42,154 matches
-
noilor autorități față de anemica opoziție de la începutul anilor '90 și spaima de eventuala revenire în țară a Regelui Mihai, periodicele campanii de cumințire a intelectualității prin intermediul muncitorilor de la IMGB și al minerilor, sub părinteasca oblăduire a președintelui ales ("emanație a revoluției") și Tratatul cu URSS ratificat în anul 1991 de Ion Iliescu și Mihail Gorbaciov, prin care România se obliga să nu intre în organizații militare considerate de cealaltă parte drept ostile. Punînd cap la cap toate acestea, singura concluzie care
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
Mihail Gorbaciov, prin care România se obliga să nu intre în organizații militare considerate de cealaltă parte drept ostile. Punînd cap la cap toate acestea, singura concluzie care se poate trage este aceea că, în decembrie 1989, a fost o revoluție (încheiată cu fuga lui Ceaușescu), urmată de o contrarevoluție (de catifea?) eșuată, din cauza contextului istoric nefavorabil promotorilor ei (probabil, cu totul altfel ar fi stat lucrurile fără implozia Uniunii Sovietice). Practic, de voie, de nevoie, Ion Iliescu a fost obligat
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
orgoliile și ne creează permanent iluzia participării. Asistăm la loviturile de golf ale lui Clinton și la cele din Golf ale lui Bush, participăm la suferințele lui Elțîn și ale lui Jirinovski, la redesenarea geografiei și la resemnificarea istoriei. Vedem revoluții în direct, privim catastrofele naturale și dramele sociale ca pe niște simple ficțiuni și ne implicăm înfiorați în construcții fictive îndoielnice. La televizor vedem o nouă specie de porci care mănîncă bare de fier și granule de beton, populații de
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
Nicolae Breban Întrebare dificilă, vaste sujet, cum zice franțuzul. Oricum, două elemente esențiale care fac să se nască reproșuri la adresa criticii literare: apariția, după revoluție, a sute și sute de titluri din literatura universală și națională, ca și absența, din comentariul revuistic, al criticilor de prestigiu din, hai să spunem, generația șaizeci și șaptezeci. Opinia publică este confuză, veleitarii și impostorii afluează în proporții îngrijorătoare
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
îi aparțin plus clientela sau "zonal", practicând un fel de regionalism literar, util uneori dar luptând prost contra acuzelor unora de "provincialism" sau, mai grav, de incapacitate de a surmonta vechiul și atât de deplânsul "centralism literar", "domnia capitalei". După revoluție, încă de la Paris, în primele luni ale anului '90, voiam să mă întorc la Cluj, nu la București, și am rugat două familii de prieteni să-mi găsească un apartament. Convins nu numai că "Clujul aristocrat și genial literar de
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
a încerca să găsesc un răspuns, să ne reamintim că în semn de adio, dl Iliescu le-a acordat decorații revoluționarilor de ogradă, de la Cotroceni și din preajmă. Anul trecut, la sugestia sa a fost înființat un Institut pentru studierea Revoluției. Mi se pare ridicol ca la 15 ani de la cele petrecute să inventezi un institut care să ia Revoluția la puricat. Ce l-a împiedicat pe dl Iliescu să pună la cale această afacere cu trecutul pe vremea cînd opinia
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
decorații revoluționarilor de ogradă, de la Cotroceni și din preajmă. Anul trecut, la sugestia sa a fost înființat un Institut pentru studierea Revoluției. Mi se pare ridicol ca la 15 ani de la cele petrecute să inventezi un institut care să ia Revoluția la puricat. Ce l-a împiedicat pe dl Iliescu să pună la cale această afacere cu trecutul pe vremea cînd opinia publică era interesată de soarta teroriștilor? Probabil că fostul președinte a avut această idee, văzînd de cît interes se
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
l-a împiedicat pe dl Iliescu să pună la cale această afacere cu trecutul pe vremea cînd opinia publică era interesată de soarta teroriștilor? Probabil că fostul președinte a avut această idee, văzînd de cît interes se bucură serialul despre Revoluție publicat de Jurnalul național. Dacă la timpul potrivit comisiile parlamentare care au cercetat ce s-a întîmplat la Revoluție și-ar fi făcut treaba convingător, Jurnalul național rămînea fără subiect. Dar cînd inverstigațiile parlamentare au ajuns la concluzii pe care
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
era interesată de soarta teroriștilor? Probabil că fostul președinte a avut această idee, văzînd de cît interes se bucură serialul despre Revoluție publicat de Jurnalul național. Dacă la timpul potrivit comisiile parlamentare care au cercetat ce s-a întîmplat la Revoluție și-ar fi făcut treaba convingător, Jurnalul național rămînea fără subiect. Dar cînd inverstigațiile parlamentare au ajuns la concluzii pe care nu le luau în serios nici cei care le-au întreprins, de ce n-a propus imediat dl Iliescu să
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
pentru implicarea lor în reprimarea mișcării de la Timișoara, au scăpat de pedeapsă după recursurile făcute în favoarea lor, în timpul ultimului mandat al dlui Iliescu. Una dintre obsesiile fostului președinte al României e că a ajuns primul om din stat în urma unei revoluții. Adversarii săi sînt însă de părere că dl Iliescu a confiscat Revoluția în urma unei abile manevre de salvare a structurilor comuniste, pe care le-a recondiționat în anii tranziției. Or, în perioada de început a puterii sale, Ion Iliescu a
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
după recursurile făcute în favoarea lor, în timpul ultimului mandat al dlui Iliescu. Una dintre obsesiile fostului președinte al României e că a ajuns primul om din stat în urma unei revoluții. Adversarii săi sînt însă de părere că dl Iliescu a confiscat Revoluția în urma unei abile manevre de salvare a structurilor comuniste, pe care le-a recondiționat în anii tranziției. Or, în perioada de început a puterii sale, Ion Iliescu a fost susținut la scenă deschisă de revoluționari care, din convingere sau din
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
au susținut că el e reprezentantul legitim al mișcării populare care l-a dat jos pe Ceaușescu. Așa că la sfîrșitul ultimului său mandat, dl Iliescu le-a dat răsplată de fidelitate celor care i-au stat alături în materie de revoluție. De ce s-a brevetat însă dl Iliescu și pe sine însuși ca revoluționar, la sfîrșit de mandat? Cred că aici a intervenit, pur și simplu, constatarea că tocmai cel care a fost emanat de Revoluție n-avea certificat de revoluționar
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
stat alături în materie de revoluție. De ce s-a brevetat însă dl Iliescu și pe sine însuși ca revoluționar, la sfîrșit de mandat? Cred că aici a intervenit, pur și simplu, constatarea că tocmai cel care a fost emanat de Revoluție n-avea certificat de revoluționar. Mai există, cred, o explicație. Dl Iliescu n-a fost ceea ce se poate numi un revoluționar de baricadă. N-a fost nici măcar un disident afișat al regimului Ceaușescu. În clipa în care Ceaușeștii își luau
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
în acest sens, capitolul Gli autori durante îl regime, în care Mallozzi prezintă și analizează creația cinematografică a lui Victor Iliu, a cărui capodoperă, Moară cu noroc, fusese apropiată în 1957 de Cesare Zavattini de neorealismul "literar și istoric", apoi "revoluția scenografica" a lui Liviu Ciulei, îndeosebi prin Pădurea spânzuraților, film câștigător în 1965 al Premiului pentru cea mai bună regie la Cannes, "revoluția expresiva" din filmele lui Manole Marcus și Lucian Mihu, influența lui De Sica și Zavattini asupra creației
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
capodoperă, Moară cu noroc, fusese apropiată în 1957 de Cesare Zavattini de neorealismul "literar și istoric", apoi "revoluția scenografica" a lui Liviu Ciulei, îndeosebi prin Pădurea spânzuraților, film câștigător în 1965 al Premiului pentru cea mai bună regie la Cannes, "revoluția expresiva" din filmele lui Manole Marcus și Lucian Mihu, influența lui De Sica și Zavattini asupra creației lui Andrei Blaier și Sinisa Ivetici. În fine, Reconstituirea lui Lucian Pintilie, inspirată din nuvelă omonima a lui Horia Pătrașcu, este considerată "cel
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
revista noastră: "Tullimaar Perranarworthal Truro Cornwall TR3 7NT 1/9/90 Dragă Liviu Martinescu Am fost plecat în străinătate și abia acum îți citesc scrisoarea. Probabil e deja prea târziu... Presa occidentală și-a făcut datoria să informeze despre confiscarea Revoluției. Dacă e să dau crezare acestor informații - și n-am absolut nici un motiv să n-o fac -, atunci orice om care instigă sau ordonă astfel de acțiuni brutale, înspăimântătoare, în serie, ar trebui să fie în pușcărie și nu în
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
îndreptar de lectură, cât și ca memento pentru prozatorii români de azi (cărora nu le lipsește nimic, în afară de o miză): " Romanul lui Golding face parte din categoria cărților "periculoase", nu doar pentru că e genul de creație care naște ideologii și revoluții spirituale, ci și pentru că își face din adevăr principala coordonată. Adevărul naște de cele mai multe ori frică ori respingere, fie pentru că nu suntem pregătiți pentru el, fie pentru că pur și simplu ne e mult mai simplu și comod să trăim în
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
O critică ajunsă, de la Sadoveanu la Preda, în forme absolut penibile". (p. 13). Una dintre surprizele foarte plăcute ale acestei cărți o constituie, fără îndoială, interviul cu poetul Petre Stoica, unul dintre stîlpii boemei scriitoricești dinainte de decembrie 1989, retras după revoluție în micuța localitate Jimbolia, din județul Timiș. Cu nostalgie și farmec, Petre Stoica readuce în atenție o lume populată cu tineri aflați în căutarea gloriei literare, mulți dintre ei trecuți între timp în lumea de dincolo: Nichita Stănescu, în primul
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
parametrii săi omenești, declanșează stări și comportamente care se înscriu într-un registru foarte larg, de la reculegerea smerită și pioasă și pînă la revolta morală și la furia destructivă. Mari momente din istoria omenirii, de la năvălirile barbare și pînă la revoluțiile mai mult sau mai puțin sistematizate, au fost, simultan, și mari bătălii duse împotriva insemnelor, a statuilor și a simbolurilor consacrate. Pentru că oricît ar fi evoluat umanitatea, pe parcursul a cîtorva mii sau chiar zeci de mii de ani, din punct
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
anume structurare caracterologică analogă tempera mentalității umane. S-au perindat, astfel, în ampla desfășurare ontică a civilizațiilor omenești, societăți de tip flegmatic, sangvin, melancolic și coleric, fiecare tip de societate trasând un traiect cultural ciclic, ce descrie o mișcare de revoluție în jurul unui centru de interes întreținut de o mentalitate și de o conduită excepționale. 5. În principiu, fiecare ciclu are alura unei bolți de pietre legate împreună, care s-ar prăbuși dacă una dintre ele nu ar susține-o pe
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
notat amintiri. A treia cale, cea mai discretă și, într-un fel, cea mai profitabilă literar, o alege Radu Sergiu Ruba în romanul său Demonul confesiunii, recent apărut la Redacția Publicațiilor pentru Străinătate. Este o carte despre dragoste în vremea Revoluției, despre hazard și despre prietenie, un jurnal scris la două mîini, o "casă" deopotrivă cu alcov și cu vedere la stradă. Intimitatea nefirească a spațiilor lipsite de intimitate, promiscuitatea închisorilor de femei, a străzii cuprinse de panică și bucurie, tot
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
pentru iertarea de păcate sau, mai simplu, un "nu tot țipați la mine, că voi nu știți, ăștia mucoși de acum...", aruncat cu "superioritatea" pățitului. Între vremea (încă) liniștită de atunci și vremea (deja) liniștită de acum a trecut o revoluție, descrisă în carte întîi din perspectiva agitației de pe margine, a telefoanelor "conspirative", a parolelor. Ceea ce pare a fi, la prima vedere, un joc de societate înrudit de aproape cu zeflemelele, sau cu poezioarele cu dublu înțeles care puneau pe jar
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
treaba serioasă, cu sînge și morți. În toiul evenimentelor, Filip Criste (Cristé, pentru străini), primul "narator" al romanului, o cunoaște pe Eliza, blonda profesoară de engleză, cu care va împărți, pe mai departe, chinurile "auctoriale". Povestea ei amestecă amintirile despre Revoluție cu cele despre mineriade, cu vagi ecouri livrești, cu inevitabila compătimire pentru mama care-i cere să stea deoparte, cu nestăpînita ei dorință de aventură. Lumea asta nouă, care de fapt a fost acolo dintotdeauna, e făcută din prieteni trădători
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
grup, fără să ia seama la slăbiciunile care, involuntar, peste "caste" și "clase", îi aseamănă, la aceeași frică nelămurită care i-a unit și înainte, și-i ține legați și acum. Citita profesoară de engleză și femeia ușoară, aruncate de Revoluție în aceeași imundă celulă, "marginalii" și protectorii lor de la "Mayrose", "vardiștii" și victimele sînt variante echivalente ale aceluiași personaj. Un personaj nehotărît, derutat, trecînd din toiul evenimentelor importante care, la mulți ani o dată, dau voie "plebei" să-și scrie, întrucîtva
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
cu elanul de-a călători și de-a încerca totul la repezeală și prudenții lor profesori, sau popa din Razelm care-și ține vechiul lui calendar populează aceeași lume încăpătoare, în care conflictele, după ce-au izbucnit zgomotos într-o revoluție, par să se fi molcomit. Stau, acum, laolaltă, lipsite de dramatisme de prisos, ca straturile luminoase ale unei aure, după ce Filip își împarte, în final, jurnalul cu Eliza și adevărul se întregește din jumătăți. În lupta cu minciuna, arta a
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]