707 matches
-
sau a "opiniei publice". Găsindu-se fără replică în fața unor conexiuni ilicite, din punct de vedere intelectual, între concepte stabile, precum "public", și cele cu sensuri instabile, precum "manipulare" și "opinie publică", manifestă două atitudini contrare, dar la fel de pripite: fie repudiază sofistic reproșurile de acest fel, fie le îmbrățișează în secret. Această carte se bazează pe teoria sociologică și psihosociologica. Suntem conștienți că RP reprezintă un domeniu de activitate cu o structură interdisciplinara și, de aceea, nu vom pretinde că perspectiva
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
este dotată cu instalațiile și utilajul necesar fabricării pâinii pentru militari, cf. DEX (n. tr.). Celebră pentru frumusețea și spiritul său; originară din Milet, se stabilește la Atena (secolul V); fiind străină, nu se poate căsători cu Pericle, care își repudiase soția; casa le este deschisă intelectualilor atenieni. Influența Aspasiei asupra vieții politice și viața ei intimă alimentează polemica împotriva lui Pericle și fac subiectul unor comedii, cf. PRNP [versiunea traducătorului] (n. tr.). Schtoss în original; de fapt, cuvânt de origine
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dar sînt atît de frecvente încît justifică încercarea de a formula criterii în urma cărora se poate trage o conluzie. S-au făcut încercări de a defini mai clar termenul citîndu-se o serie de criterii conform cărora fie că eroul era repudiat, fie că alegerea intuitivă a cititorului primea o explicație. Voi menționa pe scurt aceste criterii. Uneori, eroul poate fi identificat, în mai multe privințe, cu subiectul actanțial (vezi Cap. 3). Dar se poate întîmpla ceva mult mai banal, cum ar
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe mine singur. N-am înțeles de ce, avea obiceiul să scoată câte trei-patru odată. Era un domn trecut de patruzeci de ani, mai degrabă blând și cu maniere alese. Geografia mie nu prea îmi plăcea, dar nu eram singurul care repudia acest obiect de studiu. Mai târziu a început să-mi placă și răsfoiam ore întregi atlasuri bogate încercînd să-mi imaginez existența reală a uriașelor fluvii și orașe despre care, singură, geografia nu ne spune mare lucru. La Hanoi, unde
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ei. Chiar dacă (sau poate pentru că) tot natura îi dăruise cândva bucuria dragostei și harul artei ? ...Însăși vocea fetei, relatând patetic despre doamna Hariga, devenea aprigă și rece, nemaireușind a se elibera de forța femeii pe care o admira și o repudia cu violență. Eșecul pătimașei combatante conținea, totuși, o stranie „măreție liniștită“ ?... Cuvinte ! Dovada emoției care o stăpânea. Le cita, fără să-și dea seama, din cărțile despre Cosimo. O cale, poate, către înțelegerea pictorului și spre sufletul celei pentru care
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
o punte. Cei care nu cred în nimic sunt imbecili, nu atei. E foarte greu să fii ateu pe patul morții. Ori rugăciunile noastre nu sunt convingătoare, ori ajung la alte adrese. Ereticii au asigurat varietatea templelor. Nici o religie nu repudiază obediența. Frica de naufragii a zămislit religii. Burțile preoților de la sate sunt adevărate cimitire de găini. Religiile hrănesc și la propriu câteva procente din populația planetei. Prea altruiști nu suntem nici când e vorba de formularea rugăciunilor. Ateii se amuză
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
discursul polemic literar, pentru că aici parametrii de evaluare au în vedere depășirea dilemei adevărat fals sau corect-eronat în direcția unei probabilități impuse de caracterul doxologic. Observăm așadar că, dacă în argumentarea cotidiană sau în discursul științific sofismele sunt indezirabile și repudiate prin sintagma "argumentare periferică", în polemica literară ele joacă un rol central. Prin urmare, sofisme ale unui raționament incorect sau tendențios (exemplu falsa analogie), argumentele aparente (argumente "ad": ad hominem, ad populum, ad verecundiam), sofisme ale limbajului (echivocul, amfibolia, elementele
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cu orice risc și cu orice mijloace. ("La noi lucrurile se traduc din franțuzește într-o singură noapte și sunt votate a doua zi cu drumul de fier"217.) 1. În plan tematic, Eminescu, analist de factură organicistă, nu va repudia ideea modernizării României, însă va critica sincronizarea artificială, pripită, prin arderea etapelor, care va adânci hiatusul dintre fondul autohton și formele instituționale importate, în opinia sa, fără discernământ. Altfel spus, nu respinge direcția impusă de liberali, ci ritmul, resimțit ca
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
căii ferate? Istoria este o șină, iar avangarda, locomotiva cu aburi care trage vagoanele. Dintre cele două surori retro, doar cea mică rămâne "la modă" supraviețuire oarbă a utopiei pașoptiste într-un sfârșit de secol dezabuzat care se mândrește că repudiază orice utopie. Demistificarea lumii să fi ocolit arta? Ni se par firești omagierea și cultul "Noului", ca și cum Pământul Făgăduinței ar fi încă în fața noastră, cu o singură cale de acces, cea mai scurtă, cea explorată de locomotiva momentului. Luminoasă unicitate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
că asistăm la nașterea unui teatru, căci pentru prima dată există în Franța (sau în Belgia, la Gand, noi nu vedem Franța într-un teritoriu neînsuflețit, ci într-o limbă, iar Maeterlinck este tot atât de pe drept al nostru pe cât îl repudiem pe Mistral) un teatru ABSTRACT, și putem în sfârșit citi fără efortul unei traduceri ceva care să fie la fel de etern tragic ca și Ben Jonson, Marlowe, Shakespeare, Cyril Tourneur, Goethe." În ceea ce-l privește, Mallarmé, care asistă la una din
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de mătase -, cei doi prizonieri adolescenți mergeau nesiguri în fruntea cortegiului. Erau frații mei, îi vedeam pentru prima oară. Erau fiii tatălui meu, care se sinucisese, și al prietenei lui care murise împreună cu el, Cleopatra, regina din cauza căreia mama fusese repudiată. Aveau aceeași vârstă cu mine. Tatăl meu reușise să aibă moștenitori cu cele două femei din viața lui aproape în același timp. Mama a plâns când m-am născut. Ni s-a spus apoi că și cealaltă, acolo, plânsese mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Bach; așa evadez din cotidian și reușesc să gândesc. A. se mișcă În jur Împroșcându-mă cu o senzualitate difuză ca o mireasă proaspăt dezvirginată. Se comportă firesc și ca și cum nu s-ar fi Întâmplat nimic Între noi. Deși o repudiez fizic de când am descoperit că mă-nșeală, am o dorință obsesivă de a o poseda toată ziua. Camera noastră e invadată de feromoni. Niciodată corpul ei de infantă frigidă nu m-a excitat atât. Ea știe asta și gângurește amoros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
amuzament), dar, una peste alta, era surprinzător cât de puține proteste se auziseră din partea publicului american, de un puritanism notoriu. Romanul dăduse naștere multor dezbateri În presă și, aparent, chiar unor predici din amvoanele bisericilor, dar, În general nu fusese repudiat. Ajutase, desigur, În a face povestea acceptabilă și faptul că fata murea Înainte ca eroul principal să aibă vreo posibilitate de a se căsători cu ea. Puse mâna pe volumul al treilea (al doilea, În care Little Billee Își făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să întrezărească perspectiva publicării în volum? Sau, altfel spus: mi-am evaluat eu oare prima apariție ca pe un eveniment care s-ar fi putut repeta într-un viitor previzibil? Greu de crezut. Poezii scriam de când hăul. Scriam și le repudiam. Niciodată nu aș fi insistat să se publice tot ceea ce scrisesem din simpla nevoie de a scrie. Pe cât de sigur de mine mă vedeam, în anii mei tineri, pe scenele viitorului, pe atât de sigur eram de neajunsurile tuturor produselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mintea disciplinată a domniei voastre, să contribuiți la nobilul ei edificiu intelectual cu unele materiale folosibile. Nu sunt un arhitect Închistat: Întind mâna spre valorosul grăunte de nisip al domniei voastre, prezervându-mi, cela va sans dire, dreptul de a repudia tot ce este vremelnic și himeric. — Nu te necăji, l-a consolat Parodi. Grăuntele de nisip Îți va fi identic cu al meu, mai ales dacă vorbești Înaintea mea. Ai cuvântul, prietene Montenegro. Prima recoltă de porumb e pentru papagali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
théories chez Stuart Merrill (1912), o inteligentă monografie care a binemeritat elogiile multor conferențiari de la Universitatea Columbia, Simbolisme en La Recherche de l’Absolu de Balzac (1914) și ambițiosul roman istoric Feuda familiei Gomensoro (1919), pe care autorul l-a repudiat in articulo mortis. Zadarnic căutăm și răscăutăm În laconicele notații ale lui Novato chiar și cea mică minimă referire la cenaclurile franco-belgiene din Parisul sfârșitului de veac, pe care Nierenstein Souza le-a frecventat, măcar ca spectator tăcut, sau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ziua s-a vorbit decât dă Dispariția Otrăvii (așa cum i s-a pus pata la un ziar să-i zică la chestie). Unii au stat pă raftu gol, care le ierea teamă că toxica să Înfiltrase În meniu. Io am repudiat decât maioneza, omleta și porția dă sambayón, galbene ca otrava dă șoareci. Ici-colo, purtători dă cuvânt s-a dus cu mintea la o pregătire dă sinucidere, da josnicu lor pronostic Încă nu s-a adeverit. Io sunt mereu atent la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
prolixitate, pă socoteala la nesomnurile și sacrificiile mele, m-a lăsat, la urmă, să demasc masca lu un pretenar. Lașu ăla și-a făcut dreptate cu mâna propie, sustrăgându-se dă la cod, care purtare mandea sunt primu s-o repudiez dă la mine. Ar fi dă regretat pă d-antregu dacă firma dă filme care cu onor o conduci n-ar recunoaște truda mea pă io trudesc pentru ea, care muncă io bucuros i-am sacrificat ăi mai buni ani dân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care i-a trimis-o domnului Larrañaga, când l-au ales membru corespondent al Academiei: Pe cel ce vocea-și schimbă... Cu bastonu-ai să-l bați. În primul din aceste versuri deja clasice, cititorul grăbit va Întrezări o sinalefă, figură repudiată de auzul fin al lui Zúñiga; În al doilea, cuvântul baston poate Îngreuna mersul. Două conjecturi Îl tentează pe savant. Una că baston, vorbă rar folosită acum, e o relicvă prețioasă a limbii din acea epocă, chiar și Între cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să leșine; cărți cărora specia umană ieșită din anii copilăriei le întoarce spatele, pentru că nu își regăsește în ele nici gîndurile, nici sentimentele; și cărora totuși le este condamnat cu cruzime și încăpățînare tineretul care, dintr-un simț firesc, le repudiază și care, adesea, din nevoia de a le preschimba într-unele mai bune, cade sedus de cărți corupte sau capătă o aversiune hotărîtă față de studii sau o ură ascunsă și profundă cauzată de constrîngerea brutală din școli, ură care ține
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
stăpînească oamenii, ci să-i mîntuiască; stăpînirea depinde de avere, mîntuirea de cuvîntul lui Dumnezeu și de Sfîntul Spirit. Dacă Biserica ar fi fost slujitoarea unei persoane numai, fie și de dragul să conducă tot restul lumii, ea ar fi fost repudiată de Cristos). Limbajul acestui Episcop este atît de străin, încît sînt forțat să-l citez în latină, ca să nu creadă cititorii că am inventat eu ceva s-au l-am influențat cînd l-am tradus: Investiturae pontificum imperatoriae tantum dignitati
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
clipe fulgurante de fericire din trecut? De ieri, de când zărise cele două fete aruncându-se în zăpadă în parcul de lângă bloc, o năpădise un dor inexplicabil de ea însăși când era de vârsta lor. De acea ființă pe care o repudiase cu multă vreme în urmă, lăsând-o să alunece în uitare. Stinse țigara și deschise fereastra, să aerisească bucătăria, apoi se îndreptă spre baie. Contrar obiceiului, nu se mai săpuni cu îndârjire. Se săpuni absentă, privindu-se în oglindă și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
că stilul funcționează. Nu le-am cerut niciodată să scrie cum vreau eu, ci cum gândesc ei. Nu i-am obligat și nu-i oblig niciodată să-mi laude prietenii și să-mi înjure adversarii. O servitute pe care o repudiez. Din nefericire nu toată lumea gândește și face ca mine. Dar aceasta este altă poveste. - Un redactor pe care l-ați ,,expulzat", la un moment dat, din echipă v-a consacrat în anul 2001 o monografie scrisă cu un patetism evident
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
tenta beligerantă a unor polemici propriu-zise. Reținerea aceasta, cum însuși autorul o mărturisește, provine din convingerea că presa polemică, fie cea resentimentară și vindicativă, fie cea militantă și agresivă, ține de acea presă de estradă pe care Ion Dur o repudiază cu atîta hotărîre în paginile volumului. "Presa de estradă", folosind chiar o expresie a lui Noica, e presa lăutărismului diletant, presa culturii preschimbate în prilej de divertisment sau în ocazie de gudurare ideologică. E presa în care majoritatea intelectualilor ajung
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
de comitete secrete. Imbecilitatea îndoctrinată e mai greu de suportat decît imbecilitatea pură și simplă". Dar controversele se așează și pe planul etnic, dată fiind originea iudaică a lui Mihail Sebastian. Conștiințele unora dintre coreligionarii săi devin sensibile la extrem, repudiind o seamă de mărturii strict personale ale scriitorului, o anumită superficialitate în tratarea evenimentelor grave și, nu în ultimul rînd, păstrarea relațiilor sale cu prietenii care l-au "trădat", precum Mircea Eliade. S-a ajuns chiar la un soi de
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]