489 matches
-
radio. În cadrul acestor emisiuni vor fi puși să vorbească la radio rudele emigranților și fugarilor, precum și fugarii repatriați recent. 9.Înființarea unei comisii sau însărcinarea unui grup de tovarăși care se vor ocupa cu plasarea în câmpul muncii a celor repatriați, precum și rezolvarea altor probleme legate de stabilirea lor în țară. 10.Pe lângă acele Sfaturi Populare Regionale unde există un număr mai mare de familii sau rude ale emigranților, să fie desemnat câte un activist al Sfatului Popular Regional care să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
27 Ajutoare acordate pensionarilor pentru decese și proteze 1.854.475.000 28 Tratament balnear și odihnă 2.714.500.000 29 Concediu plătit pentru creșterea copiilor până la 2 ani 3.388.503.400 31 Compensații pentru pensiile refugiaților greci repatriați 165.150.000 6104 ALTE CHELTUIELI SOCIALE 274.266.000 01 CHELTUIELI CURENTE 274.266.000 38 TRANSFERURI 274.266.000 39 Transferuri consolidabile 274.266.000 17 Transferuri din bugetul asigurărilor sociale de stat către bugetul fondului național unic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154189_a_155518]
-
27 Ajutoare acordate pensionarilor pentru decese și proteze 1.854.475.000 28 Tratament balnear și odihnă 2.714.500.000 29 Concediu plătit pentru creșterea copiilor până la 2 ani 3.388.503.400 31 Compensații pentru pensiile refugiaților greci repatriați 165.150.000 6104 ALTE CHELTUIELI SOCIALE 274.266.000 01 CHELTUIELI CURENTE 274.266.000 38 TRANSFERURI 274.266.000 6104 10 Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu medical, concediu medical pentru sarcina și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154189_a_155518]
-
27 Ajutoare acordate pensionarilor pentru decese și proteze 1.854.475.000 28 Tratament balnear și odihnă 2.714.500.000 29 Concediu plătit pentru creșterea copiilor până la 2 ani 3.388.503.400 31 Compensații pentru pensiile refugiaților greci repatriați 165.150.000 6104 ALTE CHELTUIELI SOCIALE 274.266.000 01 CHELTUIELI CURENTE 274.266.000 38 TRANSFERURI 274.266.000 39 Transferuri consolidabile 274.266.000 6104 10 Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154189_a_155518]
-
27 Ajutoare acordate pensionarilor pentru decese și proteze 1.854.475.000 28 Tratament balnear și odihnă 2.714.500.000 29 Concediu plătit pentru creșterea copiilor până la 2 ani 3.388.503.400 31 Compensații pentru pensiile refugiaților greci repatriați 165.150.000 6104 ALTE CHELTUIELI SOCIALE 274.266.000 01 CHELTUIELI CURENTE 274.266.000 38 TRANSFERURI 274.266.000 39 Transferuri consolidabile 274.266.000 17 Transferuri din bugetul asigurărilor sociale de stat către bugetul fondului național unic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154189_a_155518]
-
majoritatea acestora sunt filiale sau sucursale ale unor firme-mamă din străinătate, care practic constituie factor decizional de ultimă instanță în ceea ce privește activitatea filialelor din România (politica de investiții, de creditare și mai ales, deciziile referitoare la distribuția profitului reinvestit și/sau repatriat, angajări în funcții de răspundere - CEO (Chief Executive Officer); agenții economici cu capital străin urmăresc, în primul rând, maximizarea profitului propriu pe diferite căi (substituția produselor pe piața internă, exporturi pe piața externă etc.), obiectivele generale ale strategiei dezvoltării durabile
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
criterii, compararea costurilor la nivel microși macroeconomic, profiturile, precum și efectele propagate (spillovers) particularizate în special, la factorii macroeconomici ai eficienței ISD între care cei mai importanți se referă la creșterea PIB, a exporturilor și raportul dintre profiturile reinvestite și cele repatriate, prețurile de transfer, indicatori ai operațiunilor bancare dintre banca-mamă și filiala acesteia din România, sistemul de creditare bimonetară în România (euro/lei). O altă direcție a cercetării noastre a vizat analiza comparativă internațională a tendințelor în România și alte țări
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
o au în ceea ce privește: mărimea și structura în dinamică a exporturilor și importurilor României în perioadele de preși postaderare; contribuția la soldul balanței comerciale a României; impactul asupra decalajelor economice regionale (asupra procesului de convergență); raportul dintre profitul reinvestit și cel repatriat; contribuția la complementarea capitalului național. Capitolul 2 Analiza comparativă a investițiilor străine directe din România și alte țări, în condițiile crizei economice internaționale În statisticile internaționale (UNCTAD), investițiile străine directe sunt evaluate prin două variabile importante: flux <footnote Sumele aferente
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
durabile Impactul investițiilor străine directe asupra competitivității exporturilor României rămâne una dintre cele mai complexe probleme a cărei analiză aprofundată necesită măsurarea corectă atât a influenței volumului, structurii și dinamicii acestora, cât și a profitabilității și distribuției câștigurilor reinvestite și repatriate ale firmelor cu capital străin, precum și a aspectelor legate de prețurile de transfer (Zaman et al., 2011, p. 3). Analiza comerțului exterior al întreprinderilor cu ISD din România, în perioada de preși postaderare, ne oferă posibilitatea de a analiza, pe
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
regulă, sunt mai degrabă interesate de acordarea de credite pe termen scurt, având mai mari rețineri în acordarea de credite pe termen mediu și lung, destinate, în principal, unor obiective importante pentru creșterea economică. 3.3. Investițiile străine directe, profitul repatriat și profitul reinvestit Una dintre problemele abordate în mod frecvent în literatura de specialitate, în ceea ce privește investițiile străine directe, se referă la proporția dintre profitul reinvestit în țara-gazdă și profitul expatriat în țara de origine a investițiilor străine directe respective. Potrivit
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
intensității investițiilor sau eficienței economice a acestora, diferă de la o ramură la alta din cauza particularităților proceselor tehnologice și mecanismelor de funcționare în cadrul proceselor de producție. footnote>, dar și nivelul de dezvoltare economică și socială a țărilor respective. Raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit la nivel mondial, în cazul firmelor cu investiții străine directe (tabelul 3.26), evidențiază următoarele: pe întreaga perioadă analizată, profitul repatriat a fost de câteva ori mai mare decât cel reinvestit, variind între 3,27 și 1
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
producție. footnote>, dar și nivelul de dezvoltare economică și socială a țărilor respective. Raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit la nivel mondial, în cazul firmelor cu investiții străine directe (tabelul 3.26), evidențiază următoarele: pe întreaga perioadă analizată, profitul repatriat a fost de câteva ori mai mare decât cel reinvestit, variind între 3,27 și 1,48 ori, ceea ce relevă că firmele respective își transferă practic cea mai mare parte a veniturilor în țara de origine, iar profitul reinvestit în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și 2009 marcând o creștere a volumului profiturilor repatriate față de profitul reinvestit de 3,27 și 3,09 ori; anul 2010, care a coincis cu o reluare a creșterii volumului investițiilor străine directe pe plan internațional, a schimbat raportul profit repatriat/reinvestit, în sensul creșterii ponderii profitului reinvestit, fără a o egala pe cea a profitului repatriat; profitul reinvestit nu înseamnă în totalitate cheltuieli pentru creșterea adițională a capacităților de producție a corporațiilor transnaționale (CTN) care folosesc o parte a acestuia
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
3,09 ori; anul 2010, care a coincis cu o reluare a creșterii volumului investițiilor străine directe pe plan internațional, a schimbat raportul profit repatriat/reinvestit, în sensul creșterii ponderii profitului reinvestit, fără a o egala pe cea a profitului repatriat; profitul reinvestit nu înseamnă în totalitate cheltuieli pentru creșterea adițională a capacităților de producție a corporațiilor transnaționale (CTN) care folosesc o parte a acestuia, mai mare sau mai mică, sub forma unor fonduri de rezervă (buffer funds) pentru folosirea lor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
mică, sub forma unor fonduri de rezervă (buffer funds) pentru folosirea lor în cazul unor situații avantajoase de schimb pe piața valutară sau pentru alte situații sau împrejurări imprevizibile. Menționăm totodată că, de regulă, decizia referitoare la raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit, ca de altfel și politica de dividende a filialelor CTN, reprezintă prerogativa exclusivă a firmei-mamă, adesea sub impactul unor costuri operaționale de modernizare și retehnologizare, în cazul în care acestea le-ar spori profiturile. Nu mai puțin
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
calculele pe care și le face firma-mamă în ceea ce privește utilizarea profitului de la firmele dintr-o anumită țară-gazdă pentru compensarea sau finanțarea subsidiarelor sale afiliate din alte țări-gazdă. Potrivit calculelor din literatura economică de specialitate din România (Zaman, et al., 2011), profitul repatriat al firmelor cu ISD din România, în perioada 2003-2010, a reprezentat un volum de 11,73 miliarde de euro, iar veniturile nete din dobânzi au reprezentat 2,38 miliarde de euro, manifestând pe întreaga perioadă o tendință de creștere de la
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
reinvestit total al întreprinderilor respective a fost de 7,188 miliarde de euro (Zaman et al., 2011), ceea ce concordă într-o oarecare măsură cu cifra determinată de alți specialiști pentru perioada 2007-2011 (Măcelaru, 2013, pp. 355-366), potrivit căreia proporția profitului repatriat ar fi fost în România de trei ori mai mare decât nivelul profitului reinvestit. Această diminuare a volumului profitului reinvestit în România a fost determinată de impactul negativ al crizei asupra performanțelor întreprinderilor cu capital străin din țara noastră. Pe lângă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
fi fost în România de trei ori mai mare decât nivelul profitului reinvestit. Această diminuare a volumului profitului reinvestit în România a fost determinată de impactul negativ al crizei asupra performanțelor întreprinderilor cu capital străin din țara noastră. Pe lângă profitul repatriat înregistrat, întreprinderile cu investiții străine directe mai pot genera scurgeri de profit prin alte modalități, mai mult sau mai puțin urmărite sau identificate, cum ar fi: prețurile de transfer, plata redevențelor, prestarea de servicii (management, consultanță, credite intragrup), care de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
alte modalități, mai mult sau mai puțin urmărite sau identificate, cum ar fi: prețurile de transfer, plata redevențelor, prestarea de servicii (management, consultanță, credite intragrup), care de regulă sunt hotărâte de firma mamă. Cifrele macroeconomice referitoare la raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit variază de la un an la altul, dar și de la o filială la alta, în funcție de profitabilitatea acestora, dar și de deciziile firmei-mamă. Wilfried Altzinger (2008) constată că eficiența filialelor corporațiilor multinaționale în România și Bulgaria, calculate pe baza
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
De fapt, unii evrei au decis să rămână în Babilon, în vreme ce aceia care s-au întors în patrie nu au venit toți împreună, în același timp. Mai important este să ținem cont că atât grupul exilaților cât și cel al repatriaților, cu siguranță, nu au fost majoritatea populației, astfel că - în orice caz - nu au existat acele intrări bruște sau ieșiri masive de locuitori, așa cum preferă să se exprime istoriografiile clasice. În afară de aceasta, să nu uităm că în această perioadă diaspora
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
opoziții, se va impune în religia iudaică din epoca persană și elenistă (cf. Boccaccini, 2008). Numai acest ultim tip de religiozitate va fi considerat ortodox de către textele biblice, astfel că (târzia) Cartea lui Esdra lasă să se înțeleagă că numai repatriații trebuie considerați moștenitorii religiei ebraice „autentice și originare” (cf. Esd 6,19-22: „Cei repatriați au celebrat Paștele [...]. Fiii lui Israel întorși din captivitate au mâncat împreună cu toți cei ce s-au separat de impuritatea popoarelor țării”). Spre religia iudaică din
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
2008). Numai acest ultim tip de religiozitate va fi considerat ortodox de către textele biblice, astfel că (târzia) Cartea lui Esdra lasă să se înțeleagă că numai repatriații trebuie considerați moștenitorii religiei ebraice „autentice și originare” (cf. Esd 6,19-22: „Cei repatriați au celebrat Paștele [...]. Fiii lui Israel întorși din captivitate au mâncat împreună cu toți cei ce s-au separat de impuritatea popoarelor țării”). Spre religia iudaică din epoca persană Izvoarele biblice, în special cărțile lui Esdra și Nehemia înfățișează începutul epocii
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
aceste formațiuni sînt descalificate odată ce au primit sprijinul lui Mussolini. Mișcarea se-paratistă a atras o parte mai considerabilă a populației abia din 1965, sub impactul foarte specific al unei bulversări economice și sociale accelerate și datorită sosirii cîtorva mii de repatriați algerieni. Aceasta a constituit mobilul unui resentiment care, prin caracterul său foarte recent nu are nimic de-a face cu acela al irlandezilor, de exemplu, și mai puțin încă, cu frustrarea etnoreligioasă a croaților. În plus, intervine în acest caz
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a plugarului emigrant, la aproximativ 39%”. „După sfîrșitul marelui război, mulți s-au reîntors În România unită. Numai În 1920, remarca Andrei Popovici În 1937, au venit În țară peste 21.000; iar În 1921, peste 8.000. Numărul celor repatriați scade la 4.000 În 1922, ca apoi În anii următori să fie abia de circa 1.000. Pe de altă parte, releva același autor, și emigrarea a luat un nou avînt, deși mult mai redus decît cel din anii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tip rezidențial, servicii de îngrijire de zi, servicii de tip familial), copiii pentru care a fost instituită tutela, copiii pentru care s-a instituit plasamentul familial, copiii încredințați în vederea adopției și cei aflați în monitorizare postadopție, copiii abuzați, neglijați, traficați, repatriați, copiii care au comis fapte penale, dar nu răspund penal, copii și adulți aflați în evidența serviciilor de evaluare complexă, adulții din cadrul serviciilor de tip rezidențial și al serviciilor de zi, vârstnicii din cadrul serviciilor de zi și de îngrijire la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233628_a_234957]