17,422 matches
-
marilor nefericiri. Încă înainte de apariția curentului "Emo", cei mai multi adepți necondiționați ai cinicelor cugetări existențiale ale lui Cioran erau liceeni din ultimele clase. La vârsta de 17-18 ani, totul se discută în termeni absoluți, sistemele de valori nu cunosc nici o nuanță relativă și o cât se poate de banală neînțelegere în amor te poate face să te gândești la... sinucidere. Cultivata, plină de sensibilitate, Mihaela Mâlea Stroe învesmântează artistic exercițiul de... deziluzionare specific vârstei. Majoritatea versurilor din acest prim ciclu al cărții
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
înfățișa cît mai convingător cu putință motivele deziluziilor sale, a le pune în demonstrație. "Ruptura cu lumea" e mai profundă decît o insatisfacție circumstanțială peste care s-ar putea trece, decît un divorț de epoca dată, de o amărăciune doar relativă aceasta, întrucît ar fi posibil să fie urmat de un alt mariaj. Prin modul sistematic în care denunță anomalia, iluzia oneroasă, truismul parazitar, autorul ne dă impresia că, în orice timp și în orice loc s-ar plasa, ar rămîne
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
său bun Întreba: „crediț cî toț o fost așa di răi?” După apariția celor mai importante instituții democratice, dar mai ales după procesul ceaușeștilor a cărui finalitate a stârnit comentarii aprinse și contradicții de idei, În clipele lor de liniște relativă apărură Întrebări gen „ce vom face și cum vom proceda?” sau „Oare mai are putere securitatea?”, „De cine să mă feresc și cum?”, „ Dacă m-ar prinde, oare ce mi-ar face, m-ar Închide sau m-ar omorî iar
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Stupefiant rămâne totuși modul în care presa a tratat un episod crucial din politica externă a României, cu semnificații uriașe și întindere pe câteva generații. La televiziunile de știri, Consiliul Național al PSD, adică o temă internă de o importanță relativă, a rămas subiectul principal pe tot parcursul zilei de joi. Vineri, au îngropat subiectul, preferând vaste dezbateri despre divorțuri, câini maidanezi sau femeile din PSD. Războiul dintre Geoană, Năstase, Mitrea, Vanghelie și Pandele a ciuruit scutul american antirachetă. Apoi, televiziunile
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
o parolă continând o marcă de bomboane fine de ciocolată, care nu se găsea În comerț, vânzătoarelor de la cofetăria Lămâița. Vânzătoarele Încasau prețul, iar, prin altă parolă, clientul era Îndrumat spre adolescentele plăcerii. După decembrie 1989, prostituția a ieșit din relativul ei anonimat și din semi-clandestinitatea ei, pentru a cunoaște o amplă expansiune. Dincolo de propria opțiune a unor prostituate (experimentate sau ocazionaleă de a practica această meserie În Turcia sau În alte țări, a apărut o adevarată „industrie a sexului” circumscrisă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
În afara cadrului relativ oficial al interviului am putea deduce că experiențele relatate sunt unele personale. Hotărârea Arianei de a-și Începe cariera de dansatoare a fost Întărită de exemplul „fericit” al unei alte fete, care a reușit să cunoască un relativ succes În acest domeniu: „... Înainte de a ajunge În Oradea am oprit În Brașov, unde am stat la o prietenă de-a băiatului de care eram Îndragostită pe vremea aia... tot dansatoare Într-un night-club. Era frumușică și arăta și bine
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
economică și să nu rămână prea multă vreme În acel loc, Ariana se pare că nu are astfel de planuri și nici nu dorește să-și depășească statutul social. Pentru ea meseria de dansatoare este una ca oricare alta, În schimbul relativei prosperități de moment fiind dispusă ca, În numele libertății individuale și a dreptului la căutarea fericirii, să Își asume dezavuarea societală și etichetele malițioase (mai mult sau mai puțin justificateă atribuite de semeni. Deși În grade diferite de intensitate, În toate
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
de primar, este Însărcinat cu ținerea registrului femeilor prostituate și al caselor de prostituție, precum și celelalte scripte ale acestui serviciu. În ceea ce privește scriptele serviciului privegherii, acest funcționar va fi supus controlului medicului șef al Capitalei și-l va ajuta În corespondențele relative cu serviciul privegherii sanitare a prostituatelor. Art. 35. Registrele caselor de prostituție (art. 11 și 12ă vor conține: Nr. curent și data Înscrierii; Nr. condicuței casei de prostituție; Numele, prenumele, etatea, naționalitatea, religia și starea civilă a femeii care dirijează
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
1959 1960 RPR 1130 2113 4340 6820 7700 RPFI 1100 2408 4340 8106 9300 Cu ocazia întâlnirii de la Orșova între delegațiile celor două țări (2 octombrie 1956) au fost expuse părerile specialiștilor din cele două țări. S-au prezentat date relative la consumul de energie electrică în RPR, evidențiindu-se o creștere susținută și accelerată: în 1956 se consumă 2,1 mld KWh/an, iar planul pentru anul 1960 era de 7,8 mld KWh/an, iar în 1970 consumul estimat
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
atribuțiunea de a întocmi, în baza propunerilor și a proiectelor prezentate de către cele două state dunărene și de către Administrația Fluviala a Porților de Fier, planul general al marilor lucrări în interesul navigației și de a stabili evaluarea generală a cheltuielilor relative la aceste lucrări,162 de a da consultații și de a face recomandări cu privire la executarea lucrărilor menționate mai sus.163 Statele care erau riverane la Dunăre aveau interesul de a cunoaște ce lucrări urmau a fi efectuate pe cursul acestui
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Papers, no. 10). În continuarea acestor observații ale lui Madison, studii recente arată cum, de exemplu, descentralizarea deciziei către autoritățile locale în India a întărit structura de putere tradițională a unei societăți insuficient modernizate<footnote Bardhan, P., Mockerjee, D. (2002), “Relative Capture of Local and Central Governments: An Essay in the Political Economy of Decentralization”, Paper C99-109, Center for International Development Economics Research, University of California, Berkeley, p. 3. footnote>. Elitele locale au căpătat astfel un instrument formal prin care și-
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
pot să implice cantități mai mari de bani și contorsiuni economice mai mari. În plus, compararea internațională a corupției între diferite țări suferă, deoarece studiile pe care se sprijină aceste comparații nu iau în considerare variațiile dintre țări privind importanța relativă a diferitelor tipuri de corupție. Pentru toate aceste dificultăți, cercetătorii care folosesc studiile în mai multe țări pentru anchetarea empirică adesea subliniază că, odată ce rezultatele din diferite măsurători tind să fie larg corelate între ele, și cu câteva tipuri de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Working Paper, No. 3 Antoniu, G., Popa, M., Daneș, S. (1970), Codul Penal pe înțelesul tuturor, Editura Politică, București Bardhan, P. (1997), “Corruption and Development: A Review of Issues”, Journal of Economic Literature, Vol. 35 Bardhan, P., Mockerjee, D. (2002), “Relative Capture of Local and Central Governments: An Essay in the Political Economy of Decentralization”, Paper C99-109, Center for International Development Economics Research, University of California, Berkeley Barlow, C.H.M. (1993), “Ethical Codes for African Administrations: Nature, Content, Limitations and Required Improvements
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ofertei la acest nivel se traduce printr-o cerere suplimentară care se manifestă pe prima treaptă, iar insuficiența cererii, printr-o ofertă suplimentară pe aceeași treaptă. Referitor la factorii care determină cerea și oferta de muncă, se constată chiar o relativă unanimitate pentru a include În sfera acestora nivelul productivității muncii, ritmul creșterii economice, durata muncii, ritmul ocupării, gradul de Înzestrare cu factorii de producție, pământ și capital, gradul de utilizare a capacităților de producție și evoluția relativă a salariului În raport cu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
constată chiar o relativă unanimitate pentru a include În sfera acestora nivelul productivității muncii, ritmul creșterii economice, durata muncii, ritmul ocupării, gradul de Înzestrare cu factorii de producție, pământ și capital, gradul de utilizare a capacităților de producție și evoluția relativă a salariului În raport cu prețul celorlalți factori de producție. Chiar dacă factorii prezentați se exprimă prin indicatori al căror conținut are un grad de sinteză relativ ridicat, considerăm că stabilirea mărimii și dinamicii cererii și ofertei de muncă trebuie realizată În contextul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În ultimele decenii să asigure un grad de ocupare al forței de muncă În limitele „șomajului natural”, care tinde să crească, ceea ce demonstrează că eficiența acestora nu a fost corespunzătoare, concretizându-se, pe de o parte, În altă parte, În relativa accentuare a tensiunilor dintre muncă și capital. Fără a ne propune să detaliem o anumită formă a echilibrului forței de muncă, considerăm că aceasta nu poate să se identifice cu ocuparea deplină. În literatura economică se apreciază că existența așa
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
social este solid instituit la un nivel mai ridicat decât acela al Întreprinderii, guvernele și negocierea colectivă la cel mai Înalt nivel continuă să dețină un rol esențial În ceea ce privește piața muncii. Aceste țări au conservat structurile de luare a deciziilor relative centralizate În care consultarea și negocierea intervin pe cât este posibil. Mondializarea pune În pericol strategiile „cooperatiste”, erodând fundamentele socio economice ale pactului social care a apărut după cel de-al doilea război mondial procesul de intervenție etatică În România nu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a raporturilor de muncă, guvernate de interesele contrare ale celor două subiecte din cadru acestor raporturi: salariat și angajator. Menținerea și garantarea raporturilor juridice de muncă, prin norme juridice ajută la reglarea pieței forței de muncă și la asigurarea unei „relative stabilități a acesteia”. Se Înțelege că lipsa unor reguli juridice clare, aplicabile raporturilor juridice de muncă ar permite angajatorilor, ca deținători de capital, suport logistic și resurse umane să stabilească condiții defavorabile salariaților fapt ce ar genera o insecuritate a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă. Se observă că statul poate interveni pe această piață, În principal prin instrumentele juridice pe care le elaborează, În scopul garantării și apărării intereselor ambilor parteneri sociali implicați În raporturile juridice de muncă, ceea ce asigură un echilibru și o „relativă” stabilitate a pieței forței de muncă. O altă concluzie cu privire la piață forței de muncă este aceea că elementele de voință, de intervenție, de dictat sunt uneori prevalente, ceea ce Îi determină statutul de cea mai imperfectă piață. Importanța majoră a manifestării
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a salariului, și de factori extraeconomici este concluzia pe care o desprindem din analiza funcțiilor și modalităților de reglare și autoreglare a pieței forței de muncă. Referitor la factorii care determină cerea și oferta de muncă, se constată chiar o relativă unanimitate pentru a include În sfera acestora nivelul productivității muncii, ritmul creșterii economice, durata muncii, ritmul ocupării, gradul de Înzestrare cu factorii de producție, pământ și capital, gradul de utilizare a capacităților de producție și evoluția relativă a salariului În raport cu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
constată chiar o relativă unanimitate pentru a include În sfera acestora nivelul productivității muncii, ritmul creșterii economice, durata muncii, ritmul ocupării, gradul de Înzestrare cu factorii de producție, pământ și capital, gradul de utilizare a capacităților de producție și evoluția relativă a salariului În raport cu prețul celorlalți factori de producție. Chiar dacă factorii prezentați se exprimă prin indicatori al căror conținut are un grad de sinteză relativ ridicat, considerăm că stabilirea mărimii și dinamicii cererii și ofertei de muncă trebuie realizată În contextul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
altele își prelungesc tentaculele de-a lungul întregii vieți. Rămân încă sechelele pe care nici chiar Timpul, care e atât de îngăduitor, nu le poate acoperi. * Deocamdată, între cei doi soți se menținea o distanță ce putea fi apreciată ca relativă însă era plantat un semn de întrebare, întocmai unui marcator, rămas amenințător la răscruce de drumuri. Priveau amândoi ca niște îndoliați spre apus dorind să alunge toate gândurile negre, ca apoi să-și îndrepte privirile spre răsărit, spre izvorul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
pentru comunitate. Care este statutul schimbărilor de acest gen în România de după 1989? La prima vedere, DEVCOM este, în contextul românesc de după Revoluția din decembrie ’89, o inovație socială. Sintagma și algoritmii de acțiune pe care îi desemnează reprezintă noutăți relative la timp și loc. Vom vedea pe parcursul lucrării cât de nouă este abordarea în context românesc și pe timp lung, care trece dincolo de zidul comunist al secolului trecut. Deocamdată, reținem că este vorba despre o inovație socială. Nu a trecut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
poate avea consecințe negative pentru proiectele practice de mobilizare a participării locale. Caseta 3tc "Caseta 3" Tipuri de capital 2tc "Tipuri de capital2" Operațional, socialul poate fi abordat ca „spațiu”, structurat prin poziții, relații de forță care decurg din ponderea relativă a diferitelor forme de capital (Bourdieu, 1989; Bourdieu, Wacquant, 1992)3. O matrice posibilă a spațiului social, relevantă pentru demersul acestei lucrări, poate fi definită în funcție de tipurile de capital, nivelul de acumulare a resurselor și perspectivele de abordare 1: Capitalul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
situația din satele periferice). Faptul poate fi explicat nu prin tradiționalism și capital social, ci prin tendința primarilor și a primăriilor de a favoriza acțiunile de dezvoltare a infrastructurii mai ales pentru satele centrale. Atitudinea populației din satele periferice, de relativă neîncredere față de primar, decurge din situații de genul celor menționate anterior. Populația din satele periferice, este rareori beneficiara activităților de dezvoltare promovate de primării. Desigur, raportarea o facem aici la o relație statistică pentru că altfel sunt cazuri în care acțiunile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]