531 matches
-
și Aguilar et al., 2000). Ne aflăm totuși într-o explicație prin "clasele periculoase" și într-o ecuație săraci = violenți? nicidecum. Concluziile tuturor studiilor sunt foarte nuanțate și, mai ales, non-deterministe. Adesea aceiași cercetători sunt interesați și de cazurile copiilor rezilienți (pentru o trecere în revistă a literaturii în domeniu, cf. Fortin și Bigras, 2000). Indiferent de mediul "de risc", Werner a arătat, într-un studiu longitudinal prelungit timp de treizeci și doi de ani (Werner, 1999) pe un eșantion de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Werner a arătat, într-un studiu longitudinal prelungit timp de treizeci și doi de ani (Werner, 1999) pe un eșantion de 545 de copii, că, în ciuda unei expuneri precoce la diferiți stresori (sărăcie, violență sau absența tatălui etc.), acești copii "rezilienți" au știut să se adapteze corect și n-au prezentat episoade violente sau delincvente. Dacă sărăcia este violență, nu înseamnă că și săracii sunt obligatoriu violenți. Nu există un handicap socio-violent. Acumularea factorilor de risc Nu există așadar o cauză
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
uzură, existentă în două durități diferite (roșu-mică, albastră-mare) care garantează o fricțiune mai blândă în faza de inserare, până la ajungerea pinului în lăcașul lui de pe teacă, fenomen care se produce atunci când sistemul este complet inserat pe poziție. Sistemul cu retenție rezilientă (fig. 4.129): Sistemul de fricțiune se bazează exclusiv pe teaca din plastic rezistent la uzură, existând posibilitatea alegerii între două durități diferite (roșu-mic, albastru-mare). Rămâne posibilă trecerea de la retenția rezilientă la cea combinată, substituind teaca și inserând componentele mecanice
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sistemul este complet inserat pe poziție. Sistemul cu retenție rezilientă (fig. 4.129): Sistemul de fricțiune se bazează exclusiv pe teaca din plastic rezistent la uzură, existând posibilitatea alegerii între două durități diferite (roșu-mic, albastru-mare). Rămâne posibilă trecerea de la retenția rezilientă la cea combinată, substituind teaca și inserând componentele mecanice metalice. Sistemul cu retenție rezilientă, redus și înclinat (fig. 4.130): Versiunea rezilientă este în acest caz integrată într-o matrice redusă dimensional pentru realizarea cazurilor protetice care implică folosirea liniei
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de fricțiune se bazează exclusiv pe teaca din plastic rezistent la uzură, existând posibilitatea alegerii între două durități diferite (roșu-mic, albastru-mare). Rămâne posibilă trecerea de la retenția rezilientă la cea combinată, substituind teaca și inserând componentele mecanice metalice. Sistemul cu retenție rezilientă, redus și înclinat (fig. 4.130): Versiunea rezilientă este în acest caz integrată într-o matrice redusă dimensional pentru realizarea cazurilor protetice care implică folosirea liniei Mini AN, fie în sectorul anterior (din considerente estetice) fie pentru rezolvarea cazurilor când
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
plastic rezistent la uzură, existând posibilitatea alegerii între două durități diferite (roșu-mic, albastru-mare). Rămâne posibilă trecerea de la retenția rezilientă la cea combinată, substituind teaca și inserând componentele mecanice metalice. Sistemul cu retenție rezilientă, redus și înclinat (fig. 4.130): Versiunea rezilientă este în acest caz integrată într-o matrice redusă dimensional pentru realizarea cazurilor protetice care implică folosirea liniei Mini AN, fie în sectorul anterior (din considerente estetice) fie pentru rezolvarea cazurilor când resorbția osoasă a crestei edentate implică utilizarea unei
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de înveliș, iar patricea este fixată în fața mucozală a șeilor protezei - barele solidarizează dinții suport, realizează sprijinul odonto-parodontal, iar capsele asigura menținerea protezei mobilizabile. ELEMENTE SPECIALE DE MENȚINERE ȘI STABILIZARE DISJUNCTOARE SAU DISTRIBUTOARE SIMPLE: Elemente conjunctoare cu amortizor (cu resort rezilient): sunt elemente de precizie concepute pentru a anihila suprasolicitarea câmpului protetic și deplasările protezelor generate de diferența între reziliența mucozală și cea parodontală. Ele au fost imaginate datorită dezavantajelor pe care le prezintă elementele conjunctoare care sunt prea rigide și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
model sugerează sistemele rigide, acestea promovând o durată de viață mai lungă a restaurării composite decât cele disjunctoare. Clasa B Lejoyeux: Suportul odonto-parodontal - favorabil Suportul muco-osos-deficitar Nu există protezare cu sprijin dento-parodontal pur sau sprijin muco-osos pur. Din moment ce tendința sistemelor reziliente este de a direcționa majoritatea presiunilor pe suportul muco-osos, pentru această situație se indică sistemele rigide. Pentru a stabili exact elementul rigid de elecție, luăm în calcul următoarele considerații: -dimensiune verticală limitată și o ocluzie adâncă indică culisele intracoronare; -dacă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
etaju-lui inferior și abrazie accentuată generalizată. În ceea ce privește parodonțiul, remarcăm recesiunea parodontală însoțită de indicele clinico-biologic radiologic care indică fenomenul de liză osoasă în plan orizontal, aspecte acompaniate de mobilitate dentară de gradul 1. Suportul muco-osos este caracterizat de prezența mucoasei reziliente, a crestelor neregulate, indici negativi ce pot fi pozitivați prin intermediul pregătirii specifice sau a alegerii unui biomaterial cu structură adaptată acestor particularități. Aspectele negative legate de ocluzie rezidă în modificarea parametrilor ocluziei statice, datorită distrucțiilor coronare întinse la elementele odonto-parodontale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Stabilitatea. Comunitățile religioase funcționează în jurul unui nucleu de membri activi, care își păstrează calitatea de membri pentru o perioadă mare de timp și care transmit valorile și credințele religioase generațiilor următoare. Aceste tipuri de comunități se dovedesc a fi extrem de reziliente în timpul perioadelor istorice marcate de conflicte sau regimuri politice de tip dictatorial. Pentru membrii comunităților religioase, acestea au reprezentat surse de echilibru și refugiu emoțional, spiritual și chiar fizic în perioade de incertitudine sau oprimare. * Tăria relațiilor interpersonale. Comunitățile religioase
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
carbon al vieții, care formează verigheta ei cu regnul neînsuflețit. E foarte probabil ca miticul furt al focului de către Prometeu să fi avut loc în acest fel telecomandat, adică prin atragerea și concentrarea vectorilor luminiscenți asupra unui focar uman extrem de rezilient, și nu propriu-zis prin efracție. Ce se întâmplă cu omul în cazul în care supraviețuiește cumva pierderii grijii, care pare a fi racordul lui ultim la lume, și se abandonează nepăsării? Plasat la marginea superioară a locuinței pe care o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe probleme; realizează bine intimanța; are experiență transcendentă; are un crescut simț al comuniunii și reușitei în relații interpersonale; are o structură democratică; face o clară deosebire între mijloace și scop; are un sens filosofic al umorului; este creativ și rezilient la enculturație. Omul care se autoactualizeze reușit - deci cel ce atinge standardele unei bune normalități - este un om care poate iubi plenar și complex, afectiv, sexual și valoric. O viziune asupra personalității ca cea a lui Maslow e, desigur, utilă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a politicilor de prevenire a violenței. Reziliența dezvăluie procesele prin care o persoană sau un grup de persoane, expuse aceluiași eveniment violent, reușește să facă față evenimentului, să-l depășească, fără derapaje patologice și comportamente autodistructive. Mai mult încă, persoanele reziliente reușesc să valorifice experiența periculoasă și cu potențial traumatizant, transformând-o în resort și catalizator pentru dezvoltarea capacităților de a face față provocărilor și a se bucura de viață. Primul capitol face o trecere în revistă a violenței, în ubicuitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la mediu sunt evenimente de o violență extremă, generatoare de suferință și traumă. în momentul în care se produc astfel de evenimente, anumite specii sau anumiți indivizi se dovedesc mai puternici și cu o mai bună capacitate de adaptare, mai reziliente, iar altele mai vulnerabile și mai expuse la dispariție. Mecanismele naturale de adaptare dezvoltate de specii ca răspuns la provocările naturii sunt de o largă varietate mergând de la sacrificarea unor indivizi sau grupuri de indivizi în favoarea salvării celor mai puternici
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la evenimentele violente este însă mediată de propria vulnerabilitate și reziliență. O violență trăită direct de o persoană vulnerabilă va conduce la o stare acută de stres traumatic și posibilitatea dezvoltării ulterioare a unui sindrom de stres posttraumatic. O persoană rezilientă însă, va face față violenței fără a cădea în patologie. Efectul evenimentului violent, trăit de o persoană rezilientă, va fi unul de schimbare pozitivă, de dezvoltare (Joseph, Linley, 2006, p. 1042): 1. vor fi valorizate mai mult relațiile cu ceilalți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vulnerabilă va conduce la o stare acută de stres traumatic și posibilitatea dezvoltării ulterioare a unui sindrom de stres posttraumatic. O persoană rezilientă însă, va face față violenței fără a cădea în patologie. Efectul evenimentului violent, trăit de o persoană rezilientă, va fi unul de schimbare pozitivă, de dezvoltare (Joseph, Linley, 2006, p. 1042): 1. vor fi valorizate mai mult relațiile cu ceilalți, cu prietenii, cu ceilalți membri ai familiei, față de care persoana va manifestă mai multă înțelegere, compasiune și altruism
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este diferit de al celorlalți. Această selecție subiectivă se face în acord cu particularitățile nevoilor și manifestărilor copilului. Chiar și în cazul fraților univitelini, crescuți în același mediu real, se înregistrează astfel de diferențe de mediu propriu (Sander, 1975). Copilul rezilient va fructifica mai mult factorii protectivi existenți și va găsi, va crea, mai mulți factori tampon între el și factorii de risc. El va reuși să-și dezvolte mecanisme de coping care îi vor susține evoluția pozitivă printre ceilalți. Abandonul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
general, în acord cu psihismul acesteia. Sub aspect general, capacitatea complexă care asigură supraviețuirea și dezvoltarea ființei umane este o trăsătură generică. în antropologie se vorbește despre marele Supraviețuitor, strămoșul comun al omenirii. Evoluția speciilor se bazează tocmai pe indivizii rezilienți ai speciilor, cei care au un potențial mai bogat de adaptare. Așadar reziliența nu este doar un apanaj al speciei umane, ci al vieții, așa cum ne demonstrează numeroase cercetări ale rezilienței din perspectiva biologiei (Cropp, Gabric, 2002; Neubert, Caswell, 1997
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
5% din copiii maltratați au reușit să se dezvolte bine și să aibă o bună integrare socială și rezultate școlare bune, în ciuda dificultăților. S-a mai observat că atunci când se renunța la unul din criteriile de reușită, procentul copiilor învingători (rezilienți) creștea. Al patrulea studiu menționat este un studiu mai larg, condus pe o perioadă îndelungată, întreprins pe 500 de adolescenți delincvenți, urmăriți până în jurul vârstei de 50 de ani. Acest studiu arată că, cu cât subiecții au devenit mai devreme
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2000). Dar „dacă noțiunea de reziliență e recentă, realitatea este totuși antică. ̨ n acest sens sunt semnificative producțiile imaginarului, începând cu povestirile mitice până la operele de ficțiune ale secolului al XIX-lea, care, cu regularitate, descriu copilul ca fiind rezilient” (Gianfrancesco, 1999, apud Theis, 2001, p. 33). Reziliența și vulnerabilitatea copilului au însă un preț ce se plătește transgenerațional, așa cum apare în interesanta lucrare axată pe mitologia antică a lui Rüdiger Opelt (2007), ca și în lucrarea tradusă în limba
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ce reliefau procesele care au construit reziliența subiecților expuși la diferiți factori de risc și adversități. Copilul sau individul este studiat în interacțiunile sale în contextul dat. Au fost astfel evidențiate aspectele diferențiale ale rezilienței. Un individ se putea manifesta rezilient într-un anumit moment al vieții, dar nu și într-o altă etapă; poate fi rezilient într-un context dat, dar și nu într-un alt context; poate fi rezilient în anumite domenii (de exemplu, școlar, profesional etc.), dar nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Copilul sau individul este studiat în interacțiunile sale în contextul dat. Au fost astfel evidențiate aspectele diferențiale ale rezilienței. Un individ se putea manifesta rezilient într-un anumit moment al vieții, dar nu și într-o altă etapă; poate fi rezilient într-un context dat, dar și nu într-un alt context; poate fi rezilient în anumite domenii (de exemplu, școlar, profesional etc.), dar nu și în altele (de exemplu, pe planul vieții private). în această a doua etapă se încadrează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
evidențiate aspectele diferențiale ale rezilienței. Un individ se putea manifesta rezilient într-un anumit moment al vieții, dar nu și într-o altă etapă; poate fi rezilient într-un context dat, dar și nu într-un alt context; poate fi rezilient în anumite domenii (de exemplu, școlar, profesional etc.), dar nu și în altele (de exemplu, pe planul vieții private). în această a doua etapă se încadrează și înțelegerea mecanismelor interacționiste și intrapsihice, care girează reziliența, din perspectiva cognitivistă și psihanalitică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
psihologia dezvoltării umane poartă numele de fenotip. Rutter insistă pe nevoia acordării unei atenții științifice sporite genelor (G), în confruntarea permanentă cu ambientul (E), precum și documentărilor din perspectiva neurobiologiei. Tot așa cum nu există un mod unic de a te manifesta rezilient, nu există nici o definiție unică, acceptată și utilizată în lumea științifică (Manciaux, 2001). Există o multitudine de definiții ale rezilienței, suprapunându-se în esență. Vom enunța câteva dintre definițiile rezilienței, mai mult sau mai puțin cunoscute în lumea specialiștilor. John
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2006, p. 107). Aceiași autori citează o definiție largă dată rezilienței de Gianfrancesco (1999): „Reziliența este capacitatea de a-ți construi o viață bogată și o integrare socială acceptabilă în ciuda circumstanțelor dificile ale unui mediu nefavorabil sau chiar ostil. (”) Persoana rezilientă spune da vieții, acolo unde viața îi spune nu”. „Se poate postula că dovada rezilienței o avem atunci când individul care a fost subiectul unor experiențe semnificative de stres este capabil de achiziții rezonabile în educație, sănătate emoțională și evită abuzul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]