7,884 matches
-
minier de la Roșia Montană. “Recentele speculații din România despre o legătură între proiectul minier de la Roșia Montană și George Soros sunt nefondate și incorecte. George Soros nu are niciun interes actual, financiar sau de altă natură, în proiectul minier de la Roșia Montană”, se precizează în comunicatul fundației. Open Society Foundations adaugă, în acest scurt comunicat, ca George Soros este de multă vreme “un avocat pentru responsabilitate și transparența în industriile miniere și crede că aceste principii trebuie să se aplice proiectelor
George Soros neagă implicarea în proiectul minier de la Roşia Montană. Ponta merge mai departe [Corola-blog/BlogPost/93233_a_94525]
-
este de multă vreme “un avocat pentru responsabilitate și transparența în industriile miniere și crede că aceste principii trebuie să se aplice proiectelor relevante din România și din întreaga lume”. Pe de altă parte, respingerea de către Parlamentul României a proiectului Roșia Montană ar fi o “catastrofă” pentru România, pentru că ar fi un “mesaj împotriva investitorilor străini”, a declarat premierul Victor Ponta, un apropiat, spun unele surse, al miliardarului, la un seminar, citat de hotnews.ro. “Dacă Parlamentul va decide să nu
George Soros neagă implicarea în proiectul minier de la Roşia Montană. Ponta merge mai departe [Corola-blog/BlogPost/93233_a_94525]
-
de vedere economic), dar dacă România oferă mesajul că suntem împotriva investitorilor străini, împotriva exploatării potențialului nostru, acest lucru ar fi o catastrofă pentru România”, a declarat Ponta, în engleză, cu ocazia Summitului pentru Investiții în Europa de Est, organizat de Reuters. “Roșia Montană este un proiect foarte important ca simbol, nu în primul rând din punct de vedere economic”, a subliniat Ponta. “Trebuie să profităm de resursele noastre naturale, bineînțeles respectând toate standardele de mediu, dar, dacă acestea se respectă, ar trebui
George Soros neagă implicarea în proiectul minier de la Roşia Montană. Ponta merge mai departe [Corola-blog/BlogPost/93233_a_94525]
-
punct de vedere economic”, a subliniat Ponta. “Trebuie să profităm de resursele noastre naturale, bineînțeles respectând toate standardele de mediu, dar, dacă acestea se respectă, ar trebui să fim în favoarea explorării”, a precizat Ponta. Premierul României a recunoscut că proiectul Roșia Montană este unul controversat, de aceea este corect să existe o dezbatere publică pe această temă. Însă Ponta i-a îndemnat pe susținătorii săi din Parlament “să demonstreze încă o dată că România nu își neagă propriul drept la dezvoltare”. “Este
George Soros neagă implicarea în proiectul minier de la Roşia Montană. Ponta merge mai departe [Corola-blog/BlogPost/93233_a_94525]
-
cățel” în schimbul stopării masacrului. De asemenea, total ancorată, deși aflată departe de țară, în toate problemele fierbinți care agită societatea românească, artista este în primele rânduri de partea acelora care luptă pentru stoparea criminalului proiect de exploatare cu cianuri de la Roșia Montană, în care a reușit să-l angreneze și pe celebrul actor Woody Harrelson! Către sfârșitul anului, ca de obicei, Anamaria Ferentz va reveni în țară pentru concerte. AMI - turneu în țară: Cluj Napoca, concerte și în Curtea de Argeș, Costinești, Ciocănești, Vâlcea
Femina by Lucia Grama () [Corola-journal/Journalistic/83450_a_84775]
-
Așa am să-ți spun: colonele." (pp. 175-176, 181). Colonelul își începuse bine rolul din drama lui Cazane. O imagine perfectă a omului de succes, cadru activ în Securitate, anchetator experimentat, cu funcție și grad aducătoare de multiple avantaje. Însă roșiile cât dovleceii pe care reușește să le cultive Ilie Cazane (un urmaș al lui Chirică din Povestea lui Stan Pățitul) și, mai ales, roșia supremă, cu diametru de cincizeci de centimetri, obținută de același în condiții imposibile îl decalibrează pe tovarășul
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
de succes, cadru activ în Securitate, anchetator experimentat, cu funcție și grad aducătoare de multiple avantaje. Însă roșiile cât dovleceii pe care reușește să le cultive Ilie Cazane (un urmaș al lui Chirică din Povestea lui Stan Pățitul) și, mai ales, roșia supremă, cu diametru de cincizeci de centimetri, obținută de același în condiții imposibile îl decalibrează pe tovarășul Chiriță. Nici moartea lui Cazane, nici lecturile în diagonală din Karl Marx, nici discuțiile cu adjunctul său, locotenentul Preda (care își va lucra
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
țină tare, pe o poziție ideologică și morală corectă. Influența unor concepții nesănătoase, mistico-religioase, este tot mai destabilizatoare. Personajul ajunge să facă gesturi și să întreprindă acțiuni neconforme cu ale unui anchetator rutinat, abătându-se periculos de la procedurile consacrate. Preia roșia gigantică și o incinerează la crematoriu, se interesează și se îngrijește de soarta micului Cazane rămas orfan de tată, ba îl și aduce pe acesta, la paisprezece ani, la liceu în București. contaminează, iradiază, ducând la cazul Chiriță. Colonelul începe
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
Gesticulația celor câțiva activiști civico-politici care-au mirosit c-aici ar fi o vacă de muls s-a soldat cu dezastre: vedeți ce s-a ales din "salvarea" localității Vama Veche și încercați să aflați ce-au salvat "binevoitorii" de la Roșia Montană! Așa că nu-mi rămâne decât să-mi amintesc, înfricoșat, de proverbul ornitologic de mare profunzime: "Fiecare păsare pre limba ei piere!" Inclusiv pasărea numită România.
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
micul-dejun la orele dimineții). Recurgeți din belșug la apa minerală: apa de la robinet se găsește rar. Dacă plănuiți să gătiți acasă micul-dejun decadent și doriți să optați pentru ceva simplu și tradițional cum ar fi șunca, ouăle, cârnații, fasolea, ciupercile, roșiile, pâinea prăjită, black pudding 5 și bubble and squeak 6, atunci ocoliți supermarket-urile. Mergeți prin piețe, magazine specializate în fructe și legume și la măcelari independenți - nici chiar la cel mai de lux supermarket cârnații nu seamănă nici pe
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
London. Există sugestia că blisterele au fost puse în mod deliberat în cutiile greșite", a declarat directorul unei companii de PR care reprezintă Nurofen. În Germania, o operațiune similară de sabotaj a dus la falimentarea unui producător de sucuri de roșii, după ce s-au strecurat otrăvuri în flacoanele de ketchup. În anii 80 ai secolului trecut, un dement a otrăvit cu cianură mai multe cutii de Tylenol, în SUA, determinând compania să retragă milioane de doze din farmacii și să introducă
Sabotaj extrem: în cutiile de Nurofen Plus a fost introdus un medicament pentru schizofrenie () [Corola-journal/Journalistic/69134_a_70459]
-
Mircea Badea a vorbit în ediția de marți seară a emisiunii "În gura presei" despre decizia președintelui Traian Băsescu referitoare la exploatarea de aur la Roșia Montană. Președintele Traian Băsescu a anunțat, luni, că țara noastră va mai deschide, în curând, două exploatări de aur care vor fi gestionate de companii românești.
Mircea Badea, despre Băsescu: Omul cavernelor sau al tavernelor ocupă fotoliul prezidenţial () [Corola-journal/Journalistic/69153_a_70478]
-
Cele mai multe roșii care se găsesc pe tarabale românești provin din import. În timpul anului procentul crește până la 90%, iar vara, când intră și roșiile românești pe piață, acesta scade la 70%. În sere, roșiile sunt produse la normă, nu mai stau în pământ
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]
-
Cele mai multe roșii care se găsesc pe tarabale românești provin din import. În timpul anului procentul crește până la 90%, iar vara, când intră și roșiile românești pe piață, acesta scade la 70%. În sere, roșiile sunt produse la normă, nu mai stau în pământ, polenizarea se face artificial iar apa de ploaie nici gând să le atingă vreodată. Roșiile se coc în trei săptămâni iar
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]
-
Cele mai multe roșii care se găsesc pe tarabale românești provin din import. În timpul anului procentul crește până la 90%, iar vara, când intră și roșiile românești pe piață, acesta scade la 70%. În sere, roșiile sunt produse la normă, nu mai stau în pământ, polenizarea se face artificial iar apa de ploaie nici gând să le atingă vreodată. Roșiile se coc în trei săptămâni iar astfel se ajunge și la patru cicluri de roșii pe
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]
-
90%, iar vara, când intră și roșiile românești pe piață, acesta scade la 70%. În sere, roșiile sunt produse la normă, nu mai stau în pământ, polenizarea se face artificial iar apa de ploaie nici gând să le atingă vreodată. Roșiile se coc în trei săptămâni iar astfel se ajunge și la patru cicluri de roșii pe an, iar producția este continuă. Roșiile produse în aceste laboratoare sunt crescute doar cu chimicale fiind hrănite cu ajutorul unei perfuzii care pompează îngrășământul în
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]
-
sere, roșiile sunt produse la normă, nu mai stau în pământ, polenizarea se face artificial iar apa de ploaie nici gând să le atingă vreodată. Roșiile se coc în trei săptămâni iar astfel se ajunge și la patru cicluri de roșii pe an, iar producția este continuă. Roșiile produse în aceste laboratoare sunt crescute doar cu chimicale fiind hrănite cu ajutorul unei perfuzii care pompează îngrășământul în fiecare tulpină în parte. Practic aceste roșii nu cresc, ci sunt asistate asemeni unui copil
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]
-
mai stau în pământ, polenizarea se face artificial iar apa de ploaie nici gând să le atingă vreodată. Roșiile se coc în trei săptămâni iar astfel se ajunge și la patru cicluri de roșii pe an, iar producția este continuă. Roșiile produse în aceste laboratoare sunt crescute doar cu chimicale fiind hrănite cu ajutorul unei perfuzii care pompează îngrășământul în fiecare tulpină în parte. Practic aceste roșii nu cresc, ci sunt asistate asemeni unui copil aflat în incubator. Procesul este de la început
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]
-
se duc în niște hale imense, ermectic închise în care nu pătrunde aerul de afară, iar apa a fost înlocuită cu îngrășământul care vine din țâșnitori și alimentează fiecare răsad. Un astfel de proces durează 3 săptămâni, moment în care roșiile pleacă spre tarabe și arată de parcă ar fi cele mai coapte și gustoase legume. Producția de serie conduce la obținerea unor cantități astronomice de roșii. Spre exemplu un producător scoate în medie pe an circa 700 de tone. Un singur
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]
-
țâșnitori și alimentează fiecare răsad. Un astfel de proces durează 3 săptămâni, moment în care roșiile pleacă spre tarabe și arată de parcă ar fi cele mai coapte și gustoase legume. Producția de serie conduce la obținerea unor cantități astronomice de roșii. Spre exemplu un producător scoate în medie pe an circa 700 de tone. Un singur ciorchine produce de unul singur de trei ori mai mult decât cele crescute natural. Roșiile se vând apoi către angrosiști cu aproximativ 2 lei pe
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]
-
Producția de serie conduce la obținerea unor cantități astronomice de roșii. Spre exemplu un producător scoate în medie pe an circa 700 de tone. Un singur ciorchine produce de unul singur de trei ori mai mult decât cele crescute natural. Roșiile se vând apoi către angrosiști cu aproximativ 2 lei pe kilogram și ajung direct pe tarabe. Producătorii autohtoni, care cresc roșiile în grădină, sunt eliminați aproape complet din această ecuație. Ei nu au o producție de serie, pentru că în grădină
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]
-
700 de tone. Un singur ciorchine produce de unul singur de trei ori mai mult decât cele crescute natural. Roșiile se vând apoi către angrosiști cu aproximativ 2 lei pe kilogram și ajung direct pe tarabe. Producătorii autohtoni, care cresc roșiile în grădină, sunt eliminați aproape complet din această ecuație. Ei nu au o producție de serie, pentru că în grădină, un ciclu de roșii durează aproximativ 3 luni, iar cantitățile sunt infime în raport cu cele ale producătorilor de serie. Cele mai bune
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]
-
către angrosiști cu aproximativ 2 lei pe kilogram și ajung direct pe tarabe. Producătorii autohtoni, care cresc roșiile în grădină, sunt eliminați aproape complet din această ecuație. Ei nu au o producție de serie, pentru că în grădină, un ciclu de roșii durează aproximativ 3 luni, iar cantitățile sunt infime în raport cu cele ale producătorilor de serie. Cele mai bune răsaduri de grădină dau cel mult 9-11 kilograme, în timp ce producătorii externi cresc peste 20 de kilograme la un ciorchine. Mai mult de atât
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]
-
cel mult 9-11 kilograme, în timp ce producătorii externi cresc peste 20 de kilograme la un ciorchine. Mai mult de atât, în sere se face producție continuă ajungându-se și la 4 cicluri pe an. Într-un asemena context este normal ca roșiile pe care le cumpărăm de pe tarabe să nu aibă gust de roșie, ci uneori să ni se pară că mâncăm hârtie.
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]
-
la un ciorchine. Mai mult de atât, în sere se face producție continuă ajungându-se și la 4 cicluri pe an. Într-un asemena context este normal ca roșiile pe care le cumpărăm de pe tarabe să nu aibă gust de roșie, ci uneori să ni se pară că mâncăm hârtie.
De ce roşiile nu mai au gustul de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/69311_a_70636]