1,058 matches
-
iterativ în care aproape orice componentă poate afecta și afectează și celelalte componente; identificarea riscurilor este activitatea cea mai răspândită de-a lungul modelului pentru a demonstra că managementul riscurilor este doar modul în care organizația răspunde riscurilor care sunt reperate pe radarul corporativ al acesteia. În organizațiile mature, bazate pe risc, procesul managementului riscurilor este înglobat în cadrul organizației și devine un element de asigurare a funcționării sistemului, un mecanism de scanare a orizontului suficient de sofisticat pentru a identifica orice
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
managementului și pentru a reprezenta o sursă majoră pentru evaluarea riscurilor de către șeful auditului din cadrul organizației. (5) Modelul holistic ERM, faza 5 După ce au fost stabilite contextele, platformele și cultura organizației, potrivite pentru a asigura că riscurile acestea pot fi reperate și tratate, se impune atestarea acestui lucru. În acest sens, trebuie să existe un sistem care să motiveze, să ajute și să surprindă certificările formale publicate în fiecare trimestru, care să explice cum a fost utilizat ERM și cum poate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
disparată, așa Încît nu știi niciodată la ce fel de conduită să te aștepți din partea cuiva. Pentru mine New Orleans era un oraș străin și n-aveam nici un mijloc să-mi găsesc o legătură pentru marfă. Plimbîndu-mă prin el, am reperat mai multe cartiere cu marfă: St. Charles și Poydras, zona din jurul și de dincolo de Lee Circle, Canal și Exchange Place. Nu le reperez după cum arată, ci după senzație, cam prin același procedeu prin care un fîntînar găsește cu ansa apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
străin și n-aveam nici un mijloc să-mi găsesc o legătură pentru marfă. Plimbîndu-mă prin el, am reperat mai multe cartiere cu marfă: St. Charles și Poydras, zona din jurul și de dincolo de Lee Circle, Canal și Exchange Place. Nu le reperez după cum arată, ci după senzație, cam prin același procedeu prin care un fîntînar găsește cu ansa apă sub pămînt. Mă plimb și dintr-o dată marfa din celulele mele se mișcă și se zbate ca nuiaua căutătorului: „Aici e marfă!” N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cu ulcerul. M-am hotărît să aranjez să rămîn În Mexic cînd ajung acolo. Imediat ce-am ajuns În Mexico City, am Început să caut marfă. Cel puțin eram mereu cu un ochi după ea. Cum am spus mai devreme, reperez Întotdeauna zonele mărfii. În prima mea seară-n oraș treceam pe Strada Dolores și-am zărit un grup de junkeri chinezi În fața unui restaurant de-al lor. Cu chinezii e greu de discutat. Nu fac afaceri decît cu alt chinez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
maximă pe care aveau voie s-o prescrie pe o rețetă era cincisprezece centogramos, adică vreo două drame jumate. M-am gîndit c-ar ieși mult mai ieftin decît cu Lupita, așa c-am Început să dăm pe la doctori. Am reperat cîțiva care scriau rețeta pentru cinci pesos și Încă cinci care o onorau. O rețetă ține o zi dacă o iei ușor și-ți controlezi dependența. Problema e că rețetele sînt mai ușor de obținut decît de onorat și cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
durere, mai că îmi venea să râd în hohote de întâmplarea în sine cât și de vorbele aruncate de femeie, răstite printre dinții mărunți și de un alb strălucitor. Nu știu de ce... Încă mai dețineam puterea și voința de a repera unele amănunte, ce nu cred că mă interesau cu adevărat ori nu aveau nici un fel de relevanță, în conjunctura în care mă aflam. Între timp, intră și d-na Mari infirmiera... Totul decursese ,,normal’’. Oarecum normal...! Nici nu îmi dau
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
ar fi fost el, a luat forma unor negocieri între liderii politici ai momentului. Ca și în cazul românesc, delimitările interne ale perioadei comuniste nu par să fi fost foarte sigure. Extremele s-au dovedit, și aici, mai ușor de reperat, într-o formă aproape similară celei din manualele românești: prima decadă era dominată de un stalinism dur, iar ultima era marcată de criza care precedase sfârșitul regimului. Între ele, cea mai clară prezență istorică purta numele lui Todor Jivkov. Narațiunea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de spirit foarte bună a soțului ei în fața amenințărilor legionare: „Spunea că-l apără întreaga țară. Umbla în mașină deschisă, refuza orice însoțire”. În câteva cazuri, agenții Corpului Detectivilor l-au escortat fără știrea sa, însă Armand Călinescu i-a reperat și i-a înlăturat imediat, trimițându-i la sediu. Cu ocazia deplasărilor cu trenul au fost trimiși agenți, deghizați în personalul căilor ferate, însă primul ministru a verificat personalul trenului, a sesizat neconcordanțele și a dispus - „în mod imperativ” - să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
53. Cercetarea românească din domeniul teoriilor pictorialiste din acestă perioadă se concretizează și într-o orientare secundară reprezentată de studiile aplicate. Preocuparea autorilor lor este de a sesiza corespondențe sau similitudini între universul literar și cel pictural. Orientarea se poate repera în studiile lui Zoe Dumitrescu Bușulenga și ale lui Ion Bogdan Lefter. În monografia dedicată lui Ion Creangă, apărută prima dată în 1963 și apoi republicată în 2000, Zoe Dumitrescu Bușulenga indică similitudini între portretistica expusă în lumea autorului român
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
asumată (adevărul său garantat) de către vorbitor, ci este mediată de o altă voce sau PdV. Sursele diverselor cunoștințe pe care le vehiculează un text sînt astfel localizate și diferențiate (chiar dacă mărcile de la sfîrșitul unui cadru nu sînt întotdeauna ușor de reperat). Segmentarea tipografică, timpurile verbale și recursul la conectorii concesivi sînt mijloace curente de semnalare a unui cadru enunțiativ. Importanta categorie a mărcilor de reformulare subliniază, într-un anumit punct al textului, o reluare metaenunțiativă care este adesea o modificare a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Borel opunea justificarea acțiunii, care cere o angajare din partea celui care o întreprinde cît privește valoarea acțiunii, și explicația, care "presupune o deplasare a autorului ei de la poziția de agent implicat prin semnificația acțiunii spre o poziție de martor care reperează evenimente și chiar cauze în intenții, motive și scopuri" (1981: 53). Mărcile incidenței la stînga ȘI/(ACEASTA) ESTE/IATĂ DE CE înscriu segmentul textual pe care-l formează într-un consens presupus a fi atins. 5.3. Structura secvenței J.-B
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
gnomic asociat cu vebul a fi, mai găsim și alte verbe și alte sertare verbale, precum viitorul din Cine fură azi un ou, mîine va fura un bou, Vom trăi și vom vedea, și chiar PS, pe care Grevisse îl reperează într-un vers de Boileau: Un dîner réchauffé ne valut jamais rien20 [Cina reîncălzită nu făcu doi bani niciodată]. Situat la frontiera pozițiilor enunțiative <3> și <4>, acest gen de maxime la PS/PC explică de ce Benveniste a ezitat să
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
PnΩ. Prima permite trecerea de la lumea actuală a schimbului la lumea legendei, cealaltă reface traiectoria inversă. Menționând alte variante de deschidere (Rezumatul) și încheiere (simpla Încheiere ("iată") sau Coda), ajungem la un model sau prototip al povestirii elementare complete. Bahtin reperase existența acestor mărci de trecere de la conversație la povestire: Acestea sunt, într-adevăr, propoziții de "avant-post", am putea spune, situate pe linia de demarcație unde are loc alternanța (schimbarea) subiecților vorbitori. (1984: 297). În capitolul 7 vom vedea, din perspectiva
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
exemplu, cu titlu de premiză. Astfel, ne aflăm în fața unui tip de secvență textuală care diferă de alte secvențe, narative de exemplu" (1991: 78). D. Apothéloz și D. Miéville, reflectând asupra relației de susținere (étayage), aplicată pe un corpus oral, reperează "toate situațiile în care un segment de text apare ca un argument pentru enunțarea unui alt segment din același text" (1989: 248). Prin termenul de segment, ei desemnează unitățile textuale "ale căror întindere poate varia de la propoziție, enunț sau o
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
capitolele rezervate povestirii și descrierii. Exemplul (8), primul paragraf dintr-o poveste de Andersen în care am analizat structura narativă (cap. 1, p.41 și cap. 2, pp. 61-62), poate fi, de data aceasta, analizat din punct de vedere argumentativ, reperând conectorii și rolul acestora: (8) [a] Era odată un prinț [b] care voia să se însoare cu o prințesă, [c] numai să fie o prințesă adevărată. [d] Merse deci peste mări și țări ca să găsească una, [e] și, la drept
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în considerare discursul și nu textul explicativ. Astfel, din perspectiva semiologică, explicația este gândită în termeni pe care i-am putea numi pragmatici. M.-J. Borel își propune "să analizeze indicii care, în text, îi permit celui care interpretează să repereze o explicație, sau printr-o dinamică inversă, cu toate că asimetrică, să identifice reperele cu care producătorul textului jalonează traseul acesteia, astfel încât textul să poată fi calificat ca fiind explicativ" (1981b: 23). Această abordare clar discursivă se bazează, în plus, pe respingerea
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
imagina un nucleu prototipic comun tuturor formelor de dialog. 3. Organizarea secvențială a prototipului dialogal Așa cum nota Catherine Kerbart-Orecchioni în secțiunea de lingvistică din primul volum al prezentării de sinteză L'Interaction verbale, teza noastră constă, în esență, în a "repera regulile care guvernează organizarea unei conversații" (1990: 198). Așa cum este firesc, o mare parte a principiilor de organizare lingvistică (coerență, reperaj enunțiativ, coerență izotopică și conexitate) se aplică atunci când ținem seama atât de coeziune, de coerență, cât și de conexitatea
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ascunsă și nu poate exista decât pentru a crea o situație retorică înzestrată cu mai multă forță și mai directă (judiciar-deliberativă) care va încerca să comunice publicului emoții, în special teama și mila" (Kibedi Varga 1988: 86). Pentru a putea repera relațiile complexe ale discursului epidictic, judiciar și deliberativ, în încheiere vom analiza, foarte pe scurt, trei texte: 3.1. Câteva din aspectele artei oratorice în povestirile lui Rodrigue și ale lui Teramen Revin asupra celor două celebre monologuri narative din
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dovedit a fi în mare parte inadaptate la evoluțiile mediului economic și financiar (WorldCom, Enron, Vivendi, Parmalat etc.). În acest context, bazându-mă pe rezultatele unor studii efectuate de ICAEW, doresc să punctez câteva dintre limitele pe care le-am reperat în ceea ce privește informația financiar-contabilă: informația financiară, în forma ei actuală, nu reușește să se ridice la înălțimea așteptărilor părților participante. Cu toate că informațiile contabile se adresează unei game largi de utilizatori, stakeholders (manageri, creditori financiari, creditori comerciali, clienți, salariați, guvernul și instituțiile
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Auditing Enforcement Release (AAER). footnote>. Prin comunicările AAER, SEC prezintă o paletă variată de practici ale managementului rezultatului, atât de creative, încât detectarea lor devine o provocare formidabilă. De asemenea, în mediul academic, o serie de cercetători au încercat să repereze cele mai folosite tehnici ale managementului rezultatelor. Potrivit anchetelor conduse de Comiskey și Mulford, cele mai întâlnite tehnici ale managementului rezultatelor sunt: subevaluarea provizioanelor; lipsa de provizioane pentru returnarea bunurilor sau creanțe îndoielnice; capitalizarea agresivă a costurilor; folosirea unor condiții
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
cu hernia diafragmatică, mai ales în faza acută. În hernia diafragmatică posttraumatică dreaptă aspectul radiologic este expresia hepatotoraxului. Acest examen radiologic este indicat a fi repetat în zilele următoare, fiind posibilă depistarea unei hernii diafragmatice ce nu a putut fi reperată în prima zi. În cazurile cronice imaginile sunt mult mai elocvente. Lipsa hemotoraxului sau a pneumotoraxului permite o bună vizualizare și interpretare a imaginilor oferite de viscerele herniate [56]. B. Introducerea unei sonde naso-gastrice opace sub ecran radiologic. Extremitatea sondei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
beneficiari? * calitatea estetică Lucrarea oferă calități artistice speciale? * aspecte tehnice Calitatea reproducerilor, claritatea lor este bună? Proporția între imagine și text? Coordonarea este bună? * caracteristici fizice Tipografie? Hârtie, legătură, suport...? Documentul este atractiv, bine conceput? Este ușor de folosit, de reperat? Cât va rezista? * aspecte complementare Documentul conține bibliografii, note, index, mod de utilizare pentru suporturile însoțitoare? Documentul face parte dintr-un ansamblu multimedia cu alte suporturi complementare? * raportul său cu colecțiile bibliotecii Cum se integrează în colecțiile existente ale instituției
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
accesul, schimbul și partajarea informației. În secolul XXI, profesia se impune și mai mult, datorită evoluției și dezvoltării NTIC (Noilor Tehnologii de Informare și Comunicare) și a rolului pe care informația îl are în luarea deciziilor. Bibliotecarul creează, prelucrează, organizează, reperează, selectează, analizează, sintetizează, difuzează și conservă informația pe orice suport. Modul nou de lucru impus de societatea cunoașterii, acela de cooperare și partajare, la nivel național și internațional, se regăsește și la nivelul informării și formării profesionale. Calitatea serviciilor oferite
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
a dat câte un nume simbolic de fiară tuturor imperiilor precedente, dar n‑a spus ce fel de fiară reprezintă imperiul de acum?”. Cu alte cuvinte, de ce ultimul imperiu nu este și el reprezentat printr‑o ființă anume, ușor de reperat într‑un tablou taxonomic, ci este reprezentat printr‑un monstrum a cărui constituție însumează o serie de trăsături fără legătură între ele: „o fiară îngrozitoare, nespus de înfricoșătoare, cu dinți de fier și unghii de aramă?”. Și de asemenea (IV
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]