2,097 matches
-
inamic” semistabil. Puteți folosi tehnicile sociometrice (Nicola, I., 1980) pentru a urmări relațiile de prietenie și să acordați asistență copiilor care au probleme de relaționare. Atenție la apariția și evoluția grupurilor ostile. De multe ori ele se constituie pe baza rivalității fete-băieți. Dacă o încurajați, sau vă situați pe o poziție indiferentă, riscați să vă transformați ora educativă în sală de judecată. Faceți uz de autoritatea dumneavoastră pentru a descuraja din start o astfel de posibilitate. Fiți în primul rând nepărtinitor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
secund (Teodorescu, S., 1976). Trebuie să vă reamintiți că la această vârstă activează moralitatea constrângerii: copiilor le vine greu să înțeleagă de ce și cum trebuie adaptate regulile la diferite situații. Dacă veți împărți clasa în echipe, veți fi surprins de rivalitatea survenită spontan. Una dintre soluții este să le reamintiți, prin atitudinea dumneavoastră, că totuși nu sunt în arena gladiatorilor și să schimbați frecvent componența echipelor. Certurile sunt foarte frecvente la această vârstă, fiind prezentă mai ales răfuiala verbală. Băieții însă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fiecăruia, de poziția copiilor în colectivul familial. Faptul, de exemplu, că un copil mai are 3-4 frați și surori, îl face să intre în relații umane mai bogate (mai variate), în comparație cu copilul unic în familie (și anume să cunoască experiența rivalității, a competiției, dar și raporturile de colaborare, de solidaritate la nevoi). Adesea, în sânul familiei își fac simțită prezența, printre copii, unele grupuri ostile: cel al copiilor mici împotriva celor mari, al fetelor împotriva băieților, al fraților împotriva verilor etc.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aceste neajunsuri au fost semnalate în mai multe rânduri. Iată ce scrie, de exemplu, Ion Radu: „Sublinierea aspectului competitiv al muncii școlare Ă prin sistemul premial și de penalizare Ă se poate răsfrânge negativ în sfera relațiilor interpersonale, se creează rivalități, conflicte, sentimente de invidie, egoism” (Radu, 1976, p. 192). Structura competitivă amplifică în general anxietatea elevilor și teama lor de eșec, încât cei mai mulți o resping. Însuși, grupul-clasă ca întreg, poate exterioriza atitudini de respingere a atmosferei de competiție instituită de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1980c, 1984f, 1989b, 1990b, 1992b, 1995b). Istoriometriștii au ridicat metodele de analiză la un nivel superior. De exemplu, numeroși cercetători au studiat modul în care creativitatea individuală este avantajată sau obstrucționată de diferite tipuri de interacțiuni sociale, precum colaborările sau rivalitățile (Jackson și Padgett, 1982; Price, 1965; Simonton, 1984a, 1992b, 1992c). La un nivel mult mai înalt, interacțiunile sunt forțe sociale care stabilesc conținutul sau nivelul creativității manifestate de generații întregi de creatori (Simonton, 1984c). Aceste influențe considerabile și impersonale care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a acestor clase” (Pareto, 1902, p. 63). Clasele sociale, observă el, „nu sunt niciodată niște blocuri omogene”, iar acest fapt furnizează un alt punct de întâlnire între teoria claselor și cea a elitelor: în sânul unei clase... ...există întotdeaunaă niște rivalități, iar unul dintre partidele care se formează poate, astfel, să-și caute un punct de sprijin în rândul claselor inferioare. Este un fenomen general. Aproape toate revoluțiile au avut ca lideri membri disidenți dintr-o elită (ibidem, p. 71). Și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
contra clasă” nu rezistă unei analize decât dacă asimilăm „ordinele” sau „statele” din Vechiului Regim cu niște clase în sensul modern. Or, aceste ordine prerevoluționare erau niște grupări stratificate în competiție. Revoluția Franceză este mai bine interpretată ca rezultat al rivalității dintre „ordine” sau „stări”, decât ca o înfruntare „orizontală”; starea a treia era un ansamblu ierarhizat. În eschatologia marxistă, Revoluția Proletară a viitorului trebuie să fie prima revoluție ale cărei fructe nu vor fi acaparate de o minoritate, întrucât clasa
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aceste aspecte par să indice faptul că regimurile bazate pe competiția electorală reușesc să fie dotate cu elite politice care nu sunt nici mai bune, nici mai rele decât cele apărute în alte regimuri. S-a specificat totuși faptul că rivalitatea dintre categoriile conducătoare comportă riscul permanent al „dezintegrării consensului social”. Competiția elitelor conducătoare poate că oferă garanții cetățeanului, dar nu-i dă nici impresia că poate influența cursul evenimentelor, nici măcar un sentiment de libertate. De aceea, anumiți comentatori apreciază că
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ele au devenit elemente ale unui sistem global al capitalismului financiar. Industria și banca se inserează din ce în ce mai mult într-un sistem de monopoluri, iar aceste două sectoare de activitate sunt strâns legate unul de celălalt în sânul marilor grupuri financiare. Rivalitatea și conflictele dintre grupurile financiare sunt cele care determină evoluția economică generală. Sistemul pus în mișcare de capitalismul financiar este dirijat de o oligarhie rezultată din grupuri rivale, ce reușește, de bine, de rău, să introducă între ele un anumit
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o filiație cu scopul de a-și constitui o identitate - în psihanaliză, simptom al onor nevroze legat de complexul lui Oedip care, conform teoriei analitice, presupun înjosirea și apoi exaltarea părinților, dorința de mărire, aspirația spre ocolirea pulsiunilor incestioase expresia rivalității fraterne - ah! acest frate mort într-un accident de pelotă, probabil amant al soției lui Montaigne! Nu putem înlătura cu un simplu dos de palmă această ipoteză a romanului familial. De n-ar fi decât aceasta, și tot merită o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
determinant al relațiilor internaționale ale secolului al XIX-lea, prin intermediul consecințelor sale imediate: odată ce Marile Puteri și-au extins imperiile coloniale astfel încât să acopere întregul glob pământesc, ele au ajuns să aibă granițe comune. Acest lucru a condus la o rivalitate de proporții între marile imperii coloniale, mai ales în afara Europei, conflictele izbucnite dezvoltându-se strict la nivel local, punctual la granițele dintre colonii. Cu toate acestea, competiția extrem de strânsă pentru colonii a condus la o competiție mult mai strânsă a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
preocupați de câștiguri absolute, concentrându-se asupra câștigurilor relative. Astfel, teama că adversarul va avea de câștigat mai mult din comerț și va converti aceste profituri în putere militară și influență politică, competiția pentru resurse și presiunea internă pot declanșa rivalități economice care, în anumite circumstanțe, pot duce la înfruntări militare (Ibidem, pp. 149-150). În continuare se afirmă că comerțul creează dependență de partener economic, relație care, de obicei, este asimetrică. Când una dintre părți va încerca să speculeze vulnerabilitățile partenerului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sistemul internațional (semnificația fiind definită în termeni de putere, impact sau influență). Această viziune se corelează cu supoziția că în sistem capabilitățile sunt distribuite în mod inegal, ceea ce face să existe state slabe și puternice. Dinamica competiției economice și a rivalităților militare dintre Marile Puteri din sistem atribuie ordinii mondiale un caracter fluid și schimbător. În acest context, se poate vorbi despre apariția, decăderea și, în ultimă instanță, prăbușirea ordinilor mondiale, aceasta din urmă având loc, dintr-o anumită perspectivă teoretică
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
superputeri creează și conduce o coaliție de „state-satelit”, organizate sub formă de blocuri politico-militare și economice. În același timp, superputerile concurează pentru extinderea și exercitarea influenței asupra statelor nealiniate la nici unul din cele două blocuri (Huntington, 1999, p. 35). Adeseori, rivalitatea dintre două superputeri se manifestă indirect, prin interpuși, putând lua forma unor războaie prin procură la periferia sistemului. În același timp, dincolo de confruntare, între cele două superputeri există un grad minim de cooperare. Împărtășind o serie de reguli și proceduri
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
între ele și chiar cooperează punctual când acest lucru este în interesul ambelor părți. Existența a două superputeri în sistem este un eveniment rar în relațiile internaționale. Perioada antică a polisurilor elene ne oferă un exemplu de ordine bipolară prin rivalitatea dintre Sparta și Atena, ce a culminat cu războiul peloponesiac în jurul anului 431 î.Hr. Astfel, imediat după războaiele persane, în care grecii au luptat împreună sub egida ligii elenice, se formează două blocuri rivale în fruntea cărora se aflau Atena
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o conflagrație generalizată care implică cele două alianțe militare (Holsti, 1992, pp. 28-35). Un precedent mai recent de ordine bipolară poate servi perioada „războiului rece” (1945-1990), în care Statele Unite și Uniunea Sovietică - ultima compensând inferioritatea economică prin paritate nucleară - în ciuda rivalităților, au asigurat stabilitatea sistemului. În timp ce Statele Unite și aliații săi europeni au creat o adevărată comunitate de securitate pluralistă (NATO-UE), Uniunea Sovietică a investit enorm în asamblarea unui bloc politco-militar și economic rigid (Pactul de la Varșovia, CAER). Cele două superputeri au
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un clivaj Nord-Sud din ce în ce mai mare la nivel global. În opinia sa, prăbușirea echilibrului de putere la nivel global și a structurii de securitate din perioada „războiului rece”, adăugate la criza economică din fostul lagăr socialist, sărăcia Lumii a Treia și rivalitățile istorice etnice sau religioase ce au ieșit la suprafață în procesul de dezintegrare a sistemului bipolar duc la o stare de anarhie iminentă. La aceste procese, Kaplan adaugă „răzbunarea” mediului înconjurător (din cauza poluării aerului, defrișărilor, eroziunii solului etc.), migrația populațiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sfârșitului probabil al geopoliticii, în timp ce o nouă geo-economie întemeiată pe conceptul de competitivitate o va înlocui (Hirst și Thompson, 2000, p. 164). În această perspectivă asupra viitoarei ordini mondiale, accentul se pune pe trecerea de la un sistem predominant militar de rivalitate interstatală/inter-blocuri, bazat pe diferențe organizaționale socio-economice, ideologice și sistemice, la un sistem întemeiat pe competiția economică „pașnică” între state/blocuri, în cadrul căruia chestiunile militare sunt adiacente (cel puțin la prima vedere) (Ibidem). Următorul scenariu „moderat” este ordinea „uni-multipolară” despre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a marii literaturi. Ar fi interesant de comparat tipul de iubire elementară și obscură din Ion al lui Rebreanu cu pasiunea conștientă, deliberată și revendicativă a Polinei și a lui Birică din Moromeții. De altminteri toate afectele, pozitive și negative, rivalitățile, resentimentele, relațiile între cupluri și dintre ele, ambițiile, renunțările (oare nu sunt decât amânări) au în Moromeții un caracter rațional și premeditat. Nu există în această carte impulsuri doar obscure, instinctualitate brută (nici măcar la cele mai joase nivele de conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
supranaturală, divină, care brusc i-a pus În fața unei situații dure de contrast existențial și de opțiune valorică (de exemplu, Sfântului Augustin, o voce Îi cere să citească din Epistola către Romani a Sfântului Pavel: „Banchete, beții, desfrâu, certuri și rivalități: părăsește toate acestea; Îmbracă-te cu haina Domnului Iisus Hristos și lasă poftele trupului”). Desigur, nu oricine poate realiza această convertire, deoarece nu starea de șoc emoțional, naivitatea sau teama reprezintă condițiile psihologice reale ale producerii ei. Adevărata convertire religioasă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
revendicarea „discreției”, apelul la regulile birocratice ca metodă de rezolvare a situației conflictuale), compromisul (se realizează în general prin negociere, căutarea unor tranzacții și acorduri, găsirea unor soluții satisfăcătoare și acceptabile), competiția (presupune crearea unor situații de tipul câștig-pierdere, folosirea rivalității, a jocurilor de putere pentru distrugerea celeilalte părți, forțarea supunerii), adaptarea (implică acceptarea concesiilor, respect și îngăduință), colaborarea (se obține prin demonstrarea dorinței de rezolvare a problemei, confruntarea punctelor de vedere diferite și împărtășirea ideilor și informațiilor, căutarea unor soluții
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
civice și a responsabilității față de soarta comunității (Ică, 2001-2002). În acest context, soluțiile par să vină o dată cu integrarea euro-atlantică, percepută ca „o șansă și o provocare pentru toate Bisericile creștine și religiile Europei. Ea le cere depășirea egoismului și a rivalităților seculare, o reasumare a resorturilor spirtuale și a potențialului lor unificator” (Ică, 2001-2002.). Integrarea în Comunitatea Europeană a unor țări din sud-estul continentului, inclusiv România, va antrena o serioasă provocare pentru responsabilii din departamentele care se ocupă cu pregătirea acestui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
țările-surori” sînt pasager amintite, sugerîndu-se mai curînd realitatea unei aglomerări Întîmplătoare de state, menținute sub patronajul URSS, decît o bună vecinătate ori vreo Înfrățire ideologică, mai degrabă o acerbă competiție pentru resurse decît dorința de a detensiona relațiile Est - Vest. Rivalitățile teritoriale și simbolice lăsau puține șanse cooperării, Întreținînd aversiuni bine individualizate față de patronul comun al tuturor rapturilor postbelice, URSS, dar și față de beneficiarii acelor arbitrarii, totdeauna ceilalți. Buhler nu manifestă scrupulele unui istoric preocupat de actualitatea studiului său, așa cum o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mare sau mai mică, marcate de aproximări, omisiuni, asocieri incorecte, fraude, neglijență, denaturare de ordin politic și așa mai departe. Orice guvernare care Își propune să manipuleze societatea va avea inevitabil un proiect de lizibilizare, Însă acesta este subminat de rivalitățile interne, de obstacolele tehnice și, mai presus de toate, de rezistența locuitorilor. Simplificările acestea au cel puțin cinci caracteristici asupra cărora merită să ne oprim atenția. În mod clar, ele nu vizează decât acele aspecte ale vieții sociale care prezintă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ți. Gravitatea problemei nu poate fi înțeleas), pan) când nu se realizeaz) faptul c) inteligență și bun)voința nu pot s) fac) descoperiri său s) acționeze pe baza unor programe comune. La începutul acestui secol, Winston Churchill a observat c) rivalitatea naval) anglo-german) nu prevestea nimic bun, si c) Mării Britanii nu-i r)manea nici o alt) opțiune realist), decat s) se înscrie în curs). Statele care se confrunt) cu probleme globale sunt, asemeni consumatorilor individuali, prinși în capcana ,,tiraniei micilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]