7,645 matches
-
capitole) cunoscutul critic și om de cultură ieșean, ămpreună cu "colegii din delegația oficială a Uniunii Scriitorilor, Eugen Negrici, Gabriel Dimisianu, Doina Cetea și Constantin Novac" ni se arătă cu toate simțurile an alertă, ca și cum ar fi an prezența unei revelații, tip "Savez-vous, j'ai heurté leș incroyables Florides...". Vizibil marcat de eveniment, scriitorul nu poate oferi un text indiferent, de relatare pur și simplu turistică. Jurnalul lui Ioan Holban este unul participativ, trăit cu mintea și cu inima, un exercitiu
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
constituie rezervă pe care am nutrit-o an toți acei ani, și astăzi, anca, față de freudism. Regaseam an felul an care Freud privea persoană același grăunțe de necesitate ineluctabila pe care-l conține perspectiva marxista asupra societății și a literaturii. Revelația intelectuală care m-a condus, un sfert de secol mai tarziu, la scrierea (totuși!) a unei Istorii literare a fost aceea că ăntămplarea joacă un rol pe care marxismul ni-l ascunde: oamenii și cărțile se ănlăntuie și an funcție de
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
occidentalizați și occidentalizanti (Mircea Eliade, Camil Petrescu etc.), consemnate de autor. Nu la fel s-a reacționat ansa an cazuri similare, ca de pildă după apariția Jurnalului politic al lui Ioan Hudița (Editură Roza Vanturilor, 1997), deși există și aici "revelații" comparabile cu cele din Jurnalul lui Mihail Sebastian. Să fie o explicație posibilă dezinteresul activ pentru istorie, semnalat și deplâns mai demult, sub un titlu memorabil, Cine se teme de ... Tacit?, chiar an paginile României literare, de Monica Lovinescu?! Nu
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
aleasă inimii lui. Până la urmă, "Carasul ăndrăgostit" se dovedește a fi mai degrabă o ironie la adresa scriitorilor vremii lui Cehov, decât la adresa amorezilor. "Un duel", mai puțin cunoscută, poate, decat celebrul "Salon nr. 6", are șanse să constituie o adevarată revelație. Citind-o, am ajuns la concluzia că e foarte posibil ca povestirea această să fi stat la baza uneia cu același titlu apartinăndu-i lui Vladimir Nabokov. La Cehov, ca și la Nabokov, duelul are cu totul alt rost an construcția
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
intensitate și disperare, fiecare minut fiind dilatat la maximum de frică, amintindu-si ăntreaga viața, de la cele mai mărunte până la cele mai ănsemnate ăntămplări, personajul lui Cehov e schimbat după duelul căruia ai supraviețuiește. Pentru el, duelul are valoarea unei revelații, al transforma ăntr-un fel de mistic, dispus să ași trăiască viața an căința și penitente, alături de femeia pe care nu o iubește, ăntr-un orășel pe care al detesta, ăntre oameni care al plictisesc. ăntr-un fel, duelul reprezintă moartea, ăn măsură
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
duc existența într-un fel de simbioza cu ambientul urban ce le-a modelat caracterul. Dar chestiunea crucială a ambelor române este cea erotică. De fiecare dată, protagonistul - intelectual între două vârste, fixat într-un mariaj minat de rutină - trăiește revelația acută a amorului pentru o femeie mult mai tânără. Interesant e că declanșatoarele acestor pasiuni ardente sunt ființe comune, socialmente condamnate la o existență mediocra, lipsită de orizont, alături de copilul pe care și-l cresc singure. Datele lor fizice, deloc
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
Fianu. Pentru o mai bună clarificare, e de luat an seama procedura prozatorului anca de la fundamentarea Cronicii de familie. Această a crescut, treptat, din nucleul Bijuteriilor de familie. Prima ăncercare de extindere a fost Davida, cănd scriitorul a avut aproape revelația posibilităților de a relua unele personaje, si de a le urmări destinul de-a lungul mai multor generații. Vorvorenilor s-au adăugat Cozienii, apoi diverșii Lascari, cativa Negruzzi și o ăntreagă societate aristocratica lua ființă aevea. ăncet, ăncet s-a
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
vorbește frază, nesincera an plan personal". Deci e pusă pe tapet sinceritatea. E adevărat că malițiosul Wilde spunea: "Puțină sinceritate e periculoasă, iar o doză mare e cu totul nefasta". ansa nu există o sinceritate mai adâncă, una de ordinul revelației profunzimilor, aptă a se integra estetic prin chiar substanță să? E neapărat nevoie să opunem, histrionic, "adevărul" și "minciună" pentru a evidenția scriitura, stilul, poza etc. pe care le poartă, ca o fatalitate, experiența creatoare? Mai clar: ar fi acestea
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
Stănescu. Cu Dreptul la timp ăncepe marea aventură a poeticii lui singulare, volumul fiind o culme a căutărilor primei sale etape de creație și, totodată, o ruptură profundă cu universul inaugural și senin al primelor volume. Este cartea unei sfâșietoare revelații a singurătății ființei an lume, a căderii an durată și a absurdului existențial, ea fiind totodată locul relevării inexorabilei dorințe de supraviețuire prin cuvânt a eului stănescian aruncat an haosul timpului. Cu totul altceva așteptau "patriarhii" proletcultului victorios de la tânărul
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
an afară mutându-se an interiorul fiecăruia. Universul imaginar al artei rămânând singurul "spațiu" mental liber, actul comunicării artistice se transformă an unică șansă de "evadare" ficționala din ănchisoarea totalitara. an imanenta vidului dictaturii istorice, poezia este locul mistic al revelației (inspirației) transcendentale. Artă devine sub comunism o nouă religie unde ficțiunea este divinitatea supremă și poetul profetul ei. Nichita Stănescu și-a construit cu luciditate o biografie an consonanta cu această Utopie a literaturii, care ăncerca să ia locul imaginii
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
aproximativ patru sute de pagini de amintiri ale lui Mihai Beniuc despre scriitorii în mijlocul cărora a trait că activist al PCR, ca președinte al Uniunii Scriitorilor și ca scriitor amator cu veleități de scriitor profesionist nu sunt nici pe departe o revelație. Ele cuprind puține informații și foarte multe comentarii prin care autorul urmărește, cu o viclenie primitivă, să se prezinte pe sine ca pe un om demn de respect. La fel de dezamăgitor este și limbajul folosit, convențional, nenuanțat, plin de stereotipiile cuvântărilor
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
flash-back-uri. Maestrul Suchianu ar fi fost singurul care ar fi știut să povestească "unitățile de frumusețe și adevăr" ale filmului, de pildă întrebarea ziaristului îndrăgostit prea tîrziu și întors la locul "crimei", daca sinucigașa i-a strigat numele, atunci...; sau revelația că îngerul blond, cu ochi albaștri, care cîntă la pian, din povestea mamei, e, de fapt, un copil hidos, handicapat, ciung. Cineva spunea, frumos, ca "Dumnezeu stă în detalii". Dacă filmul lui Nicolae Mărgineanu rezista, rezistența lui trebuie căutată în
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
singurul, nu e defel primul care face literatura din filozofie, dar cu siguranță vocea lui e distinctă. Căci elaborează o filozofie în care se combină speculația preluată din filiere tradiționale de gîndire, pe cale normală, așadar, pentru un demers teoretic, cu revelația adusă de cotidian, si, mai ales, cu o asimilare și interpretare foarte aparte a iudaismului. Prezentînd împreună cele două cărți, propun însă cititorilor o ordine anume a citirii lor: mai întîi eseurile despre iudaism, și abia apoi Totalitate și infinit
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
a prezentat un colaj de texte sub titlul " Un actor în plus", dînd dovadă de forță, de prestanta scenica, de inteligență de a intra în dialog cu publicul, desi monocord și lipsit de nuanțe pe alocuri. Beatrice Cerasela Constantin este revelația Galei. Numai dacă ea ar fi ieșit din cărți, si Gală și-ar fi împlinit sensul. Absolventa 1999 la clasa lui Virgil Ogășanu de la Facultatea de Arte a Universității Hyperion, Beatrice Constantin a tăiat răsuflarea spectatorilor, pe care a știut
HOP! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17609_a_18934]
-
localnici, lasă dâre adânci în conștiințe. Ideea e că „lumea-i rea, așa-i făcută”, spune bătrâna Olimpia, refuzând să participe la reconstituirea istoriei în postceaușism. Mihai Pandrea, deși ajută la prinderea lui Osman, e trimis la Canal, unde are revelația că „secretul lumii stă în răutate, lăcomie și nedreptate; că fără forța Răului, lumea nu se putea pune în mișcare”. Nicolae Stan alege calea faulkneriană a îndeplinirii actului justițiar prin femeie, ca agent al răului. Femeile își ucid, într-un
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
identitară sub spectrul marginalizării și al marginalului, scriitura lui Norman Manea este expresia unei identități fracturate, ce caută să își recupereze legitimitatea ontică prin exercițiul cathartic al anamnezei. În acest fel, amenințarea agresivității temporale și a uitării este compensată de revelațiile unei memorii cu un acut profil etic, soluție iluzorie a unui destin aporetic. Ce poate fi, în acest fel, scrisul decât o tentativă de supraviețuire, o formă de exhibare a suferinței și de refuz al compromisului? Pe de altă parte
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
mai târziu, de marile despărțiri. Vechile case te puneau, cu discreție, la adăpost. Casele copilăriei. Pentru Ana Blandiana și Romulus Rusan, casa în care ajung după marele cutremur care le zdruncină încrederea în structurile cu zece etaje, e o minune. Revelația legăturii dintre pământul care rodește și poezie. Pentru un timp. Cât lumea nouă nu intră, cu violență, în coconul în care se apăraseră, naiv, eroic, de lumea veche. Orice miracol are, cu tristețe, un sfârșit. Pentru Gabriel Liiceanu, casa care
Pereții amintirilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2434_a_3759]
-
intrus. Unui autor european, mai retrograd prin forța lucrurilor, raportul îi va apărea, de bună seamă, inversat. „Americanul, obișnuit cu poezia automobilului, o descoperă acum pe aceea a căprioarei; europeanul, atașat de multă vreme poeziei sălbatice a animalului, are acum revelația micului monstru care e automobilul”, conchide criticul. Nu știu dacă exact în termenii aceștia și-a gândit Andrei Bodiu criza legată de „convenție” și de „clișeu”. Dar nu mă îndoiesc că raționamentul de fond va fi fost unul similar. Cum
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
devine absent, se însingurează în nefericirea lui. Eu sunt aceea care trebuie să-i ridice moralul, ceea ce, cu pesimismul lui activ, e un travaliu sisific”. Despre ea, mai nimic. Pariul decenței e câștigat, deși are, apropo de crizele agnostice, o revelație tulburătoare citind Agendele tatălui (îngrijite de Gabriela Omăt): „mă întreb brusc, de parcă aș avea o iluminare, ce boală a lovit «dinastia» asta a Lovineștilor, care vrea pentru țară și literatura ei binele cu sila și e în stare să se
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
științei merge spre atingerea adevărului revelat, ceea ce înseamnă că oamenii de știință se trezesc treptat la un prag de înțelegere dincolo de care sunt obligați să accepte elementul divin, caz în care există o stație terminus a cunoașterii, cea pe care revelația a pus-o în Hristos, dar o revelație pe care miopia cercetătorilor a refuzat s-o accepte pînă acum. Plantinga e un creaționist ce acceptă evoluția speciilor. De cealaltă parte, Daniel Dennett vede știința ca pe o cruciadă terestră ce
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
că oamenii de știință se trezesc treptat la un prag de înțelegere dincolo de care sunt obligați să accepte elementul divin, caz în care există o stație terminus a cunoașterii, cea pe care revelația a pus-o în Hristos, dar o revelație pe care miopia cercetătorilor a refuzat s-o accepte pînă acum. Plantinga e un creaționist ce acceptă evoluția speciilor. De cealaltă parte, Daniel Dennett vede știința ca pe o cruciadă terestră ce înaintează din aproape în aproape, fără țintă finală
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
impulsului hegemonic cu care clericii vor să-i aservească pe filosofi, expresia i-a devenit lui Petrus Damianus blazon de recunoaștere. Puțini îi mai citesc azi epistola, dar mai toți au auzit de verdictul de punere a speculației în slujba revelației. Ministrul (servul) credinței e conceptul, inteligența avînd servitute față de har. Pe cît de firesc suna nuanța aceasta acum un mileniu, pe atît de ofensatoare cade ea azi. Între timp, filosofia sa emancipat de teologie și, în consecință, și-a tăiat
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
însuși elaborase mai multe proiecte de sumare pentru o ediție completă a operelor sale. În cabinetul de manuscrise al Bibliotecii Academiei Române, unde se află o mare parte a corespondentei familiei Brătianu, căreia i-a aparținut Ion Pillat, editoarea a avut revelația de natură a o îndruma în alcătuirea volumului de scrisori: "Citindu-le, mă simțeam contaminată de energia fără seama a acelor personaje care-și comunicau - prin scrisori - atunci când nu se aflau împreună, nu numai activitatea zilnică dar și impresiile încercate
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
Agitația produsă în mediile politice de această căsătorie neîngăduita e urmărită de prof. Gaița în memoriile lui Argetoianu, Gafencu și Mihail Manoilescu, iar destinul prințului Nicolae ne e descris pînă la moartea sa, în 1977. Un personaj românesc al acestor revelații din arhive e și soacra prințului care, în 1934, vă divorța de moșierul din Tohani și va începe o viață aventuroasa în străinătate, măritîndu-se întîi cu un prinț gruzin, părăsit la rîndul lui pentru un amant cu care va fugi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
că dactilografa, neavînd pe nimeni în Germania, decît iubirea ei secretă și jenata pentru Ganin, care dă protagoniștilor o alura thomasmanniană. Toți sînt suferinzi, dar nici unul cu disperare, nici macar Potdiaghin odată ce descoperă că și-a pierdut pașaportul. Ce-i drept, revelația îi dă un atac de inimă, iar mai tîrziu va muri, vegheat de ceilalți locatari ai pensiunii, dar moartea lui e mai curînd semnul unei înțelegeri a sfîrșitului care s-a consumat cu mult timp în urmă, la plecarea sa
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]