1,192 matches
-
Ca rezultat al acestei transformări, știința dobândește un model nou și diferit de a interpreta lucrurile, precum și o nouă gamă de proiecte de cercetare și metode științifice, potrivite cu paradigma reformulată. Urmărind concluzia logică a acestei atitudini științifice ajungem la relativism. Pentru cei care susțin o astfel de poziție extremă, progresul științific real nu există. Știința nu are capacitatea de a spori cunoașterea, ci de a dezvolta concepții consecutive despre lume. În cadrul fiecărei concepții contează consecvența. Omul de știință face o
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care, în fond, conduce. Poate părea și mai grav că, odată cu statuarea laică a libertății religioase, Adevărul ultim nu mai are un unic chip instituțional, general acceptat, asigurat și, cîteodată, impus de autoritatea instituției ecleziale. Aici stă riscul cel al relativismului , dar și un posibil avantaj spiritual al libertății moderne. Căci ea lasă să transpară nu doar prin discursul teologic sau filozofic, ci în viața comunitară și de fiecare zi, în mentalitatea comună faptul că Realitatea ultimă nu e reductibilă la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se admite îndeobște că fiece credință își păstrează un nucleu dur, de dogmă esențială, unde dialogul nu poate pătrunde, unde convergența religiilor nu poate fi menținută fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu să accepte că omul se poate salva și altfel decît prin Isus Christos, cel întrupat în istorie. Teologii musulmani ortodocși văd Unul treimic drept o imagine insuficient monoteistă a lui Dumnezeu, iar tradiția ebraică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
modurile bune, iar nu particularitățile lor. Fiindcă omul doar un lucru poate lucra, iar nu toate lucrurile deodată. Trebuie să fie acel lucru, unul, și în acel unul, să le preia pe toate. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net relativismului, căci relativismul constă în a zăbovi indefinit pe teritoriul particularului, cu atenția fixată pe evantaiul modurilor între care eziți, între care alegi, pe care le socotești la fel de bune. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net fundamentalismului, căci acesta din urmă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
iar nu particularitățile lor. Fiindcă omul doar un lucru poate lucra, iar nu toate lucrurile deodată. Trebuie să fie acel lucru, unul, și în acel unul, să le preia pe toate. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net relativismului, căci relativismul constă în a zăbovi indefinit pe teritoriul particularului, cu atenția fixată pe evantaiul modurilor între care eziți, între care alegi, pe care le socotești la fel de bune. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net fundamentalismului, căci acesta din urmă ridică particularitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
rata întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care trebuie să fie neapărat străin de intenția textului, de contextul lui originar 4. Cînd demersul lor e dominat de pozitivismul secolului al XIX-lea sau de relativismul postmodern, științele religiei ne pun în față o distanță verticală nu doar anulată, ci chiar interzisă, imposibilă. Ele ajung la performanța de a-și lichida obiectul de studiu. Tipologia distanței se completează astfel cu rubrica ei extremă, cu al său
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
față de exigențele propriu-zis spirituale ale diversității. Atenția față de semenul diferit, tensiunea dintre identitatea statică și cea dinamică a persoanei, proximitatea-alteritatea divinului, toate aceste teme pot căpăta un profil acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
credinței. A admite că și alte religii sînt purtătoare de adevăr ar însemna să accepți fragmentarea adevărului sau evacuarea temei lui, pe de o parte ; ar însemna să dai cale liberă alegerii individuale în materie de religie, pe de alta. Relativism intelectual, doctrinar, în primul caz ; subordonare a universalului religios față de individ, în cel de-al doilea. în această privință, Marcel Gauchet remarcă totuși că relativizarea rămîne relativă : alegerea personală a credinței e făcută în temeiul unui universal. Aderăm la elementul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fiecărei doctrine și, totodată, în libertatea de dincolo de discurs a misterului său? Nu e diversitatea religioasă un foarte bun suport pentru a ne confrunta cu universalitatea și totodată cu apofatismul transcendenței? A asuma spiritual diversitatea nu înseamnă automat cădere în relativism. Poate însemna, dimpotrivă, efort de a cerceta doctrinele religioase în transparența lor, ca vehicule spre Adevărul incircumscriptibil. A-ți asuma propria credință considerînd-o convergentă cu celelalte nu înseamnă relativizarea ei, ci o bună dovadă a universalității ei, a faptului că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
respinge posibilitatea unor forme vizuale sau muzicale ale narațiunii și exclude textele în care nu apare un narator explicit sau care nu reprezintă evenimentele în mod retroactiv. O poziție incompatibilă cu studiul transmedial al narațiunii se regăsește și în doctrina relativismului radical care consideră că media este autoconținătoarea sistemelor de semne și că resursele unui mediu nu pot fi comparate cu resursele altor media. Așa cum, în accepția relativismului lingvistic, două limbi nu pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
O poziție incompatibilă cu studiul transmedial al narațiunii se regăsește și în doctrina relativismului radical care consideră că media este autoconținătoarea sistemelor de semne și că resursele unui mediu nu pot fi comparate cu resursele altor media. Așa cum, în accepția relativismului lingvistic, două limbi nu pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial două medii diferite nu pot transmite sensuri similare și nu pot folosi dispozitive similare. Acest mod de înțelegere a narațiunii în relația ei cu transmedialitatea cunoaște o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
doctrina relativismului radical care consideră că media este autoconținătoarea sistemelor de semne și că resursele unui mediu nu pot fi comparate cu resursele altor media. Așa cum, în accepția relativismului lingvistic, două limbi nu pot transmite aceleași valori semantice, în accepția relativismului medial două medii diferite nu pot transmite sensuri similare și nu pot folosi dispozitive similare. Acest mod de înțelegere a narațiunii în relația ei cu transmedialitatea cunoaște o formă radicală, în care semnificatul nu poate fi separat de semnificant și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
di sostenere che îl multiculturalismo ha fallito în Germania, e più în generale în Europa, sarebbe più esatto dire che a malapena è stato sperimentato".18 Giddens cerca di chiarire îl concetto spiegando come "Îl multiculturalismo non implică, infatti, îl relativismo dei valori, cioè îl fatto che non esistono standard secondo cui giudicare le varie rivendicazioni e attività culturali. E non significa accettare, e men che meno accentuare le barriere fisiche e morali che separano le differenti comunità. Al contrario îl
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
putea aproximă idealul unei dreptăți intergeneraționale care să concilieze societatea și să servească adevărului. În încheiere, merita precizat un aspect interesant al cărții care se referă la "structura memoricidului" (pp. 347-351). În primul rând, instrumentele (sau mijloacele) înfăptuirii memoricidului sunt relativismul și negaționismul. Relația însă dintre memoricid, pe de o parte, si relativism și negaționism, pe de altă parte, nu trebuie confundată, căci prima este finalitatea, iar celelalte două sunt mijloace (p. 347). Preluând cercetarea lui Israel Carny prin care au
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
servească adevărului. În încheiere, merita precizat un aspect interesant al cărții care se referă la "structura memoricidului" (pp. 347-351). În primul rând, instrumentele (sau mijloacele) înfăptuirii memoricidului sunt relativismul și negaționismul. Relația însă dintre memoricid, pe de o parte, si relativism și negaționism, pe de altă parte, nu trebuie confundată, căci prima este finalitatea, iar celelalte două sunt mijloace (p. 347). Preluând cercetarea lui Israel Carny prin care au fost scoase la iveală cele 12 strategii de care s-a folosit
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
a folosit guvernul turc în negaționism, Reynald Secher identifica în cazul vandeean patru procedee și 24 de tactici, după cum urmează: primul procedeu este negarea (se neagă intenția genocidară, punerea în practică, vizarea întregii populații, faptele genocidare, dovezile istorice), urmat de relativism (intenția și voință genocidare, bilanțul uman și material, aplicarea, istoria și legalitatea să), justificarea (necesitatea genocidului din punct de vedere militar, juridic, politic potrivit intenției superioare a națiunii, social potrivit nevoii de eliminare a străinilor, uman prin inventarea ororilor și
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
eronată că ar exista limbi "superioare" și limbi "inferioare", care ar dovedi, la rândul lor, existența unor popoare "superioare" sau "inferioare". Însă asemenea exagerări nu anulează intuițiile humboldtiene. După al Doilea Război Mondial, principii similare au alimentat cunoscuta doctrină a relativismului lingvistic (ipoteza Sapir-Whorf), potrivit căreia diferențele dintre limbile diverselor popoare încifrează, de fapt, anumite diferențe cognitive și culturale (fără ca diferențele cu pricina să presupună, totuși, superioritatea sau inferioritatea limbilor și/sau a popoarelor). Mai mult, această doctrină a constituit, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la izomorfism și asemănare, la imagini fidele. Întrucât rezultatele cunoașterii și formării realității, în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, nu mai corespund conceptului de reflectare, teoria reprezentării intra într-o profundă criză. Confruntarea cu perspectivismul, pluralismul și relativismul duce la o schimbare de paradigmă. Această schimbare în problema reprezentării este legată de demersul kantian, conform căruia noi nu cunoaștem lucrurile în sine, ci construim o lume în conștiința noastă. Reprezentarea, precizează Pierre Glaudes [1999, p.XXI], este o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
baza formelor de relief a așezărilor cucuteniene este făcută, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, de către arheologi și nu de către geomorfologi, vedem cum, de la început, acest tip de ordonare și definire a așezărilor preistorice este marcat de un grad mare de relativism, situarea prezentă a unei așezări nefiind în mod neapărat identică cu situația din vechime. Pentru a complica situația, terasele inferioare ale râurilor, în funcție de condițiile specifice de mediu, se comportă în mod diferit. Un prim factor care determină această diferențiere, este
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ca proporții, metodică și orientată spre explorare și cunoaștere. În paralel cu valența științifică, genul eseistic adoptă forma conversațională în Anglia victoriană și publicistică, filosofică și literară în Franța iluministă. Principiul de bază al eseului rămâne, de-a lungul timpului, relativismul. Eseistul tratează un subiect fără pretenția epuizării lui, cu dezinvoltură și seninătate. Genului eseistic i s-au atribuit valențe persuasive pentru că ar folosi mijloace subtile prin care ar încerca să determine cititorul să adere la ideile exprimate. Adrian Marino consideră
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
să realizeze distincția dintre științele naturale și cele sociale, iar la rândul lor, științele sociale trebuie să contribuie la dezvoltarea progresului uman. Pe aceeași filiație, pragmatismul contribuie la dezvoltarea programului constructivist din științele sociale. Demontând relația carteziană dintre obiectivism și relativism, prgamatismul (Dewey, 1977; James, 1975; Peirce, 1966) sugerează că este nevoie de a ajusta ideile omului despre adevăr în raport cu experiența. Mai precis, se subliniază rolul alegerii, deliberării, judecății și interpretării realității sociale de către comunitățile științifice, singurele capabile să ofere un
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Montaigne deschide astfel gîndirii filozofice două perspective, între care ea nu pare să se fi decis nici astăzi. De o parte, filozofia Luminilor, care supune toate societățile istorice criticii sale și se complace în utopia unei societăți raționale. De cealaltă, relativismul, care respinge orice criteriu absolut pe care l-ar putea invoca o societate pentru a judeca niște culturi diferite. De la Montaigne încoace, după exemplul lui, s-a căutat necontenit o soluție la această contradicție. În 1992, an în care se
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
O viziune asupra Europei 63. Adam Michnik - Restaurația de catifea 64. * * * - Tony Judt. România : la fundul grămezii 65. Vladimir Tismăneanu - Scrisori din Washington. Reflecții despre secolul douăzeci 66. Basarab Nicolescu - Noi, particula și lumea 67. Andrei Cornea - Turnirul khazar. Împotriva relativismului contemporan 68. AleÍ Debeljak - în căutarea nefericirii 69. * * * - Evanghelia după Toma 70. Adrian Marino - Pentru Europa. Integrarea României. Aspectele ideologice și culturale 71. Paul Ricœur - Despre traducere 72. Adrian Marino - Libertate și cenzură în România. Începuturi 73. Claude Lévi-Strauss - Antropologia
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și prin atitudini. Balcanismul Înseamnă un soi de neorânduială pe care Europa o suportă cu greu; dar Înseamnă, În latura lui mai simpatică, și o anume manieră de a privi detașat lucrurile, o pronunțată sociabilitate și o substanțială doză de relativism și de umor. Față de „purismul“ românesc al lui Eminescu, Caragiale personifică infuzia cosmopolită, caracteristică orașului românesc; cu alte cuvinte, exact ceea ce detesta Eminescu. Eminescu este lipsit de umor, Caragiale Îl are din belșug. Eminescu este omul marilor adevăruri, Caragiale constată
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai ridicate decât restul statelor europene. În cadrul grupului de foste țări comuniste, cele mai intense atitudini discriminatorii apar în cazurile Slovaciei, României, Lituaniei și Cehiei. România și Ungaria sunt țările din zonă cu cel mai ridicat indice de manifestare a relativismului valoric în calitate de componentă a toleranței sociale. Ideologiile identitare la care m-am referit anterior în acest subcapitol de concluzii vizează moduri de a fi, de a interacționa cu ceilalți. Am insistat asupra lor deoarece îmi par a fi exemplare pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]