27,380 matches
-
Dacă dorim ca fotografiile să fie tipărite, atunci este bine ca imaginile să aibă o rezoluție de 300 dpi (rezoluția minim acceptată este de 200 dpi). Următorul tabel conține dimensiunile imaginilor tipărite offset (nu la imprimantă) și calitatea lor în raport cu rezoluția fixată pe aparat: Legendă: 0 - rezoluție bine adaptată, imagine bună * - rezoluție și imagine acceptabilă ** - rezoluție și imagine nesatisfăcătoare + - rezoluție peste valoarea necesară Camerele foto digitale pot scrie fișierele de imagine în mai multe formate: JPEG, TIFF, RAW. Formatul JPEG este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
tipărite, atunci este bine ca imaginile să aibă o rezoluție de 300 dpi (rezoluția minim acceptată este de 200 dpi). Următorul tabel conține dimensiunile imaginilor tipărite offset (nu la imprimantă) și calitatea lor în raport cu rezoluția fixată pe aparat: Legendă: 0 - rezoluție bine adaptată, imagine bună * - rezoluție și imagine acceptabilă ** - rezoluție și imagine nesatisfăcătoare + - rezoluție peste valoarea necesară Camerele foto digitale pot scrie fișierele de imagine în mai multe formate: JPEG, TIFF, RAW. Formatul JPEG este folosit de toate camerele cu opțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
imaginile să aibă o rezoluție de 300 dpi (rezoluția minim acceptată este de 200 dpi). Următorul tabel conține dimensiunile imaginilor tipărite offset (nu la imprimantă) și calitatea lor în raport cu rezoluția fixată pe aparat: Legendă: 0 - rezoluție bine adaptată, imagine bună * - rezoluție și imagine acceptabilă ** - rezoluție și imagine nesatisfăcătoare + - rezoluție peste valoarea necesară Camerele foto digitale pot scrie fișierele de imagine în mai multe formate: JPEG, TIFF, RAW. Formatul JPEG este folosit de toate camerele cu opțiuni de stocare sub diferite calități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
rezoluție de 300 dpi (rezoluția minim acceptată este de 200 dpi). Următorul tabel conține dimensiunile imaginilor tipărite offset (nu la imprimantă) și calitatea lor în raport cu rezoluția fixată pe aparat: Legendă: 0 - rezoluție bine adaptată, imagine bună * - rezoluție și imagine acceptabilă ** - rezoluție și imagine nesatisfăcătoare + - rezoluție peste valoarea necesară Camerele foto digitale pot scrie fișierele de imagine în mai multe formate: JPEG, TIFF, RAW. Formatul JPEG este folosit de toate camerele cu opțiuni de stocare sub diferite calități, în funcție de gradul de compresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
rezoluția minim acceptată este de 200 dpi). Următorul tabel conține dimensiunile imaginilor tipărite offset (nu la imprimantă) și calitatea lor în raport cu rezoluția fixată pe aparat: Legendă: 0 - rezoluție bine adaptată, imagine bună * - rezoluție și imagine acceptabilă ** - rezoluție și imagine nesatisfăcătoare + - rezoluție peste valoarea necesară Camerele foto digitale pot scrie fișierele de imagine în mai multe formate: JPEG, TIFF, RAW. Formatul JPEG este folosit de toate camerele cu opțiuni de stocare sub diferite calități, în funcție de gradul de compresie. Este un fișier extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
pește”). Obturator - sistem încorporat în aparatul foto, care permite expunerea peliculei fotografice la lumină, într-un interval de timp controlat. Pixel - abreviere a cuvintelor picture („fotografie”) și elements („elemente”). Pixelii sunt cele mai mici elemente care, combinate, formează imaginea digitală. Rezoluția imaginii crește proporțional cu numărul de pixeli. Profunzime de câmp - spațiul din fața și din spatele planului de focalizare (în care se găsește subiectul), unde imaginea are un clar acceptabil. Profunzimea de câmp crește odată cu închiderea diafragmei pe aparat și scade odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
acceptabil. Profunzimea de câmp crește odată cu închiderea diafragmei pe aparat și scade odată cu apropierea subiectului față de aparat și creșterea distanței focale. Revelator - substanță chimică folosită în revelarea negativelor fotografice. Prin acest proces, imaginea latentă se amplifică până la nivelul percepției vizuale. Rezoluția obiectivelor - mărime care măsoară capacitatea obiectivelor foto de a reda detalii cât mai fine. Sensibilitatea peliculei - mărime care determină capacitatea de impresionare a peliculelor fotografice la lumină. Se măsoară în grade ISO (ASA) sau DIN. Cu cât o peliculă are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
țigarete cu cuișoare. A despăturit ziarul și a privit prima pagină. Bill scrisese cu litere surprinzător de elegante: Pagina 5. P.S. Încântat de revedere, B. A dat pagină după pagină. Noi proteste În Europa Împotriva Încarcerării lui Mandela. Sukarno condamnă Rezoluția privitoare la incidentul din Golful Tonkin. Bikila Abebe promite o medalie de aur pentru Africa. Brejnev acordă Indoneziei ajutoare suplimentare. Consumul de droguri atinge În Malaysia proporții de masă, Marea Britanie nu ia nici un fel de măsuri. Comuniști arestați În insulele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
va oferi elevilor un model de cerere, făcând observații pe marginea acesteia. Se va atrage atenția elevilor că cererea trebuie scrisă pe o coală întreagă de hârtie albă, neliniată, lăsându-se un spațiu liber în partea de sus, în vederea formulării rezoluției de către cel căruia i se adresează și un alt spațiu liber în stânga paginii pentru a putea fi îndosariată. Cererea este precedată de o formulă de adresare prin care se indică funcția celui căruia i se adresează solicitantul: ,,Domule Director,”, ,,Domnule
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de către senatul universitar, numai după dezbaterea cu comunitatea universitară. (4 Carta universitară nu poate conține prevederi contrare legislației în vigoare. Nerespectarea legilor în conținutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. (5 Carta universitară se adoptă numai după rezoluția pozitivă a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare. Rezoluția privind avizul de legalitate se emite de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării instituției
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
contrare legislației în vigoare. Nerespectarea legilor în conținutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. (5 Carta universitară se adoptă numai după rezoluția pozitivă a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare. Rezoluția privind avizul de legalitate se emite de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării instituției de învățământ superior. (6 În cazul în care termenul prevăzut la alin. (5 nu este respectat
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
3 Senatul universitar stabilește comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a instituției de învățământ superior și a consiliului de administrație. Rapoartele de monitorizare și de control sunt prezentate periodic și discutate în senatul universitar, stând la baza rezoluțiilor senatului universitar. Art. 209 (1 Rectorul universităților de stat și particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalități: a pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta lege; sau b prin
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
apa cu un zgomot lichid și gonind în jos prin albastrul infinit către abisurile întunecate... Icnind, m-am ridicat în capul oaselor. Mi-aminteam. Mi-aminteam visul. Fiecare detaliu clar ca lumina zilei, clar ca o peliculă Tehnicolor de înaltă rezoluție. Până acum, visele Becului se evaporaseră mereu în senzații vagi atunci când reveneam la starea de trezie, dar acum, din cine știe ce pricină, acesta mi se fixase în minte. Înainte să mă pot concentra asupra lui, asupra motivului pentru care se întâmplase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
organizații a unor experți și funcționari români pe posturi importante. Pe parcursul misiunii sale la Viena, a fost șeful mai multor delegații române la conferințe, reuniuni și negocieri: delegația română la Consiliul Guvernatorilor A.I.E.A. (1971) care a propus și promovat Rezoluția aprobată cu majoritate de voturi prin care s-a hotărât restabilirea drepturilor R.P. Chineze la Agenția Internațională pentru Energia Atomică; delegația la Conferința generală a Agenției Internaționale pentru Energia Atomică (Mexic 1972); delegația la Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ordinea de zi a celei de-a XV-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U. a punctului intitulat: "Măsuri pentru promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc și înțelegere între popoare", 19 august 1960. Prin Rezoluția Adunării generale nr. 2037 (XX), aprobată prin aclamații la 7 decembrie 1965, a fost adoptată "Declarația cu privire la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect și înțelegere între popoare". Cele șase principii enunțate în Declarație își păstrează nealterată validitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dintre state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite", 19 august 1960. Aducând pentru prima dată în atenția O.N.U. problematica dezvoltării colaborării pașnice între popoarele continentului european, inițiativa diplomației românești s-a finalizat prin adoptarea de către Adunarea generală a rezoluției nr. 2129 (XX), aprobată prin aclamații la 21 decembrie 1965, "Măsuri de luat la nivel regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate între state europene având regimuri sociale și politice diferite". Evoluția istorică avea să confirme perenitatea convingerii exprimate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pentru dezarmare, la 3 aprilie 1969 a avansat propunerea privind proclamarea unui deceniu de dezarmare al Națiunilor Unite, 1970-1980. Secretarul general al O.N.U., U Thant, a sprijinit ideea, Adunarea generală a O.N.U. proclamând Deceniul dezarmării prin rezoluția sa 2602 E (XXIV), din 16 decembrie 1969. În 1970, a fost inițiatorul a două propuneri vizând înscrierea pe ordinea de zi a celei de-a XXV-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U. a următoarelor puncte: * "Rolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a XXV-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U. a următoarelor puncte: * "Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și necesitatea de a întări cooperarea economică și tehnico-științifică între state" (Memoriul explicativ din 13 iulie 1970). Potrivit rezoluției sale nr. 2658 (XXV), adoptată în unanimitate la 7 decembrie 1970, Adunarea generală a hotărât un ansamblu de măsuri, inclusiv elaborarea unui amplu studiu asupra acestei probleme de către Secretarul general al O.N.U., studiu care a facilitat pregătirea unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și convocarea unei conferințe mondiale (1975), precedată de o serie de conferințe regionale (1974). * "Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale profund dăunătoare asupra păcii și securității în lume" (Memoriul explicativ din 13 iulie 1970). În termenii rezoluției nr. 2667 (XXV), adoptată în unanimitate la 7 decembrie 1970, Adunarea generală a mandatat, între altele, Secretarul general să pregătească, cu concursul unor experți calificați, un raport asupra consecințelor economice și sociale ale cursei înarmărilor și ale cheltuielilor militare, raport
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Adunării generale a O.N.U. a punctului intitulat " Creșterea rolului Organizației Națiunilor Unite în menținerea păcii și securității internaționale, în dezvoltarea cooperării între toate națiunile și în promovarea normelor dreptului internațional în relațiile dintre state", 8 septembrie 1972. Prin rezoluția omonimă nr. 2925 (XXVII), adoptată prin consens la 27 noiembrie 1972, Adunarea generală a recunoscut necesitatea imperioasă ca O.N.U. "să devină un instrument mai eficace în apărarea și întărirea independenței și suveranității tuturor statelor, a dreptului inalienabil al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Geneva, de șef al delegației române la sesiunea Comisiei O.N.U. pentru drepturile omului din 1999, pe baza unei ample cooperări cu statele membre ale U.E., S.U.A. și Canada, a reușit promovarea și adoptarea de către Comisie a proiectului de rezoluție privind democrația, document programatic care a devenit fundamentul tuturor acțiunilor desfășurate astăzi de către sistemul O.N.U. în vederea promovării și instaurării democrației în lume. Proiectul rezoluției a reunit 68 de state coautoare și a fost adoptat fără nici un vot împotrivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
U.E., S.U.A. și Canada, a reușit promovarea și adoptarea de către Comisie a proiectului de rezoluție privind democrația, document programatic care a devenit fundamentul tuturor acțiunilor desfășurate astăzi de către sistemul O.N.U. în vederea promovării și instaurării democrației în lume. Proiectul rezoluției a reunit 68 de state coautoare și a fost adoptat fără nici un vot împotrivă (deși au fost state mari, importante, care au avut, din rațiuni politice interne, rezerve față de prevederile acestuia). Pentru această reușită, României i-au fost adresate felicitări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de la New York, care au condus la dezbaterea în Comisia Politică a Adunării generale a inițiativei românești privind "Acțiuni pe plan regional în vederea ameliorării relațiilor de bună vecinătate între statele europene cu sisteme social-politice diferite" și la adoptarea prin consens a rezoluției 2129 (XX), propusă de România și alte opt state europene reprezentând principalele structuri politico-militare de pe continent (Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia, Suedia, Ungaria). La sesiunea Adunării generale din 1966, diplomatul român împreună cu Roger Denorme, consilier în delegația belgiană și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al sugestiilor și propunerilor prezentate în dezbaterile sesiunii precedente pe această temă. Compendiul a constituit baza discuțiilor întâlnirilor miniștrilor de externe ai țărilor "Grupului celor 9" din 1996 și 1997 asupra căilor și modalităților de aplicare a ideilor cuprinse în rezoluția 2129, care a constituit punctul de pornire a procesului ce avea să conducă la Conferința de la Helsinki pentru Securitate și Cooperare în Europa. Conflictul arabo-israelian. Ca membru al Misiunii pe lângă O.N.U., diplomatul român a urmărit îndeaproape dezbaterile din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
participat, de asemenea, la acțiuni ale delegației române la sesiunea extraordinară de urgență a Adunării generale a O.N.U. din aceeași lună, consacrată situației din Orientul Mijlociu, și a urmărit dezbaterile Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, încheiate cu adoptarea rezoluției 242 ca bază pentru instaurarea unei păci juste și durabile în această regiune. Ulterior, ca funcționar superior în Secretariatul O.N.U., Nicolae Micu a servit, în perioada 1976-1981, ca secretar adjunct al Comitetului O.N.U. pentru drepturile inalienabile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]