704 matches
-
satului. 1809 (înainte de) prima biserică 1861 Sfințirea bisericii Sf. Voievozi Mihail și Gavril. 1904 Prima școală în sat; 2011 Sărbătoarea satului (de hram): Slujbă, sobor de preoți Dezvelirea plăcii comemorative Lansarea cărții: „GIURGIOANA BACĂU, Sat Biserică Oameni” Dumitru V. MARIN Remember Spectacole artistice Întâlniri de suflet În zilele arhipăstoririi I.P.S. Ioachim Băcăuanul. Organizator, Preot paroh Prof. dr. Dumitru V. MARIN Pr. Vasile Dulhac Giurgioana com. Podu Turcului, jud. Bacău, Duminică, 6 noiembrie 2011 Cuvânt de binecuvântare Sfântul Ioan Evanghelistul, acum aproape
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
lui. Astfel, B. nu se ocupă de biografia lui Arghezi, ci de opera lui, iar în măsura în care se referă la date biografice, le evaluează din perspectiva creației. Caietul albastru (I-II, 1998) cuprinde jurnalul autorului din anii 1954-1955, însoțit de un Remember, un alt jurnal, în marginea celui dintâi: adnotări, rememorări și reflecții târzii, din anii 1991-1998. Jurnalul este o adevărată surpriză. Scriitor matur și cărturar format încă de la 30 de ani, B. judecă lucid evenimentele sociale, politice, morale ale deceniului al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
își formulează ideile pe tema culturii și a religiei. Astfel, un eseu inclus în jurnal se referă la problema libertății și a individualismului contemporan, cărora autorul le preferă libertatea întru credință, căci în afara acesteia omul decade, se degradează. Jurnalul și Rememberul însoțitor desenează și un amplu tablou al lumii literare, cu personajele ei emblematice (Lucian Blaga, Tudor Vianu, Tudor Arghezi), dar și cu altele, în devenire, cum sunt foștii membri ai Cercului Literar de la Sibiu (Dominic Stanca, Radu Stanca și, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
marginea dictaturii, cenzurii și artei (Capul poetului pe tava cenzurii), în vreme ce Andrei Marga analizează riscurile pe care prelungita scindare a individului le poate aduce stabilității unei democrații tinere. În maniera sa caracteristică, a îndrăznelilor impudice, Ștefan Agopian propune un scurt remember narativ (Despre penicilină și timbre). Zonele fierbinți ale socialului și politicului sunt abordate de Alexandru Vlad, Mihai Dragolea, Maria Sângeorzan, Florin Iaru, T. D. Savu, Florian Ardelean. Un îndemn la Iubire - izvor al vieții și învierii adresează părintele Galeriu. Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
datorită intuiției sale, a întrerupt studiile de medicină 36. Cu toate că motivul oficial al venirii lui Alexandru Lapedatu la București a fost cel de a studia medicina, odată ce a întrerupt studiile, s-a arătat preocupat de domenii ca 35 Stelian Mândruț, Remember Alexandru Lapedatu la trei decenii de la trecerea în neființă, în ,,Tribuna”, an II, nr. 35, Sibiu, 1990, p. 8. 36 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 148-150. 16 literatura, istoria și dreptul. A frecventat lecțiile de drept și de istorie ale lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
despre Al. Piru, CC, 1995, 3-4; Nițescu, Proletcultismul, 268-270; Romul Munteanu, Alexandru Piru, LCF, 1997, 47; Dicț. esențial, 665-668; Manolescu, Lista, III, 90-93; Simion Bărbulescu, Introducere în opera lui Al. Piru, Pitești, 2001; Alex. Ștefănescu, Al. Piru, RL, 2002, 10; Remember Al. Piru, CC, 2002, 1-2 (semnează Eugen Simion, Pavel Țugui, Petre D. Anghel, Eugen Negrici, H. Zalis, Aureliu Goci ș.a.); Gavril Istrate, Alexandru Piru, CL, 2002, 6; Niculae Gheran, Portrete și modele, ALA, 2003, 650; Constantin Coroiu, A fi magistru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
cu tristețe în Amurg senin: „Plătim pentru viața noastră în Occident”. Au fost lacrimi de vis, adeseori frânte în plină putere creatoare. și-un exemplu concludent rămâne Ioan Petru Culianu. în acest roman, multe sunt trimiterile la istorie (ca un remember): de la rugăciunea solemnă de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918 la Atentatul cu bombă de la Senat (8 decembrie 1920), de la revoluția din decembrie 1989 și până la dezamăgirile „Grupului independent de democrație...” Frământările postdecembriste sunt mult mai incisive, culminând cu „Piața rniversității
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
100-194. Guido LIGUORI is Professor of History of Political Thought at the University of Calabria. He hâș published several essays and books about Gramsci, the Italian Marxism and the Italian Communist Party and his cultural tradition. Among his books we remember: Gramsci conteso (Editori Riuniti, 1996, 2012), Sentieri gramsciani (2006, English translation: Gramsci's Pathways, 2014), La morte del Pci (Manifestolibri, 2009, edizione francese: 2011), Berlinguer rivoluzionario. Îl pensiero politico di un comunistă democratico (Carocci, 2014). With Pasquale Voza he edited
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
dominating a society are reflected in the representations of individuals, with a basis in literary works. Therefore, the double relationship mentioned above places comparative literature as a reflection, as well as a comment on individuals' representations. What is important to remember is that, so far, the dominant problem of imagology studies in Western Europe is that of the other and the representational relationship between otherness and identity. In the second chapter, "Image between conscious and unconscious" we delve into the ahistorical
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a unui biet cinematograf din Piața Filantropiei și, contopiți într-o singură ființă, am urmărit cu respirația tăiată de emoție zgomotele valurilor ce se spărgeau de stâncile de la Elsinor și bătaia de inimă, amplificată la paroxism, care anunța apariția fantomei... — Remember, remember me! — O, God! Noi, care nu cunoșteam aproape limba engleză, eram vrăjiți de muzicalitatea ei întrupată și, ținându-ne strâns de mână, muream alături de toți cei care, înecați, străpunși ori otrăviți, se stingeau unul după celălalt sau ochii noștri
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
unui biet cinematograf din Piața Filantropiei și, contopiți într-o singură ființă, am urmărit cu respirația tăiată de emoție zgomotele valurilor ce se spărgeau de stâncile de la Elsinor și bătaia de inimă, amplificată la paroxism, care anunța apariția fantomei... — Remember, remember me! — O, God! Noi, care nu cunoșteam aproape limba engleză, eram vrăjiți de muzicalitatea ei întrupată și, ținându-ne strâns de mână, muream alături de toți cei care, înecați, străpunși ori otrăviți, se stingeau unul după celălalt sau ochii noștri, umeziți
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ramă potrivită, nu este suficient de bine pus în valoare. Și ar mai fi un motiv; poate... la fel de subiectiv: între timp, draga noastră Ana Luiza a ales să plece dintre noi. Așa că, reproducerea mesajelor se dorește a fi și un remember pentru un suflet ales. Iată mesajele: Dragă domnule Meșca, Cele două povestiri ale dumneavoastră, citite în premieră absolută, au determinat în mine crearea unei punți peste timp. De la imaginea de băiat frumos de acum opt ani - data lansării cărții mele
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu părinții de sub lespezi, cenușa îngerilor așternându-se peste lume îmi sunau în concordanță cu introspecțiile ftizicului Maxențiu din Concert din muzică de Bach. Ajunsesem în fine cu gustul la Craii de Curtea-Veche, cărora totuși le preferam (et pour cause) Remember, dădusem de Mallarmé, de Georg Trakl (chiar dacă deocamdată cel tradus de Mircea Streinul), suprarealismul îl trăiam din plin (chiar dacă deocamdată dedus din pictură, și nu cunoscut din literatură), însăși proza mea, care-l încântase pe Ion Chinezu, era un amestec
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
N-ar fi decât pustiu și umbră". Un gând de poetesă pe coperta cărții în albastru. Dintre paginile ei se ivesc portretele lui Verdi și Puccini, Ceaikovski și Brahms, Bach și Händel, Vivaldi și Bizet, Enescu, Porumbescu și Lipatti... Un remember de decenii, la confluența secolelor, dar cu farmecul unei epoci muzicale ieșene. Deasupra orașului, de pe coline încă răsună unduitoarele ecouri, plecate prin ferestrele sălilor de concerte pentru a se întâlni între tainele celeste. Peste noi ninge cu flori de tei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
din spiritul Arhondologiei Moldovei a paharnicului Sion, dar maliția lor e lipsită de acrimoniile și violențele acestuia. Ca literatură, vreau să spun; ca artă literară, scrisorile către Boicescu sunt o operă remarcabilă, savuroasă, strălucitoare, care va rămâne fără scădere alături de Remember, Craii de Curtea-Veche și Sub pecetea tainei ; în istoria genului, la noi, se adaugă scrisorilor lui Ion Ghica și celor ale lui Duiliu Zamfirescu. Nu mi-am propus aici să-mi întemeiez aprecierea printr-un „comentariu critic”, cu citate exemplificatoare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
inutilitatea de a căuta conținuturile afective sau cognitive ale acestor personaje reduse la gesticulația lor, una exagerată, proprie carnavalului. Cine sunt Mitică și Mișu ? Anecdota, acest „Ceci c’est un fait divers atroce”, cum își alegea ca motto pentru nuvela Remember Caragiale- fiul pentru a descrie un eveniment obscur ca sursă a unui mister, nu ne comunică mare lucru. Pățania este deopotrivă atroce și hilară, restituirea evenimentelor are toate atribu- tele comicului, vocea de Arlechin a povestitorului, - să ne amintim că
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
făcea casă bună cu ideologia comunistă, Andrei a intervenit și În acest caz, punându-i pe redactorii cotidianului vasluian să schimbe materialul pe altă pagină. a.w. Bună ziua, tovarăși, noi suntem cenzorii! Toate afirmațiile și comentariile personale ale autorului acestui remember au acoperire În conținutul documentelor originale, chiar dacă inter-titlurile, cel puțin, par hazlii și bune de „aruncat” pe vreo pagină de umor alb sau negru. Zamfirescu și Andrei nu făceau nimic de capul lor ci, numai În urma unor indicații prețioase primite
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
secerișului). Irlandezii se trag din druizi. Au o credință veche în natură, în animale (precreștină). Animalele trec prin foc pentru a fi purificate. Lupta interioară între creștinism și păgânism. O lume specială, de piatră. Piesa va fi de fapt un remember al lui Michael. El vine din America unde are o viață împlinită (dar îi lipsește adevărata viață, sentimentele, emoțiile, fericirea și suferința), și descoperă un radio vechi-Marconi-care îl va readuce în lumea fericită a copilăriei. În „De Bello Gallico” - marele
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
aproape o impostură, dar, recunosc, o cât se poate de bună postură... Cum să te „plângiș că ești (ai intrat) în cărți, după ce, atâția amar de ani, aproape că nu existam pe hartă (cum a spus Peter Greenaway la ”Anonimul ”, remember ?), că jocurile se făceau fără noi și că trebuia să te întorci peste 40 de ani în urmă, la Pădurea spânzuraților al lui Ciulei, pentru a dovedi că România a fost prezentă în palmares ? Paradoxul e următorul : astăzi, filmul românesc
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
din Semnul din larg și Râul porni mai departe], București, 1964; Eugen Barbu, Teufelsgrube [Groapa], Berlin, 1966; Duiliu Zamfirescu, Das Leben auf dem Lande. Tănase Scatiu. Im Krieg [Viața la țară. Tănase Scatiu. În război], București, 1967; Mateiu I. Caragiale, Remember. Die Vier vom Alten Hof [Remember. Craii de Curtea-Veche], București, 1968; I. L. Caragiale, Querkopf Cănuță [Cănuță, om sucit], București, 1972. Repere bibliografice: Pädagogin und Übersetzerin. Zum Ableben von Thea Constantinidis, „Neuer Weg”, 1976, 3; Eva Behring, Probleme ale traducerilor germane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
porni mai departe], București, 1964; Eugen Barbu, Teufelsgrube [Groapa], Berlin, 1966; Duiliu Zamfirescu, Das Leben auf dem Lande. Tănase Scatiu. Im Krieg [Viața la țară. Tănase Scatiu. În război], București, 1967; Mateiu I. Caragiale, Remember. Die Vier vom Alten Hof [Remember. Craii de Curtea-Veche], București, 1968; I. L. Caragiale, Querkopf Cănuță [Cănuță, om sucit], București, 1972. Repere bibliografice: Pädagogin und Übersetzerin. Zum Ableben von Thea Constantinidis, „Neuer Weg”, 1976, 3; Eva Behring, Probleme ale traducerilor germane din literatura română, RITL, 1985, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
datorită intuiției sale, a întrerupt studiile de medicină 36. Cu toate că motivul oficial al venirii lui Alexandru Lapedatu la București a fost cel de a studia medicina, odată ce a întrerupt studiile, s-a arătat preocupat de domenii ca 35 Stelian Mândruț, Remember Alexandru Lapedatu la trei decenii de la trecerea în neființă, în ,,Tribuna”, an II, nr. 35, Sibiu, 1990, p. 8. 36 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 148-150. 16 literatura, istoria și dreptul. A frecventat lecțiile de drept și de istorie ale lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și a unității dintre oameni, neuitând niciodată principiul după care a trăit tot timpul MAGISTRUL: „Viața este un dar care trebuie respectat”. Încă odată, Dumnezeu să-l odihnească în pace ! (Din Academia bârlădeană nr. 4, 2011, IN MEMORIAM, Alexandru Mânăstireanu, Remember, de Ion N. Oprea) Tot în Academia Bârlădeană, dar în numărul 1 din trimestru I, 2012, publicam, remember: Alexandru Mânăstireanu Harnic, ordonat și de cuvânt - toată viața La 9 iulie 2010 profesorul nota undeva pentru el, dar și pentru noi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dar care trebuie respectat”. Încă odată, Dumnezeu să-l odihnească în pace ! (Din Academia bârlădeană nr. 4, 2011, IN MEMORIAM, Alexandru Mânăstireanu, Remember, de Ion N. Oprea) Tot în Academia Bârlădeană, dar în numărul 1 din trimestru I, 2012, publicam, remember: Alexandru Mânăstireanu Harnic, ordonat și de cuvânt - toată viața La 9 iulie 2010 profesorul nota undeva pentru el, dar și pentru noi, cititorii, prietenii lui, că toate volumele sale formează cartea mare a prieteniei: „Ce bine îmi pare că mi-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Sfera, Bârlad, 2011; Ion N. Oprea, Rememorare, 29 octombrie 2011 29 octombrie 2012, „Am îndrăznit și am reușit”..., Din volumul în lucru: „Alexandru Mănăstireanu, CORESPONDENȚ)”, în revista „Academia bârlădeană” nr. 4, 2012; Ion N. Oprea, IN MEMORIAM ALEXANDRU MÂN)STIREANU, Remember, în revista „Academia bârlădeană” nr. 4, 2011; Ion N. Oprea, remember, Alexandru Mânăstireanu harnic, ordonat și de cuvânt - toată viața, în revista „Academia bârlădeană” nr. 1, 2012. Înv. Ioan V. Tasie. Priponești. Priponești de Sus și Priponești de Jos, Minimonografie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]