezultatul acțiunii selecției sexuale. Astfel, Trivers accentuează asimetria privind implicarea celor două sexe în producerea și creșterea descendenților: la
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
se consideră că atât B, cât și C sunt parte a fenotipului. Fenotipul rezultă din interacțiunea dintre genotip și mediu. Această conceptualizare, dublată de angajamentul evoluționist, ghidează obligatoriu demersul de cercetare al psihologiei evoluționiste în analiza structurilor cognitive ca mecanisme relaționate cu procesul evolutiv, aspect discutat mai jos (vezi „Originea evolutivă a structurilor cognitive”). Psihologia cognitivă pe de altă parte, nu este cu necesitate interesată de originea fenotipului, ci mai ales de interacțiunile existente între diversele componente (de exemplu, relația dintre
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
complexe de viață. IV. Psihologia evoluționistă tinde să favorizeze evoluția convergentă (structuri similare în medii similare) în dauna filogeneticii (structuri similare în medii similare pentru specii derivate dintr-un strămoș comun). Așadar, fiind focalizată pe designul structurii cognitive, ea poate relaționa, fără discriminare, acest design cu cele existente la păsări sau maimuțe, dacă EEA a fost similar. Cercetarea modului în care trăsăturile moștenite din strămoși comuni afectează relația structură - mediu este importantă; în acest sens, analiza prin raportare la maimuță ar
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
serie de alveole pulmonare, bine vascularizate, funcția de oxigenare este clar identificabilă. Similar, analiza limbajului ca o structură cognitivă de semne (simboluri și reguli de manipulare a lor) sugerează că funcția proximală și, probabil, distală a acestuia ar putea fi relaționată cu receptarea și transmiterea de informații. Pasul 3: Care este funcția distală a acestei structuri: Este ea o adaptare? Dacă da, care sunt artefactele ei și/sau zgomotele asociate? Pentru a fi o adaptare, trebuie argumentat că: probabilitatea ca această
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]