698 matches
-
iar sodiul și clorul de peste 10 ori în exterior. Prin definiție s-a considerat că PR este potențialul de echilibru electrochimic între interiorul și exteriorul celulei pentru ionul de K+ care, după legea lui Nernst este: unde este potențialul de repaos, c este concentrația e potasiu în exteriorul celulei iar este concentrația de potasiu în interiorul celulei. Deoarece, după cum am afirmat mai sus, concentrația de potasiu este mai mare în interiorul celulei, deoarece membrana celulară este permeabilă în special pentru potasiu, potențialul de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
c este concentrația e potasiu în exteriorul celulei iar este concentrația de potasiu în interiorul celulei. Deoarece, după cum am afirmat mai sus, concentrația de potasiu este mai mare în interiorul celulei, deoarece membrana celulară este permeabilă în special pentru potasiu, potențialul de repaos este negativ. Na ramîne mult mai abundent în spațiul extracelular decît în citoplasmă deși gradientul de concentrație tinde să-l introducă în interior. Concentrația sa rămîne constantă datorită unui proces de scoatere în afară, care este rezultatul unui proces de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de transport activ. Pentru acest transport este necesară, după cum am arătat, energie metabolică. Deci prin membrana au loc în permanență fluxuri pasive de ioni, compensate de fluxuri de sens contrar ce se desfășoară cu consum de energie metabolică. Potențialul de repaos arată că celula nu este niciodată în repaos absolut. Starea de repaos este o stare staționară; prin membrană trec în permanență fluxuri ionice pasive și active. Ionii vor avea aceeași concentrație de o parte și de alta a membranei doar
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
după cum am arătat, energie metabolică. Deci prin membrana au loc în permanență fluxuri pasive de ioni, compensate de fluxuri de sens contrar ce se desfășoară cu consum de energie metabolică. Potențialul de repaos arată că celula nu este niciodată în repaos absolut. Starea de repaos este o stare staționară; prin membrană trec în permanență fluxuri ionice pasive și active. Ionii vor avea aceeași concentrație de o parte și de alta a membranei doar când celula moare. Despre stări staționare vom vorbi
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
metabolică. Deci prin membrana au loc în permanență fluxuri pasive de ioni, compensate de fluxuri de sens contrar ce se desfășoară cu consum de energie metabolică. Potențialul de repaos arată că celula nu este niciodată în repaos absolut. Starea de repaos este o stare staționară; prin membrană trec în permanență fluxuri ionice pasive și active. Ionii vor avea aceeași concentrație de o parte și de alta a membranei doar când celula moare. Despre stări staționare vom vorbi în detaliu în alt
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
rezistența totală a circuitului este dată de rezistențele fiind legate în paralel, iar intensitatea curentului total debitat de baterie este: Dacă se folosesc conductanțele, (II.23) Formula (II.23) dă mai bine decât relația lui Nernst, valorile potențialului celular de repaos. Potențialul dat de (II.23) tinde la potențialul de echilibru electrochimic Ei al acelui ion, cînd conductanța membranei pentru acel ion este mult mai mare decît pentru ceilalți. II.3.3. Biofizica influxului nervos Transmiterea semnalelor în cadrul organismului viu este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și probabilă a potențialului de membrană a fibrelor nervoase, adică potențialul de acțiune produs de un stimul. Celulele excitabile răspund stimulilor externi printr-o degajare bruscă de energie sub forma unei variații tranzitorii a potențialului de membrană de la valoarea de repaos, negativă, la o valoare pozitivă, care se transmite pe toată suprafața membranei celulare. Reprezentantul tipic al celulei excitabile este neuronul. După cum se știe celula nervoasă, neuronul, are următorele părți componente: ♦ Corp celular ♦ Nucleu ♦ Dentrite ♦ Axon Ramificații butonale cu butoni terminali
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Dentrite ♦ Axon Ramificații butonale cu butoni terminali ce conțin mediatori chimici cu rol în transmiterea influxului nervos prin intermediul sinapselor Proprietățile fundamentale ale neuronului sunt: ¾ Excitabilitatea (generarea influxului nervos) ¾ Conductibilitatea (conducerea influxului nervos) Julius Bernstein a arătat că, în condiții de repaos, neurilema prezintă un potențial de -70mV și este permeabilă pentru ionii de K și impermeabilă pentru ionii de Na. Concentrația ionilor de K din interior este de 30 de ori mai mare decât cea din exterior iar concentrația ionilor de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
apare cînd stimulul atinge o valoare mai mare decît valoarea “de prag”. 2) Apariția potențialului de acțiune decurge după legea codului binar (on sau off, adică 1 sau 0). 3) Vârful potențialului de acțiune are o polaritate opusă potențialului de repaos, el este (-) în exteriorul celulei și (+) în interiorul ei. 4) Potențialul de acțiune este scurt, de 1-3 ms 6) Există o perioadă de relaxare imediat după producerea maximului, de circa 1ms în care stimulul nu dă un nou potențial de acțiune
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pe fibra nervoasă. II.3.3.2 Explicarea apariției potențialului de acțiune Potențialul de acțiune rezultă din modificarea tranzitorie a bilanțului ionic în membrană. Cînd stimulul depășește o anumită valoare, (50-55mV), permeabilitatea pentru Na+, care este scăzută în starea de repaos, crește brusc. Această creștere puternică a permeabilității pentru Na+ este însoțită de o creștere ușoară a permeabilității pentru K+. Ca urmare apare un flux de Na+ spre interior și un flux de K+ spre exterior. Potențialul membranei devine pozitiv în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nu numai că se anulează, ci devine pozitivă. Intervenția unui alt proces, guvernat de un feedback negativ (în faza a doua crește permeabilitatea pentru K+ și scade față de ionii de Na+) face ca valoarea potențialului să scadă spre valoarea de repaos. In timpul acestui proces, membrana este refractară la noi stimuli. Curentul de Na+ inițial, produce o dislocație de sarcină în regiunile adiacente, cauzând o creștere a permeabilității pentru Na+ astfel că procesul se extinde în părți adiacente membranei și potențialul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este Lucrul mecanic efectuat ∆Q este căldura produsă de organism ∆ este energia depozitată în rezervele organismului. Deoarece nu se pot măsura cu precizie cei patru termeni din relația de mai sus, se lucrează în condiții în care organismul este în repaos (nu efectuează lucru mecanic) și nu a mâncat de cel puțin 12 ore, deci nu a preluat energie din mediul exterior. Atunci bilanțul energetic se scrie: ∆+∆ depWQ adică: unde W este energia utilizată. Determinarea producerii de căldură în organism constituie
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
că, dacă la un iepure cu blană termogeneza a fost de 9,9 cal/h, după tunderea lui, termogeneza a înregistrat o valoare dublă față de cea inițială. d) Influența activității musculare în activitate corpul produce mai multă căldură decât în repaos. Astfel, de exemplu, corpul omului adult aflat în repaos degajă aproximativ 2000 kcal/zi, în timp ce la efectuarea unei munci grele căldura degajată se dublează. IV.1.3.2. Adaptări filogenetice, morfologice și de comportament Termogeneza și termoreglarea au impus adaptări
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fost de 9,9 cal/h, după tunderea lui, termogeneza a înregistrat o valoare dublă față de cea inițială. d) Influența activității musculare în activitate corpul produce mai multă căldură decât în repaos. Astfel, de exemplu, corpul omului adult aflat în repaos degajă aproximativ 2000 kcal/zi, în timp ce la efectuarea unei munci grele căldura degajată se dublează. IV.1.3.2. Adaptări filogenetice, morfologice și de comportament Termogeneza și termoreglarea au impus adaptări filogenetice, morfologice și de comportament. 1. Cu cât animalele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în fagogitoză. Aceste acțiuni se bazează pe capacitatea organismelor de a efectua un lucru mecanic. Cantitativ aceasta se exprimă prin: 1. Costul net al transportului Cnt dat de: unde: -W este energia chimică (metabolică) utilizată în timpul deplasării (în plus față de repaos) -m este masa organismului -l este distanța parcursă 2.Costul global al transportului este costul energetic global pentru o anumită formă de mișcare CC = Din relațiile de mai sus rezultă pentru puterea metabolică: Pmaxvmax = Din această relație se vede că
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
motorie. Acesta acționează ca un prepotențial. *dacă potențialul de placă motorie este suficient de mare(35mV), apare potențialul de acțiune care se propagă ân toate direcțiile determinând excitarea tuturor fibrelor musculare ce alcătuiesc unitatea motorie. Fibra prezintă un potențial de repaos de circa 60-90mV, interiorul fiind negativ în raport cu exteriorul. Când este excitată, membrana produce un potențial de acțiune de circa 100mVcare durează câteva milisecunde. Caracteristicile excitației musculare sunt asemănătoare celor discutate în cazul influxului nervos. Propagarea potențialului de acțiune are loc
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
specifice modului de viață Animalele prezintă adaptări ale ochiului în funcție de condițiile de viață. Astfel peștii văd de aproape fără acomodare, iar pentru a vedea la depărtare, își apropie cristalinul de retină. Animalele care trăiesc în mediu aerian au ochiul în repaos acomodat pentru vederea la distanță și pentru a vedea obiectele apropiate își îndepărtează cristalinul de retină prin modificarea presiunii intraoculare. Vederea pentru om este binoculară. Pivind un obiect cu ambii ochi, se formează două imagini, care diferă foarte puțin între
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
echilibrul ionic (crescând permeabilitatea pentru apă și electroliți) ceeace are ca rezultat modificarea raportului ionilor de K și Na. Testele au arătat că se produc modificări atât în transportul activ cât și în cel pasiv, modificându-se puternic potențialul de repaos al membranelor celulare. De asemenea, în astfel de cazuri, substanțele cu masă moleculară mare pot penetra, în mod anormal, membrana. Aceste procese influențează starea proteinelor intracelulare, activitatea enzimelor și deci funcția fiziologică a celulei. Se întâlnesc și cazuri când se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
tabelul 7.1. Aspect Lichid, fără semințe, coji sau corpuri străine, mucegăi semne de fermentare sau alte semne de alterare Sucul trebuie să fie cât mai omogen, se admite o ușoară formă de separare în partea superioară a lichidului în repaos; Culoare Roșie sau roșie-portocalie, uniformă, caracteristică tomatelor coapte; Gust și miros Plăcut, caracteristic, fără gust și miros străin. Proprietăți fizice, chimice și microbiologice tabelul 7.2. Caracteristici de calitate Condiții de admisibilitate Substanță uscată solubila, grade refractometrice la 20°C
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
M3 - masă cutiei sau a borcanului gol, g; Determinarea proporției de ulei și apa din lichidul de acoperire(numai la conservele sterilizate în ulei fără adaosuri). Se separă partea lichidă, se introduce într-un cilindru gradat și se lasă în repaos 20 minute pentru decantarea părților solide în suspensie, și separarea straturilor de apă și ulei. Se citesc apoi volumele de apă și ulei și se raportează la 100. Se observă limpezimea uleiului. Rezultatul detrminărilor va indica procentele de ulei și
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
cu ajutorul unei pâlnii într-un balon cotat de 250 ml.Se spală mojarul cu apă și și se adaugă la conținutul din balonul cotat.Se adaugă apă în balon până la 3/4din volumul balonului, se agită și se lasă în repaos timp de 30 minute. Se completează cu apă până la semn, se agită din nou și se filtrază prin filtru cu hârtie sau vata. Din filtartul obținut se iau cu o pipeta 50 ml, se introduc într-un vas Erlenmayer, se
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
într-un pahar Erlenmayer după următorul tabel: tabelul 10.1 Se adaugă peste proba cântărită 10 ml solvent cloroform, se agită până la dizolvare completă, se adaugă cu biureta 25 ml solutie Hanus și se agită ușor. Balonul se lasă în repaos acoperit, timp de 30...60 minute, la întuneric și la temperatura de 25°C. Se adaugă în balon 20 ml soluție de KI și 100 ml apă distilată. Se titrează rapid cu soluție de tiosulfat până la culoarea galben pai. Se
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
atacului, din 10 în 10 zile sau din 2 în 2 săptămâni, controale care presupun analiza tuturor elementelor vegetative: rădăcini, tulpini, frunze, flori, muguri, fructe. Cea mai utilizată metodă pentru evidențierea patogenilor este controlul vizual, care se realizează atât în timpul repaosului vegetativ cât mai ales în timpul vegetației. Controlul se face în mai multe puncte dispuse în diagonală, numărul variind în funcție de suprafață. De ex. într-o livadă sub 1 ha se prelevă probe din 5 puncte. În cazul patogenilor se poate exprima
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
nutriție corespunzătoare cu macro și microelemente, evitându-se astfel carențele, care determină debilitatea plantelor. Igiena culturală constă în îndepărtarea corzilor, a ramurilor cu simptome de atac (Phomopsis, Eutypa, Uncinula, Agrobacterium), a frunzelor uscate ți arderea lor. Tăierile în perioada de repaos se vor efectua în zile fără precipitații și de preferat, înainte de luna martie, când crește pericolul infectării cu paraziții de scoarță și lemn. Secțiunile cu diametru mare se vor badijona sau după tăieri se va aplica un tratament pentru protejarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Organismele facultativ saprofite trăiesc ca parazite în cea mai mare parte a vieții lor iar în perioadele nefavorabile devin saprofite. Din această grupă fac parte marea majoritate a agenților fitopatogeni care parazitează în perioada de vegetație a gazdelor iar în timpul repaosului vegetativ saprofitează resturile organice rămase pe sol (Venturia inaequalis). Organismele parazite obligate trăiesc ca parazite pe organismele vii fără a se putea acomoda vieții saprofite nici măcar în condiții de laborator. Din această grupă fac parte ciupercile din fam. Peronosporaceae, fam
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]