1,282 matches
-
nave în spațiul cosmic, semnarea unor tratate internaționale, alegerea unui președinte etc.). Analiza rituală a demonstrat de altfel rolul paraliturgic al mass-media ca sursă a transcendenței, a "experienței estetice", culturale, emoționale. În raport cu aceste trăsături dominante ale mass-media, democratizarea culturii și responsabilizarea individului ca actor social trebuie întemeiată pe competența "context-dependentă" a producerii de sens, altfel spus pe lectura critică a discursului public (instituțional și mediatic). 10.3. Mass-media și tranziția în România. O lectură diacronică Într-o manieră sintetică, putem defini
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
decembrie 1973. În limbile europene, lucrarea era în curs de traducere. Această carte arată că, în Rusia, politica intrase profund în viața oamenilor, astfel încât nu se mai putea vorbi separat despre om și despre regimul politic, ceea ce a dus la responsabilizarea morală a scriitorilor. De altfel, începând cu deceniul al treilea al secolului al XX-lea, o literatură rusă complet desprinsă de politic nu a existat și nici nu putea să existe. Intervențiile KGB-ului au grăbit publicarea cărților, care, altfel
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pentru practica educațională, însă mai ales în sens sociologic: orientează puternic finalitățile școlare către viața reală și răspunde dorințelor imediate (concepția utilitaristă a școlii), arată problema descompunerii și detalierii cunoștințelor necesare, întărește dimensiunea educativă, abordarea morală a intervenției școlare prin responsabilizare și motivare a educaților. Compensând pe linia umanistă menționată a educației, pedagogii care au analizat nevoia de azi a paradigmei priorității competențelor (Rey, 2007, pp. 22) apreciază că aceasta redă învățării dimensiunea de transformare în profunzime a subiectului implicat. O
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca element fundamental al contextului pedagogic facilitator pentru centrarea pe educat, arată rolul prioritar al experiențelor de învățare prin folosirea conținutului dat, al posibilităților de includere de alternative metodologice care să le susțină, precum: • aprofundarea diagnozei obiectivelor la nivelul diferențierii, • responsabilizarea în rezolvarea de sarcini, • organizarea secvențelor învățării pe unități optime și timp mediu, • facilitarea de multiple activități de cunoaștere directă, independentă, prin cercetare, • antrenarea fiecărui educat în a-și proiecta eficient, responsabil propria activitate, • prevederea și de activități în grup
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sarcinile, cum proiectează activitatea astfel, cum pregătește educații pentru construirea înțelegerii, cum folosește modelarea, cum antrenează educații separat, cum creează climatul necesar, cum folosește feedbackul sau cum și când, cât intervine). Iar noile roluri ale educatului se concentrează acum pe responsabilizarea în învățare, prin afirmarea maturității intelectuale, a înțelegerii necesității de a rezolva sarcinile independent, a marcării contribuției la procesul de creare și menținere a condițiilor de promovare a autonomiei, a conștiinței succesului, a determinării logice a consecințelor, a aprecierii unei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metodologice și alegerea, decizia argumentată a celei mai eficiente soluții de definire, combinare, ordonare, corelare, adaptare a situațiilor, acțiunilor, dar și de prevenire a dificultăților, • propunerea unui anumit mod de introducere și antrenare, coordonare diferențiată a educaților în situație, de responsabilizare a rolurilor lor directe în construcția cunoașterii și apoi de sprijinire a lor prin îndeplinirea rolurilor în leadershipul așteptat, de către educator, • formularea în baza reflecțiilor însau postacțiune, chiar de ipoteze de acțiune-cercetare pentru conturarea, de verificare de soluții mai adecvate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
utilizarea influenței și a charismei în determinarea acțională a celorlalți și atragerea, motivarea lor pentru realizarea obiectivelor. În fond, aici se vede dinamica relațiilor de bază în procesul influențării, atragerii, motivării elevilor prin alternative procedurale și de stimulare, disciplinare, conștientizare, responsabilizare. De unde și utilizarea termenului de relationship, ca bază pentru leadership în grup, unde comunicarea și colaborarea se pot realiza prin mijloace verbale, nonverbale, paraverbale sau acționale, încât leadershipul a putut fi definit și ca artă a creării mediului pedagogic, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relațiilor la nivelul grupului, care devin motive pentru implicarea în acțiunile acestuia, de conducere pentru rezolvarea cu succes a obiectivelor asumate. În acest management, leadershipul reconsideră contextul instruirii clasice, esența schimbării provenind din trecerea accentului de pe transmiterea informațiilor la implicarea, responsabilizarea elevilor în construcția înțelegerii, a învățării. Managerial, educatorul schimbă, ca lider transformațional, conceperea proiectării și a desfășurării reale a activității, metodele pentru stimularea cunoașterii prin explorare proprie, pentru rezolvarea sarcinilor-problemă, admiterea varietății interpretărilor date, modul de relaționare. În acest sens
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
strategii care permit ideilor să se lege unele de altele și activități care îi fac pe copii să gândească creativ. Conștientizarea transferului de abilități și cunoștințe în viața reală sporește motivația și interesul pentru învățare al elevilor. Se dorește astfel responsabilizarea pentru propria formare și dezvoltare personală. În această perspectivă, formularea programei specifice opționalului Îndemânare și creativitate, se dorește a fi un ghid ce necesită adaptare și îmbunătățire. (anexa 1, anexa 2) Antrenamentul creativ Este propus a fi desfășurat în clasa
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
au permis ideilor să se lege unele de altele și activități care i-au făcut pe copii să gândească creativ. Conștientizarea transferului de abilități și cunoștințe în viața reală sporește motivația și interesul pentru învățare al elevilor. Se dorește astfel responsabilizarea pentru propria formare și dezvoltare personală. În această perspectivă, formularea programei specifice opționalului Îndemânare și creativitate, se dorește a fi un ghid ce necesită adaptare și îmbunătățire. Recomandări Analizând obiectiv efectele produse de acest antrenament creativ asupra elevilor (evoluție școlară
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
direct mai frecvent cu învățătorul. -formarea capacităților de muncă intelectuală. -formarea abilităților de muncă independența. -realizarea unor activități comune la care elevii “mici” sunt grupați cu cei “mari”. -transferul foarte rapid al informațiilor de la o grupa la alta. maturizarea și responsabilizarea mai rapidă a celor mici. sentimentul de întrajutorare. -creșterea încrederii în sine( pe de o parte la copiii mari care au putut rezolva problema nou apărută, pe de altă parte a copiilor mici care au un sprijin). -realizarea unor serbări
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
comun este faptul că sunt instituții desemnate constituțional care permit edictarea de măsuri obligatorii de politică publică, această permisiune fiind dată în numele cetățenilor și care trece dincolo de structura guvernamentală responsabilă cu formularea acestor măsuri. Valoarea acestei definiții reflectă faptul că responsabilizarea și atribuțiile nu se centrează exclusiv pe adoptarea legislației ci și pe probleme mai complexe în ceea ce privește legitimizarea, consimțământul și autoritatea de putere publică. Instituțiile legislative au caracter multifuncțional, numărul funcțiilor, importanța și întinderea acestora, dar și ordonarea lor fiind lăsate
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
comun este faptul că sunt instituții desemnate constituțional care permit edictarea de măsuri obligatorii de politică publică, această permisiune fiind dată în numele cetățenilor și care trece dincolo de structura guvernamentală responsabilă cu formularea acestor măsuri. Valoarea acestei definiții reflectă faptul că responsabilizarea și atribuțiile nu se centrează exclusiv pe adoptarea legislației ci și pe probleme mai complexe în ceea ce privește legitimizarea, consimțământul și autoritatea de putere publică. Instituțiile legislative au caracter multifuncțional, numărul funcțiilor, importanța și întinderea acestora, dar și ordonarea lor fiind lăsate
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
În activitățile extrașcolare); asigurarea strategiilor de evaluare diferite; dirijarea activității de practică pedagogică prin care studentul - viitor specialist În educație specială, acordă un sprijin individualizat elevului aflat În dificultate. Acțiuni la nivelul familiei: prezentarea problemelor cu care se confruntă elevul; responsabilizarea familiei pentru evoluția copilului (s-a avut În vedere stabilirea unor sarcini de lucru ca temă pentru acasă, săptămânal). Rezultate obținute: În acest moment, sfârșit de clasă I, elevul este bine integrat În colectivul clasei. Există o bună comunicare Între
REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA OBIŞNUITĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
Roches, la Verneuil-sur-Avre, în Normandia, Notre-Dame-des-Oiseaux [Saint Martin, 1990; Ainval, 1991], Institut de l'Assomption (Lübeck), Saint-Louis-de-Gonzague, cunoscută sub numele de Franklin [Faguer, 1991], Saint-Marie în Neuilly [Le Wita, 1988] sau Saint-Martin-de-France la Pontoise. Metodele pedagogice se bazează pe o responsabilizare a tinerilor de tipul autoadministrării, de multe ori preferată autoritarismului. În felul acesta, la École des Roches, "casele", clădirile din internat împrăștiate în mijlocul parcului de 60 de hectare și al terenurilor cultivate, botezate bucolic "Colina", "Movila", "Ferigile" sau "Nisipurile" sunt
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
aparentă, tinerii moștenitori trebuie să învețe din timp să se controleze, să fie ei înșiși propria lor autoritate. Nu există o alta, superioară lor. Nu este deci de mirare că școlile au adoptat, de la înființare, metodele care pun accentul pe responsabilizarea elevilor, adică metodele Montessori, apoi Freinet [Demolins, 1901]. Totuși, după cum spunea un cadru didactic, "metodele din École des Roches sunt mai puțin ludice decât în școlile Montessori. E mai mult o orientare spre autoresponsabilitate". Dincolo de informațiile școlare și lingvistice, copiii
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
mijloacelor folosite; pașii intervenției (etapele sau treptele intervenției) adoptați tipului de probleme Întâlnite și individualizați; Înregistrarea progreselor; consemnarea rezultatelor intervenției și observări periodice; formele de sprijin alese prin parteneriatul cu specialiști, familie, școală etc.; acceptul părinților și o formă de responsabilizare comună a acestora cu profesioniștii implicați. Planul de intervenție educativă are mai multe funcții: a) planificare educativă (planul ajută la fixarea obiectivelor și prevederii intervențiilor și resurselor necesare; el permite stabilirea unui calendar al realizării obiectivelor și la ordonarea priorităților
STRATEGII DE LUCRU CU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
in ROMANIA ION PETRICĂ Religiozitatea și instituțiile sociale în România Prefață de Alin GAVRELIUC INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Volumul a apărut cu sprijinul Primăriei orașului Bocșa. Dorim pe această cale să aducem mulțumiri domnului profesor universitar doctor Viorel Prelici, pentru îndrumare, responsabilizare și dăruire în ceea ce privește realizarea tezei de doctorat. Cuvinte cheie: sociologia religie, religiozitate, asistență socială, Biserică, protecția copilului, orientare religioasă Cuprins Prefață (Alin GAVRELIUC) / 7 Introducere / 9 Religie și societate: orientare religioasă și implicare socială / 13 Capitolul I. Abordări sociologice clasice
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
A. Obiectiv general 1 de a asista autoritățile române în dezvoltarea unui sistem de asistență socială durabil, bazat pe principiul egalității. B. Obiective specifice 1 desfășurarea de activități de formare a profesioniștilor care intră în contact cu copiii; 2 creșterea responsabilizării familiilor și a părinților prin informarea acestora cu privire la drepturile copiilor; 3 informarea copiilor despre drepturile lor. Grupurile țintă care au participat la acest program de formare au fost șase și au reprezentat domeniile care în activitatea lor interacționează cu copiii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
statului este complementară; statul asigură protecția copilului și garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de instituțiile statului și de autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu." Pentru prima dată în legislația română se precizează o ordine de responsabilizare a tuturor factorilor, implicit a factorilor sociali, statuându-se că părinții sunt primii responsabili pentru creșterea, îngrijirea și dezvoltarea copilului. Atașamentul copilului/copiilor față de părinți se înscrie printre elementele cele mai importante, care vor genera atitudini conformiste. În cadrul socializării "primare
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
drept scop promovarea credințelor specifice unei religii anume. Dezvăluirea identității reale a participanților este considerată o dovadă a onestității și bunei-credințe, astfel încât unele comunități prezintă spații special destinate autoprezentării membrilor. Acestea au ca scop o intercunoaștere mai bună a participanților, responsabilizarea acestora în ceea ce privește mesajele postate și întărirea coeziunii grupului. Ceea ce îi caracterizează pe membrii comunităților virtuale religioase este, în mod evident, un interes crescut pentru temele de natură spirituală sau religioasă, pe care le abordează normativ și cu pasiune. Acest interes
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cu idei și orientări religioase diferite este mai degrabă apologetic, având ca finalitate întărirea convingerilor comune. Relațiile dintre membrii comunităților virtuale religioase sunt caracterizate de un nivel relativ ridicat al autodezvăluirii, o bună intercunoaștere a identității reale, care implică o responsabilizare a fiecărui participant în ceea ce privește asumarea propriilor idei, și o tendință spre dezirabilitate socială care acționează în sensul unor exprimări mai puțin radicale ale ideilor diferite de cele împărtășite de majoritate. Atitudinea membrilor comunităților virtuale religioase față de cele locale este în
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
descentralizare pot fi sintetizate astfel: 1. eficientizarea activității și creșterea performanțelor instituțiilor educaționale: - la nivel central prin degrevarea acestora de la sarcinile de administrare curentă și centrarea pe elaborarea și monitorizarea implementării politicilor educaționale; - la nivel local prin creșterea gradului de responsabilizare a comunității locale și a școlii; - la nivelul unităților de învățământ prin consolidarea autonomiei și a capacității de a gestiona resursele financiare și umane; 2. democratizarea sistemului educațional prin consultarea/implicarea comunității și a celorlalți beneficiari ai actului educativ în
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
a făcut posibil. În fapt, pentru a nu uita, de istorie am avea nevoie, nu de emoții, mereu fugitive, cerând neîncetat să fie reîmprospătate, cu tot mai multă intensitate. Într-o asemenea stare de spirit, nu mai este posibilă nici responsabilizarea evreilor și a ne-evreilor, pentru a evita repetarea unor barbarii umane asemănătoare. În timp ce memoria genocidului se convertea într-o religie universală cu un mesaj ușor de receptat, ea contribuia, paradoxal, la dezuniversalizarea evreilor, distanțându-i de ceilalți oameni care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
empatie față de el7. Faptul că acest sentiment constituie o barieră pentru dezvoltarea antisemitismului ține de justiție, dar mai degrabă utilizarea care i s-a dat în deturnează de la orizontul lui natural. Conștientizarea provocată de genocidul evreiesc putea duce la o responsabilizare universală, ai cărei beneficiari naturali și legitimi ar fi fost toate victimele opresiunilor, persecuțiilor și masacrelor. Or, ideologizarea genocidului și sacralizarea lui au limitat efectul mesajului, fără să împiedice cu nimic banalizarea lui, nici a memoriei lui. Amintirea exterminării este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]