656 matches
-
rară. Apofiza prosternului carenată pe toată lungimea ei. Specie europeană. În resturi vegetale descompuse și în bălegar. l=0,8-0,9 mm. 3 Genul Actidium Matthews Corpul negru, mat, cu marginile laterale ± paralele, îngustat posterior. Partea dorsală plană sau convexă, reticulată ori prevăzută cu rugozități. Capul dezvoltat cu ochii proeminenți. Antenele la fel de lungi sau puțin mai scurte decât jumătatea lungimii corpului. Al 3-lea articol antenal conic, următoarele articole sunt alungite, iar articolele 910 nu sunt îngustate spre vârf. Articolele mediane
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
concolor Sharp) Corpul negru cu antenele maroniu-deschise. Partea dorsală nu este punctată. Specie răspândită în întreaga Europă cu excepția Scandinaviei, ea poate fi prezentă și la noi. l=0,60-0,65 mm. 4 Genul Oligella Motschulsky Partea dorsală a corpului cu reticulații fine. Pronotul cu un șanț median adâncit sau cu o impresiune bazală mediană accentuată. Prosternul relativ dezvoltat. Marginile laterale ale metasternului prezintă înaintea unghiurilor anterioare o carenă fină. Episternitele metasternului nu sunt vizibile. Coxele mediane dispuse oblic, fiind slab delimitate
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Dorsal alungit, cu marginile laterale ale corpului ± paralele, ușor lucios, prevăzut cu o punctuație fină și o pubescență rară. Galben-maroniu cu vârfurile elitrelor gălbui, de nuanță mai deschisă. Antenele și picioarele de culoare galbenă. Suprafața capului și a pronotului prezintă reticulații fine. Capul mare, ceva mai îngust decât pronotul, cu ochii proeminenți. Articolele antenale 4-8 scurtate. Pronotul transvers, îngustat la bază, cu marginile laterale rotunjite, lățite antemedian. Bordura marginilor laterale ale pronotului neevidentă. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze. Scutelul concav. Elitrele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
1 Millidium minutissimum Ljungh (exaratum Allibert) Partea dorsală a corpului negricioasă, cu o pubescență scurtă și rară, greu vizibilă. Elitrele lucioase, adesea maroniuînchise, vârful elitrelor prezintă o nuanță mai deschisă. Antenele și picioarele galbenroșcate. Suprafața capului și a pronotului cu reticulații microscopice fine. Marginile laterale ale pronotului îngustate și ondulate spre bază, ele au o bordură fină. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt ascuțite, prevăzute cu câte o impresiune ușor adâncită. Discul pronotului are un șanț longitudinal scurt. Sunt prezente și 2
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu un șanț median adâncit și cu 2 puncte bazale adâncite. Elitrele oval-alungite, cu vârfurile (luate împreună) rotunjite. Suprafața elitrelor ușor convexă, prevăzută cu o punctuație fină și rară, greu vizibilă. Unghiul sutural al elitrelor rotunjit. Carena mezosternului nu este reticulată. Din nordul și centrul Europei până în Caucaz. În balegă uscată de cal și de bovine. l=0,60-0,65 mm. 7 Genul Ptilium Gyllenhal Corpul alungit, aplatizat sau convex. Partea dorsală reticulată, ea prezintă o punctuație fină și deasă și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
sutural al elitrelor rotunjit. Carena mezosternului nu este reticulată. Din nordul și centrul Europei până în Caucaz. În balegă uscată de cal și de bovine. l=0,60-0,65 mm. 7 Genul Ptilium Gyllenhal Corpul alungit, aplatizat sau convex. Partea dorsală reticulată, ea prezintă o punctuație fină și deasă și o pubescență extrem de fină. Capul este mai îngust decât pronotul cu ochii dezvoltați. Antenele cu articolele mediane pubescente, vârfurile antenelor ajung cel mult până la jumătatea corpului. Articolele antenale 6-8 prezintă o știrbitură
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
P. caesum, dar numărul speciilor existente poate fi mai mare. 1 Ptilium caesum Erichson (latum Gyllm.) Corpul negru sau maroniu-negricios, cu vârfurile elitrelor galben-maronii. Antenele și picioarele gălbui. Dorsal ușor convex, acoperit cu o pubescență relativ alungită. Suprafața capului fin reticulată. Marginile laterale ale pronotului prezintă o bordură fină, șanțurile laterale ale pronotului sunt ușor convergente posterior, evident mai lungi decât șanțul median. Elitrele alungite cu marginile laterale rotunjite. Element central european. Pe terenuri mlăștinoase. l=0,60-0,70 mm. ♂ Al
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
pronotului, având ochii ușor bombați. Pronotul scurt, lățit la bază și îngustat spre vârf, aproximativ la fel de lat cât elitrele, cu o bordură completă. Unghiul humeral al elitrelor are un dințișor mic, proeminent. Suprafața pronotului cu granulații accentuate, iar elitrele prezintă reticulații ± șterse. Elitrele oblongi, uniform rotunjite posterior, cu sutura ușor înălțată spre vârf. Metasternul cu un șanț longitudinal bine conturat, iar prelungirea metasternului dintre coxele posterioare are 2 dinți mici. Marginea posterioară a pigidiului lățită, prevăzută cu un dinte median dezvoltat
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
vârf mic și ascuțit. Coxele posterioare ating aproximativ 1/3 din lățimea metasternului. l=0,55-0,65 mm. ♂ Baza tarselor anterioare puternic lățită. 10 Genul Ptiliolum Flach Corpul alungit, ± convex, acoperit cu o pubescență accentuată. Partea dorsală a corpului prezintă reticulații sau granulații fine. Capul dezvoltat, cu ochii mari rotunjiți, la formele aptere de P. fuscum și spencei ochii sunt rudimentari. Antenele ajung până la jumătatea corpului, articolele mediane ale antenelor sunt pubescente, îngustate la bază și spre vârf. Articolele 9-10 au
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
negru-maroniu, cu elitrele castanii. Antenele maronii, iar picioarele sunt galbene sau galben-maronii. Partea dorsală a corpului cu o pubescență alungită. Suprafața capului și a pronotului cu rugozități granulate fine (vizibile la o putere de mărire de 100x), iar elitrele au reticulații fine. Pronotul evident mai îngust decât elitrele, cu marginile laterale și unghiurile posterioare rotunjite. Elitrele cu marginile laterale ușor rotunjite, vârfurile elitrelor (luate izolat) rotunjite. Specie europeană comună, răspândită și în fauna noastră. Sub resturi vegetale descompuse. l=0,65-0
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
aptera (vezi gen. Ptinella). Astatopteryx laticollis Perris La forma alata corpul este castaniu, cu vârful elitrelor de nuanță mai deschisă și cu abdomenul galben-maroniu. La forma aptera corpul are o nuanță roșcată. Antenele și picioarele gălbui. Capul și pronotul prezintă reticulații fine (vizibile la o mărire puternică 100 x) și sunt glabre, lipsite de peri sau acoperite cu o pubescență rară, greu vizibilă. Jumătatea posterioară a capului este prevăzută cu 2 carene încrucișate în forma literei ”X” și 4 gropițe adâncite
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
aptera cu ochii și aripile membranoase rudimentare sau absente.. Insectele sunt răspândite sub scoarța copacilor, în lemn putred sau în rumeguș. În fauna României sunt prezente 4-5 specii. Alte specii: Ptinella microscopica Gillmeister 1 Ptinella tenella Erichson (rotundicollis Gillm.) Desenul reticulat de pe suprafața capului bine conturat, lipsit de porțiuni confluente. Forma aptera: galben-pai, cu ochii absenți, în locul lor fiind prezenți câțiva peri, iar elitrele sunt aproximativ la fel de lungi și de late, de 1,5 ori mai lungi decât pronotul. Forma alata
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai lungi decât pronotul. Element european. l=0,50-0,60 mm. -var. biimpressa Rtt. Discul pronotului prezintă 2 impresiuni longitudinale. 2 Ptinella aptera Guerin (pallida Er., tenuis Csiki) Partea dorsală a corpului este lucioasă. Suprafața capului și a pronotului prezintă reticulații fine. Capul puțin mai îngust decât pronotul, acesta din urmă nu este de 2 ori mai lat decât lung. Marginile laterale ale pronotului ușor sinuate înaintea unghiurilor posterioare, acestea din urmă fiind ascuțite. Forma aptera: coloritul corpului gălbui, ochii complet
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Forma alata: ochii mari, convecși și pigmentați. Forma aptera: ochii mari, dar nepigmentați. Specie răspândită în nordul și centrul Europei. l=0,75-0,90 mm. 14 Genul Acrotrichis Motschulsky (Trichopteryx Kirby) Corpul lățit și aplatizat, partea dorsală fiind prevăzută cu reticulații sau rugozități fine, și cu peri setigeri, adesea grupați în rânduri transversale sau longitudinale curbate. Capul scurt și lățit, cu ochii ușor proeminenți. Antenele subțiri, la ♂ ele sunt mai scurte decât la ♀. Articolele antenale 3-7 au aproximativ aceeași lungime, fiind
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
sunt mai lungi decât la celelalte specii ale genului, fiind de aproximativ 4 ori mai lungi decât late. Pronotul ceva mai lat comparativ cu elitrele, unghiurile posterioare ale pronotului fiind lățite și rotunjite. Suprafața pronotului prezintă o punctuație fină și reticulații transversale, iar bordura marginilor laterale ale pronotului este ușor arcuită în treimea bazală. Elitrele luate împreună sunt aproximativ la fel de lungi și de late. Din Europa până în Asia Mică. În compost, sub frunzarul din litiera pădurilor și pe cadavre. l=1
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
tivitură îngustă, de culoare gălbuie. Antenele maronii, cu primele 2 articole bazale roșcate, iar picioarele sunt galben-maronii. Pronotul are cea mai mare lățime în partea sa mediană, marginile lui laterale fiind uniform rotunjite atât anterior cât și posterior. Suprafața pronotului reticulată, prevăzută cu suprafețe netede și lucioase. În nordul și centrul Europei, în resturi vegetale descompuse, în balegă de bovine și de cal. l=0,55-0,65 mm. Genul Smicrus Matthews Se diferențiază de Nephanes prin dimensiunile corpului mai mari, prin
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
axoni formează fascicolul spinotalamic. Straturile 5, 6, În lumina cercetărilor electrofiziologice recente, joacă un rol esențial În integrarea și transmisia influxurilor dureroase. Straturile 4,5,6 conțin o densitate mare de fibre descendente provenind de la structuri nervoase superioare (Îndeosebi substanța reticulată) care exercită un control asupra aferentelor senzitive ale cornului posterior. Mai mult de jumătate din neuronii stratului l și 2 sunt activați exclusiv de către stimuli termici și mecanici intenși (nociceptivi) prin intermediul fibrelor subțiri A delta și C cu origine În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de proiecție (talamus) ei au conchis că aceste căi reprezintă o parte a unei căi polisinaptice termo-algezice cu rol de informare a centrilor superiori. Cercetări din anii 1960-2000 au Încercat să clarifice rolul jucat În procesarea fenomenelor nociceptive de către formația reticulată. Rezultatele au arătat că subnucleul dorsal reticular joacă un rol selectiv În procesarea aferențelor dureroase cutanate și viscerale. Timp de mulți ani, subnucleul reticular dorsal a fost considerat ca parte a nucleului caudalis trigeminal, deși neuronii acestei zone răspund exclusiv
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fascicol prezintă următoarele caracteristici (Neamțu, 2001): este cel mai vechi În evoluția filogenetică este mai rudimentar la om. are origine În straturile 1,2,3,4,5 Rexed este format din fibre A delta și C conectate cu neuronii substanței reticulate multietajate supramedulare, cu numeroase colaterale. fibrele se Încrucișează parțial (82%) se dispune În poziție mediană În măduva spinării (substanța albă) este constituit din fibre de calibru mic are organizare difuză, slab delimitată și dă caracterul dezagreabil al durerii traectul general
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
talamusului, hipotalamusului și chiar cu sistemul limbic constituie căile anatomo-fiziologice prin care se realizează manifestările vegetative și actele comportamentale afectivo-emoționale ce Însoțesc stările dureroase (paloare, roșeață, modificări cardio-respiratorii, etc.). Cercetările par să arate că fibrele PST care ajung În formația reticulată (nucleii intralaminari) au conexiuni cu scoarța cerebrală indirect, prin intermediul nucleilor bazali (putamen, caudat, palidum) distribuindu-se În mai multe structuri de integrare cerebrală (sistem limbic, hipotalamus). Acesta este și motivul pentru care sistemul extralemniscal este denumit "sistemul subcortical de conducere
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
scurte ascendente-descendente făcând sinapsă cu neuroni ai substanței gelatinoase din cornul posterior (Deligne, 1990). Se continuă ascendent cu fibre ce vin din nucleul spinal și chiar din lamina I a cornului posterior și proiectează În nucleul solitar, nucleul medial, formația reticulată laterală, mezencefal și talamus. Tractul conține o importantă componentă peptidergică (neuroni și fibre) ceea ce sugerează existența unei modulări peptidergice ascendente a formațiunilor supraspinale implicate În nocicepție. Leah (1987), arată că 70% din celulele nucleului funiculului dorso-lateral conțin unul din următoarele
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cele menționate anterior ca și din alte date din literatură se mai desprinde un aspect, și anume faptul că funiculul dorso-lateral conține atât fibre ascendente (informativ nociceptive), cât și descendente (modulatoare). Fascicolele enumerate se finalizează (indirect prin nuclei de legătură reticulați și direct prin sistemul talamic difuz) la nivel cerebral, explicând prin conexiuni cu numeroasele relee și arii integrative caracterul copleșitor al durerii vehiculate de acest tract atunci cînd atinge un anumit nivel de intensitate. 1.6.1.2.2 Fascicolul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ce se Îndreaptă către nucleul ventro-postero lateral (NVPL) și un grup secundar pentru nucleul posterior al talamusului ai cărui neuroni sunt vecini cu cei În care se termină calea lemniscală. Etajul spinotalamic al medierii algoreceptoare are numeroase conexiuni cu substanța reticulată mezencefalică prin numeroase colaterale de unde influxurile nociceptive pot urca În rinencefal prin aferențe reticulare și să ajungă astfel În structuri ale sistemului limbic precum: hipocampul, amigdala (Circuitul Papez) jucând un important rol În aspectul afectiv-emoțional al durerii (Deligne, 1990). Sistematizarea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fapt explică de ce În caz de lezare a talamusului are loc transformarea și integrarea ca durere a oricăror stimuli intero și exteroceptivi (over reaction). În cursul medierii intranevraxiale, recepția dureroasă primară suferă modificări cantitative prin structuri nespecifice (de ex. formația reticulată) precum și calitative În ceea ce privește nuanțarea ei efectivă la nivel talamic unde durerea se transformă În senzație primară. Impulsurile aferente ale senzației primare sunt prelucrate de nucleii talamici de asociație cu proiecție corticală prefrontală, În această ultimă arie având loc un important
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
periferice" (Leriche) are În scoarța cerebrală o structură importantă În ceea ce privește percepția durerii, cu rol esențial În localizarea topografică a zonei excitate, a naturii și intensității stimulului dureros. Tot la nivel cortical sosesc și informațiile venite pe căi nespecifice din formațiunea reticulată care stimulează difuz suprafața neocortexului. Deși la Început au existat autori care au negat chiar existența proiecției corticale a durerii În condițiile lipsei durerii la stimularea corticală directă susținînd că aceasta ar fi somatotopizată și integrată doar la nivel talamic
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]