700 matches
-
cultură a separației sferei religioase de aceea politică era deja bine formată. Jean-Marie Mayeur face cunoscută această scrisoare a lui Émile Keller către cardinalul Lavigerie: "În Franța nu este admisă cîtuși de puțin intervenția Bisericii în sfera politică. Nu numai republicanii nu tolerează ca Biserica să sprijine un candidat, oricare ar fi el, dar nici conservatorii nu ar admite aceasta, iar cei mai buni deputați și-ar pierde orice șansă de succes dacă ar accepta protecția episcopilor sau a preoților lor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
XIII-lea și al secretarului său de stat, pusă cu fermitate în aplicare la Paris de nunțiul papal Monseniorul Domenico Ferrata, era de a pune capăt izolării catolicilor și derivei anticlericale, organizînd ralierea lor de partea Republicii, favorizîndu-le alianțele cu republicanii moderați, separînd, astfel, catolicismul de monarhie și republicanii de socialism. Dacă încercarea lui Albert de Mun de a fonda un partid, în 1885, a eșuat brusc, anii 1890 au fost, în schimb, marcați de primele încercări reale de a organiza
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pusă cu fermitate în aplicare la Paris de nunțiul papal Monseniorul Domenico Ferrata, era de a pune capăt izolării catolicilor și derivei anticlericale, organizînd ralierea lor de partea Republicii, favorizîndu-le alianțele cu republicanii moderați, separînd, astfel, catolicismul de monarhie și republicanii de socialism. Dacă încercarea lui Albert de Mun de a fonda un partid, în 1885, a eșuat brusc, anii 1890 au fost, în schimb, marcați de primele încercări reale de a organiza o mișcare creștin-democrată. La bază se aflau "preoții
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
laicului Georges Fonsegrive; L'Ouest-Eclair, fondat de abatele Trochu și Emmanuel Desgrées du Loû, La Vie catholique a abatelui Dabry. Ei s-au lovit de violente ostilități, mai ales din partea catolicilor monarhiști, care îi numeau "cei roșii", chiar comunarzi, în timp ce republicanii nu vedeau în ei decît niște clericali. Congresele ecleziastice de la Reims și Bourges au fost o ocazie pentru a organiza puțin mișcarea. La congresul de la Reims (1896) a fost creat Partidul Democratic Creștin, al cărui program avea drept bază apărarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și politic), pentru a fi considerat c) reprezinți o opțiune posibil). Diplomația de alianț) a Europei, din anii de dinaintea Primului R)zboi Mondial, este bogat) în exemple de acest gen. Chiar din perioada R)zboaielor Napoleoniene, mulți au crezut c),,Republicanii” și,,Cazacii” nu ar fi putut nici m)car s) se logodeasc), nemaivorbind de cas)torie. Curtarea Franței și a Rusiei, în timp ce fiecare se adapta într-un fel la cerințele celeilalte, s-a finalizat, totuși, prin alianță din 1894, conducând
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a dovedit și ea un pocinog - războiul din Irak a fost doar a patra preocupare a alegătorului american, în timp ce valorile morale - cea dintâi. Susținerea căsătoriilor între iubiți de același sex nu s-au dovedit o idee prea bună pentru democrați. Republicanii sfârșesc prin a avea majoritatea ambelor camere ale Congresului și Casa Albă. Tom Daschle - temutul, tenacele, extrem de agresivul adversar al președintelui Bush și liderul majorității în Senat - pierde, incredibil, cursa electorală! Firește, cel mai prost iese tandemul Kerry - Edwards. Dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
1971, obține numeroase diplome de participare, premii și distincții pentru pictură și grafică. Printre acestea amintim: 1977 Premiul III, la Expoziția Județeană; 1979 Premiul II, la Expoziția Interjudețeană; Premiul I, la Expoziția Județeană; 1981 Premiul II, pentru pictură, Expoziția Națională (Republicană); Premiul III, pentru grafică, Expoziția Națională (Republicană); 93 1983 Premiul I și Titlul de laureat pentru pictură, Expoziția Națională (Republicană); 1985 Premiul II și Titlul de laureat, Expoziția Națională (Republicană), pentru peisaj industrial; Premiul II și Titlul de laureat pentru
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
și distincții pentru pictură și grafică. Printre acestea amintim: 1977 Premiul III, la Expoziția Județeană; 1979 Premiul II, la Expoziția Interjudețeană; Premiul I, la Expoziția Județeană; 1981 Premiul II, pentru pictură, Expoziția Națională (Republicană); Premiul III, pentru grafică, Expoziția Națională (Republicană); 93 1983 Premiul I și Titlul de laureat pentru pictură, Expoziția Națională (Republicană); 1985 Premiul II și Titlul de laureat, Expoziția Națională (Republicană), pentru peisaj industrial; Premiul II și Titlul de laureat pentru Pictură Naivă, aceeași expoziție concurs; 1986 Premiul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Expoziția Județeană; 1979 Premiul II, la Expoziția Interjudețeană; Premiul I, la Expoziția Județeană; 1981 Premiul II, pentru pictură, Expoziția Națională (Republicană); Premiul III, pentru grafică, Expoziția Națională (Republicană); 93 1983 Premiul I și Titlul de laureat pentru pictură, Expoziția Națională (Republicană); 1985 Premiul II și Titlul de laureat, Expoziția Națională (Republicană), pentru peisaj industrial; Premiul II și Titlul de laureat pentru Pictură Naivă, aceeași expoziție concurs; 1986 Premiul III, Salonul Interjudețean al Artei Plastice Naive, Botoșani; 1992 Medalia de argint a
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
la Expoziția Județeană; 1981 Premiul II, pentru pictură, Expoziția Națională (Republicană); Premiul III, pentru grafică, Expoziția Națională (Republicană); 93 1983 Premiul I și Titlul de laureat pentru pictură, Expoziția Națională (Republicană); 1985 Premiul II și Titlul de laureat, Expoziția Națională (Republicană), pentru peisaj industrial; Premiul II și Titlul de laureat pentru Pictură Naivă, aceeași expoziție concurs; 1986 Premiul III, Salonul Interjudețean al Artei Plastice Naive, Botoșani; 1992 Medalia de argint a orașului Bielefeld Hepper (Germania); 1993 Placheta orașului Neumarkt in Steirmark
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
cu proprietatea, de care am vorbit. Și atunci cum s-au făcut programele în ’96 ? În primul rând, toate se făceau în an electoral. În ’94-’95, am venit în vacanța de iarnă acasă de la Harvard. Era anul în care republicanii reușiseră să câștige Congresul și Senatul, cu scoruri mari, în ciuda faptului că era Bill Clinton preșe‑ dinte. Documentul lor electoral, vehiculul de cel mai mare succes, era Contractul cu America. Având un calendar și angajamente exacte : „în primele 100 de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
despre șomeri nu am mai văzut. Minoritatea privilegiată de atenția media era cea homosexuală. Prietenii mei mi-au spus că lumea nu vrea vești proaste fiincă este deprimant, scade audiența și, odată cu ea, reclamele și, în consecință, banii de la corporații. Republicanii căpătau teren serios, iar democrații nu se omorau nici ei să mai scoată la suprafață o agendă prea de stânga după ce aceasta, credeau ei, și-a cam trăit traiul și post război rece este o agendă perdantă. O reacție destul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
feministele românce cetățeniei în perioada 1880-1918 și a demonstrat pe larg faptul că ele împărtășeau o concepție paternalistă, punând accentul mult mai mult asupra creșterii responsabilităților civice decât asupra drepturilor individuale. Concepția lor despre cetățeniexe "„cetățenie" era mai degrabă una republicană, de tip etnonaționalist. Limbajul naționalist al sfârșitului de secol XIX, spre deosebire de cel de peste un veac, nu avea ceva fundamental negativ în el, ci urmărea un anume ideal politic, cel al întregirii. În plus, întregul mediu în care s-a dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
pur și simplu un sine (ca în teoria liberală), și nu pot să fie concepuți în afara societății, nici măcar în sensul experimentului mintal al „situației originare” în variantă rawlsiană. Comunitarienii se întorc la o tradiție mai veche din care descinde cea republicană (res publica) a binelui comun, pe urmele lui Aristotelxe "„Aristotel" și Hegel. Această tradiție a fost multă vreme covârșită de cea a drepturilor individuale, proprie filosofiei liberale. În context comunitarian, ca de altfel și în contextul ideii cetățeniei republicane, calitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ale istoriei acestei regiuni, în care noi nu am prea strălucit prin respectul arătat drepturilor omului. Romano-catolicul nu are nicio amintire legată de jefuirea Constantinopolului de către cruciați, pe care toți ortodocșii o au încă prezentă în memorie; tot așa cum noi, republicanii francezi, nu știm nimic despre isprăvile, mai bune sau mai rele, ale generalului Gouraud la Damasc în 1920. O memorie națională înseamnă administrarea comună a unor uitări dorite, a căror apăsare ar dăuna moralului națiunii. Doar că găurile din memoria
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
după ce "fiica mai mare a Bisericii" (Franța, n. trad.) a devenit o Republică atee. Consulul nostru păstrează, încă de pe vremea lui Ludovic al XIV-lea, întâietatea protocolară la slujbele catolice de Paști de la Sfântul Mormânt, și de Crăciun la Betleem. Republicanii de la 1792 au fost cei care au vegheat cu cea mai mare atenție la perpetuarea acestor solemnități. Astfel, în anii Revoluției, Comitetul Salvării Publice l-a instruit în această privință pe ambasadorul nostru la Constantinopol, domnul Descorches: În ce privește prerogativele ținând
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Dreptul de azil era un lucru sacru, dar nu era admisibil ca beneficiarii lui să se prevaleze de el pentru a conspira, pe pămînt francez, împotriva guvernului unui stat cu care Franța întreținea relații normale. "N-am tolerat niciodată ca republicanii spanioli să organizeze la Biaritz și de-a lungul Pirineilor centre conspirative, în ciuda atacurilor pe care le-am suportat chiar în parlament. Acum nu tolerez un asemenea lucru nici pentru monarhiștii italieni, refugiați la noi". Asupra statutului italienilor din Tunisia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
materiale, insatisfacție existențialătc "Penia \: plăceri materiale, insatisfacție existențială" Civilizația materialistă n-a încetat niciodată să facă obiectul a nenumărate critici emanând din școlile de gândire cele mai diverse. Curentele creștine tradiționale au acuzat-o că distruge credința și îndatoririle religioase. „Republicanii”, începând cu Rousseau, au criticat luxul și comoditățile vieții, vinovate de coruperea moravurilor și a virtuților civice. Raționaliștii au condamnat frivolitatea modei, zădărniciile și risipa din societățile abundenței. Gânditorii aristocratici sau elitiști și-au exprimat disprețul față de o cultură „vulgară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
abandonuri, inclusiv printre cei aleși (față de paisprezece aleși cât număra acest partid în 1992, nouă au abandonat grupul lor în timpul legislaturii), ceea ce explică fără îndoială în parte eșecul său din 1998 și dispariția, iar apoi recreația sa sub denumirea de Republicanii lui Miroslav Gládek (șeful SPR-RSČ din 1989). Alegerile din 2002 au fost un eșec, dar Sládek reușește în viața politică locală. În sfârșit după Pavel Pšeja, niciun partid politic important nu se poziționează în familia naționalistă. Dacă această abordare este
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
și membri ai altor minorități naționale în timpul celui de-al doilea război mondial. În 1936, regimul fascist s-a implicat în Spania în cea mai importantă intervenție din perioada interbelică. A doua Republică Spaniolă era sfâșiată de războiul civil dintre republicanii anticlericali socialiști și naționaliștii monarhiști sprijiniți de biserică, conduși de Francisco Franco și mișcarea lui fascistă Falange Española. Italia a trimis avioane, arme și peste 60.000 de soldați în ajutorul naționaliștilor spanioli. Războiul a ajutat la instruirea trupelor italiene
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
televiziune foarte ascultat pe Barack Obama. Când romancierul israelian Amos Oz afirma că miracolul n-a constat în alegerea unui Negru, dar în aceea a unui intelectual, a fost vorba de un omagiu. A devenit apoi o insultă. Intelectual, pentru republicanii Sarei Palin și ai Tea Party, este acela al cărui spirit a fost corupt prin frecventarea marilor școli ca Harvard sau Princeton. La care se cuvine adăugat că intelectualul în chestiune a rămas mai mult sau mai puțin musulman în pofida
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
drepturile omului un stindard al politicii externe americane, administrația Carter răcește considerabil relațiile cu România, motiv pentru care dictatorul de la București așteaptă cu nerăbdare revenirea republicanilor la putere. în principiu, calculul său n-ar fi complet greșit: relațiile sale cu republicanii au fost bune (vezi cazurile Nixon și Ford), iar aversiunea față de URSS și realismul politic aplicat mai strict îi fac pe cei dintâi mai susceptibili de a tolera încălcarea drepturilor omului. Să ne amintim că un practician ilustru al realismului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cunoscut pentru ideile sale sociale avansate. Visînd deci nu o dictatură populară ci restaurarea monarhiei, președintele Reichului încearcă să bareze drumul nazismului încredințînd conducerea țării unui om care cu toate că este adeptul unor soluții brutale, va încerca să guverneze spirijinindu-se pe republicanii moderați, pe armată, și pe sindicate cărora le promite un salariu minim și împărțirea marilor domenii falimentare. Hitler se neliniștește și odată cu el și marii magnați ai economiei. De aceea, o mare parte a patronatului Thyssen, Kirdorf, Krupp etc. hotărăște
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pe Franco șeful mișcării naționaliste. Din acest moment, un teribil război civil care va iura trei ani va pune față în față pe naționaliștii sprijiniți de arnata permanentă, de Falangă, de majoritatea clerului catolic ii de clasa conducătoare și pe republicanii care sînt susținuți de nun-citori, de mica burghezie radicală și de o parte a țărănmii. Acesta este foarte îndîrjit și deosebit de crud. În aprilie 1938, Franco reușește să izoleze Madridul de Barcelona, iar pe 28 martie 1939 va ocupa Madridul
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Dejunul, 1932). Dar mai ales, prin Picasso se afirmă dorința de întoarcere la căutările și la descoperirile curentelor de avangardă: suprarealism (el participă la expoziția din 1925), cubism sintetic, dar mai ales expresionism. Pînza lui, Guernica, executată pentru pavilionul Spaniei republicane din 1937, poate fi considerată drept o culme a expresionismului din pictura epocii. Sculptura europeană dintre cele două războaie a fost cu mult mai puțin afectată de întoarcerea la ordine și la tradiție decît arta picturii, exceptînd bineînțeles țările totalitare
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]