125,387 matches
-
era Ion Iliescu. Cu toate că a promis Internaționalei Socialiste transformarea PSD într-un partid social-democrat modern, actualul partid de guvernămînt se comportă din nou într-un mod care pune în pericol chiar democrația din România". După care Dan Pavel trece în revistă păcatele PSD - racolări politice, imixtiunea în justiție, amestecul în administrația locală a Bucureștiului, măsurile centraliste puse la cale împotriva învățămîntului universitar, temă căreia universitarul Dan Pavel îi acordă cea mai mare atenție și care e direct legată de finalul editorialului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
trădează vreun complex de inferioritate care ar putea prinde ușor contur din cauza unor aspecte atât culturale cât și socio-politice pe care le cunoaștem cu toții prea bine. Cu toate acestea, cei familiarizați cu poezia tinerilor poeți basarabeni prezenți în aproape toate revistele culturale de la noi sau cei care obișnuiesc să citească Contrafortul știu foarte bine că în Basarabia se scrie acum altfel și că această generație are toate șansele să schimbe, în sensul bun, fața unei literaturi prea mult timp tributară folclorismului
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
dragi ale României. - Cărțile dv., așa cum declarați cu prilejul vizitei făcute la București, circulă liber în toată lumea...! - Vă mulțumesc. - În sfârșit, aș dori să vă mai informez că un distins critic literar român, Nicolae Manolescu, a publicat un editorial în revista "România literară" care are ca subiect chiar ultimul dv. roman, Sărbătoarea Țapului, apărut acum în România. Vi-l vom trimite prin poștă. - Minunat. Sunt încântat de ceea ce îmi spuneți. Vă mulțumesc foarte mult. - Toate cele bune! Vă așteptăm în România
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
și Liceul "Iulia Hasdeu" din capitală. Facultatea de Filologie - secția germană, absolvită în 1953. Profesoară de germană la Sibiu, 1953-1955; ziaristă la cotidianul Neuer Weg, 1955-1956; bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat, 1956-1969; redactor la Editura Enciclopedică, 1969-1977; redactor la revista Volk und Kultur, 1977-1986. Membră a Uniunii Scriitorilor din 1971. Membră a Pen-Clubului din 1995. Căsătorită cu poetul George Almosnino. Un fiu, Tiberiu Almosnino, prim-balerin la Opera Română. Cărți publicate: Poezie: Vina nu e a mea, 1968, Captivitatea cercului
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
mărturisea - , dar numai ca punct de plecare, deoarece va suferi numeroase modificări de substanță și structură, ce vor face din Tinerețe ciudată un roman de sine stătător, cu suficiente diferențe specifice. Apărut în foileton în paginile puținelor numere ale controversatei reviste Albatros, tipărită în tiraj redus și difuzată de înșiși membrii grupului, primul roman al lui Dinu Pillat nu a beneficiat de o reală răspândire în mediul literar al capitalei, pentru a avea parte de ecouri în presa vremii. El a
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
anticomunism, între politică și cultură". E adevărat și că devine general dezinteresul pentru istoria recentă (și literară), ca și cum ceea ce s-a petrecut ieri nu mai este treaba celor de azi. Cei trei participanți la emisiune își pun întrebarea dacă există reviste în care pot avea deplină încredere. Nici una nu se ridică la nivelul exigențelor: nici 22, nici Observator cultural, nici România literară (nici chiar Steaua care, generos, le publică dialogul radiofonic). În "România literară" (ca să ne referim doar la ea) nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
fiindcă "s-a spus într-o vreme că ea este, prin Alex Ștefănescu, un fief țărănist, în timp ce prin Nicolae Manolescu toată lumea era înclinată s-o vadă ca pe o anexă a Partidului Liberal..." Ovidiu Pecican dixit. Ca să judeci corect o revistă, trebuie mai întîi s-o citești. Ceea ce dl Pecican nu pare să fi făcut. Cronicarul e curios să afle de la d-sa prin ce texte R.L. a fost vreodată, din 1990 încoace, anexă ori fief de partid. Unul singur, dle
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
privește pe dl Grigurcu, colaboratorul nostru permanent, d-sa se abține demn să aibă vreo opinie. Spre deosebire de colegii noștri de la Steaua și Radio Cluj, noi credem că nici un fel de cenzură nu e bună și că spiritul democratic al unei reviste trebuie dedus din întreaga ei orientare, nu din texte separate și, fatal, contradictorii. "Ce caută Adrian Năstase și Răzvan Theodorescu la masa Asociației Scriitorilor din București? Și dacă au dat ei banii de premii (nu era obligația lor?), înseamnă că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Iulia Popovici De cîțiva ani, Centrul de Studii Central și Sud-Est A Treia Europă de la Timișoara scoate, sub același nume, o revistă, al cărei număr 5 pe 2001 a apărut în mai anul acesta. Numărul e dedicat Ungariei, cu o atenție specială acordată maghiarilor din România, volumul oferind și rezultatele unei anchete la care personalități aparținînd celor două zone lingvistice răspund la
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
Treia Europă o reprezintă "dosarele" Esterházy Péter, Konrád György și Nádas Péter, considerați figuri emblematice ale culturii maghiare contemporane (nu se poate trece cu vederea, de asemenea, că premiatul Nobel al acestui an, Kertesz Imre, nu intrase în atenția autorilor revistei). Dosarele cuprind mai scurte sau mai lungi autobiografii, povești ale unor întîlniri ale unor membri sau apropiați ai Centrului de Studii Comparate (Adriana Babeți, Anamaria Pop) cu cei trei (pentru cititorii unei alte cărți apărute recent, La răsărit, spre Tartaria
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
convingător pare a fi eseul lui Florin Doboș, dedicat Vizitatorului lui Konrád, citit dintr-o perspectivă teologică nu întru totul valabilă. Foarte generos este în schimb un articol al lui Nádas (Bietul, bietul nostru Sascha Anderson), publicat în 1992 în revista budapestană Nappali Ház, despre colaboraționism în țările comuniste, despre integritate morală și termenii în care sistemul totalitar (al "coexistenței pașnice" dintre rău și bine) definește eticul, problemă încă actuală, cel puțin în România. Unul din proiectele cele mai dragi timișorenilor
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
stau cîteodată locuri comune ale istoriei culturii, cum ar fi cele privitoare la multiculturalism, pulverizarea centrului și culturile minore, ori despre identitate în calitate de construct și nu dat natural, cărora li se adaugă eseuri cu utilitate mai curînd de articol de revistă, furii de moment contextualizate și nu analize ale unui fenomen. Sînt, în schimb, și provocări interesante, legate de conceptul de identitate - geografia identitară despre care vorbește Monica Spiridon cu aplicație la Eminescu și Caragiale poate servi drept punct de plecare
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
Psaltirea Hurmuzachi e plasată cu cîteva decenii mai devreme decît consideră specialiștii. Dl Matei Călinescu își continuă publicarea studiului despre Mateiu Caragiale, din care am mai citit fragmente și în nr. 10 al Apostrofului și într-un recent număr din revista 22. La doi ani de la șocanta dispariție a lui L. Ulici, LUCEAFĂRUL (nr. 41) publică mai multe evocări. Tot acolo, dl Al. George răspunde acuzațiilor pe care i le-a adus un cunoscut disident român aflat în străinătate. Ca de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
concluziile. Am citit-o gîndindu-mă că și la noi apar frecvent astfel de culegeri. Cele mai multe cărți de critică sînt de acest tip. Doar că puține (ca să nu zic nici una) își propun mai mult decît republicarea în volum a articolelor din reviste și anume o radiografie a actualității literare. Observațiile lui Pierre Jourde sînt valabile, desigur, pentru scena literară franceză. Ele merită însă a fi citite și de literații români: au un anume grad de universalitate. Sau, poate, ar trebui să spun
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
Poeta Viorela Codreanu Tiron, originară din Bârlad, județul Vaslui, Își Începe cariera la revista Nemuritorii, În calitate de redactor și secretar de redacție. Acestui moment Îi urmează un stagiu la România Liberă, unde, alături de profesorul C. Ignat, scriitoarea se ocupă de pagina culturală a publicației. Totuși, Viorela Codreanu Tiron mărturisește că s-a format cu adevărat
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
Facultății de Filologie din cadrul Universității Dalles din București, oraș În care locuiește În prezent. Viorela Codreanu Tiron s-a născut În aprilie 1954. „Zidire În cer” - Când ai debutat și ce ai dori să ne povestești de la debutul tău? - În afară de revista liceului la care am Învățat, Colegiul Ghe. Roșca Codreanu, debutul meu literar a fost atât de firesc, Încât nu pot să-ți dau un an În care să spun precum alți poeți sau scriitori:„ Da! Anul...x a fost anul
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
acel ceva unic” al nostru și numai al nostru! Dar să revenim la Întrebarea ta: teoretic, criticii afirmă că debutul literar a fost În 1996 cu volumul Zidire În cer. Deși până la apariția volumului am colaborat/publicat grupaje În diverse reviste. Primele poezii au fost publicate În revista liceului și aici aș dori să fac o mică paranteză, aducând pe această cale mulțumiri primei mele profesoare de literatură - Dna prof. Elena Rânceanu. Dumneaei mi-a deschis acest minunat univers al cărților
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
al nostru! Dar să revenim la Întrebarea ta: teoretic, criticii afirmă că debutul literar a fost În 1996 cu volumul Zidire În cer. Deși până la apariția volumului am colaborat/publicat grupaje În diverse reviste. Primele poezii au fost publicate În revista liceului și aici aș dori să fac o mică paranteză, aducând pe această cale mulțumiri primei mele profesoare de literatură - Dna prof. Elena Rânceanu. Dumneaei mi-a deschis acest minunat univers al cărților și dragostea pentru ele. „Nemuritorii” - Ce a
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
și aici aș dori să fac o mică paranteză, aducând pe această cale mulțumiri primei mele profesoare de literatură - Dna prof. Elena Rânceanu. Dumneaei mi-a deschis acest minunat univers al cărților și dragostea pentru ele. „Nemuritorii” - Ce a Însemnat revista Nemuritorii pentru tine? - Revista Nemuritorii a fost tot o școală, aici am Învățat să ascult... și e mare lucru să Înveți să asculți, Îți spun eu că nu e deloc ușor... Majoritatea membrilor colectivului erau trecuți de 65-70 de ani
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
să fac o mică paranteză, aducând pe această cale mulțumiri primei mele profesoare de literatură - Dna prof. Elena Rânceanu. Dumneaei mi-a deschis acest minunat univers al cărților și dragostea pentru ele. „Nemuritorii” - Ce a Însemnat revista Nemuritorii pentru tine? - Revista Nemuritorii a fost tot o școală, aici am Învățat să ascult... și e mare lucru să Înveți să asculți, Îți spun eu că nu e deloc ușor... Majoritatea membrilor colectivului erau trecuți de 65-70 de ani, erau veterani de război
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
cîteva date, menite să contureze sumar portretul debutantei: orădeancă, în vîrstă de 28 de ani, profesor de limba și literatura română, absolventă a Facultății de Litere din Cluj, unde în anii studenției a fost redactor și secretar de redacție la revista Echinox. Colaborările numeroase la cunoscute periodice literare din spațiul cultural ardelenesc atrag atenția asupra Ioanei Cistelecan și promit o carte de debut scrisă cu suficientă îndemînare, cu un stil critic exersat ceva vreme în presa culturală. Tema asupra căreia se
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
la Cațavencu, dar cei de acolo practică un umor mai calm și mai detașat, fără subtexte personale. Citez, spre comparație: "...primul pas ce trebuie făcut aspirând la nivelurile cele mai aerisite popularității, este să penetrați o gașcă '80'90. Fiecare revistă literară se sprijină pe o gașcă. în gașcă se bea. Voi încercați prin a aduce de băut. (....) din rețeta cărora (textele debutanților, n.n.) să nu lipsească sub nici o formă cuvintele: intertextualitate, sincretism, Patapievici, sacralitatea elementarului, postmodern, turnul de fildeș, oximoron
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Vasile Gogea n-ar fi devenit în final melodramatică și ruptă de ritm. Umorul scriitorului e constant de-ea lungul tuturor prozelor și uneori realizează pasaje formidabile, ca în această utopie cu aluzii clare (majoritatea prozelor sunt publicate prin diverse reviste în anii '60, '70): "Domnilor, știți care va fi ocupație generală a oamenilor într-o societate perfect canalizată........ Săpatul, Domnilor, săpatul! Toată lumea va săpa, așa va fi o societate de săpători. Pe cinstea mea, domnule, istoria nu este altceva decât
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
ca în On connaît la chanson. îmi plac francezii în general (și sînt și ocazii particulare cînd nu-mi plac), dar ce m-a surprins cel mai mult zilele astea, ce m-a cucerit definitiv a fost să găsesc în revista Lire de pe luna noiembrie o rubrică pe care n-o băgasem de seamă pînă acum, Avis de recherche. Și ce pot căuta contemporanii noștri din Franța, scriindu-și doleanțele pe cîte un bilețel, așa cum la noi se lipesc pe stîlpi
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
al unui poem pe care l-am citit acum cîțiva ani, care se numea Edelweiss, poem suprarealist care începe cu versul "Sus, pe Mont Blanc, înflorește floarea-de-colț..." Mi-ar plăcea să văd o rubrică de obiecte literare pierdute și în revistele noastre. Sau în revista noastră?
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]