1,115 matches
-
șanț de 0,6-0,7 metri și adânc de 1 metru, în care echipa de instalatori trebuia să pozeze niște conducte. Pentru traversarea lui pusesem un panou de schelă peste șanț, lat de jumătate de metru. Am cărat fiecare câteva roabe de mortar, ca să nu înghețe afară și să nu ne prindă întunericul. Domnul Nicolae (așa mă adresam oricui, pentru mine toți erau domni, nu tovarăși), nu și-a putut ține echilibrul pe podeț și a răsturnat mortarul în șanț. Crezând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Crezând că e obosit sau neatent l-am dojenit prietenește: Domnule Nicolae, fii puțin mai atent că pierdem mortarul! Țiganul s-a uitat la mine peste umăr, cu scârbă, a scuipat printre dinți și n-a zis nimic. După două roabe, iar a vărsat una. Domnule Nicolae, dacă te dezechilibrezi, uite îți mai pun un panou. Și am lărgit suprafața de trecere. Țiganul s-a uitat iar la mine cu scârbă: Ia ascultă, bă! Ce mă tot domnești? Domni suntem noi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a vărsat una. Domnule Nicolae, dacă te dezechilibrezi, uite îți mai pun un panou. Și am lărgit suprafața de trecere. Țiganul s-a uitat iar la mine cu scârbă: Ia ascultă, bă! Ce mă tot domnești? Domni suntem noi, la roabă? Ce dracu’ ești așa prost? Tu nu pricepi că dacă nu răstorn eu roaba în șanț, îl bagă ăștia pe pereți mâine dimineață, până vine ăl’lalt? Ce dracu’ ești prost așa? Așa era! Eram prost rău. Pentru mine lucrul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Și am lărgit suprafața de trecere. Țiganul s-a uitat iar la mine cu scârbă: Ia ascultă, bă! Ce mă tot domnești? Domni suntem noi, la roabă? Ce dracu’ ești așa prost? Tu nu pricepi că dacă nu răstorn eu roaba în șanț, îl bagă ăștia pe pereți mâine dimineață, până vine ăl’lalt? Ce dracu’ ești prost așa? Așa era! Eram prost rău. Pentru mine lucrul trebuia făcut corect, după toate regulile și cu toată cinstea, „ca pentru Dumnezeu, nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tracțiuni, apucat reciproc de mâini, din pozițiile stând depărtat, șezând, împingeri spate în spate, talpă în talpă, din poziția șezând; depărtarea/apropierea genunchilor, din așezat pe bancă față în față; skandenberg; tracțiunea partenerului culcat facial/dorsal pe banca de gimnastică, roaba etc.Ă; exerciții de forță, în grup: tracțiuni la frânghie, pe echipe; ,,transportul rănitului" cu „scăunelul” format de mâinile a doi copii; ridicarea și transportul băncii de gimnastică, a saltelelor, a aparatelor, pe grupe de câte 3-4 elevi; exerciții complexe
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
treilea elev din grup, mai firav. El se agață cu mâinile și picioarele de această bară. Întrecerea se face pe o distanță stabilită anume. Câștigă echipa care a terminat prima de transportat „vânatul” MIJLOACE AUXILIARE PENTRU PREDAREA GIMNASTICII DE ÎNVIORARE ROABA DUBLĂ Clasa de elevi se împarte în grupe a câte trei. Doi sunt „roabe”, iar unul dintre ei le dirijează. Câștigă echipa care a terminat „transportul” cu roabele prima. Se observă că primul elev se sprijină pe membrele inferioare în
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
această bară. Întrecerea se face pe o distanță stabilită anume. Câștigă echipa care a terminat prima de transportat „vânatul” MIJLOACE AUXILIARE PENTRU PREDAREA GIMNASTICII DE ÎNVIORARE ROABA DUBLĂ Clasa de elevi se împarte în grupe a câte trei. Doi sunt „roabe”, iar unul dintre ei le dirijează. Câștigă echipa care a terminat „transportul” cu roabele prima. Se observă că primul elev se sprijină pe membrele inferioare în mers, iar picioarele acestuia se sprijină pe umerii celui de-al doilea. Al doilea
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
terminat prima de transportat „vânatul” MIJLOACE AUXILIARE PENTRU PREDAREA GIMNASTICII DE ÎNVIORARE ROABA DUBLĂ Clasa de elevi se împarte în grupe a câte trei. Doi sunt „roabe”, iar unul dintre ei le dirijează. Câștigă echipa care a terminat „transportul” cu roabele prima. Se observă că primul elev se sprijină pe membrele inferioare în mers, iar picioarele acestuia se sprijină pe umerii celui de-al doilea. Al doilea transportă picioarele primului și se deplasează cu ajutorul mâinilor. Picioarele celui de-al doilea sunt
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
continuitate, polițiștii comunitari și polițaii au aceleași atribuții, dar un salariu de trei ori mai mic! pă toți i-o picat! pă ăla gras, micuț, cum îl cheamă, Marian, Vasîle? km 264, n-o pună pe nevastă-mea să fie roabă! cîte limbi are o femeie? cîte-i dai! ai mușcat-o! am crezut cîte limbi știe! bă, cu Nelu mai glumeam, dar tu, dacă te-ai băgat în seamă! spune-i ce-ai pățit cu violatorul! cascheta bună, cu cascheta la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
eram repartizați pe categorii profesionale, oarecum. Eram brigăzi formate din 35-40 de persoane, și erau brigăzi de intelectuali, de muncitori, de țărani, și-așa mai departe. La diguri trebuia să sapi trei metri cubi de pământ, să-l încarci în roabă, să urci cu el pe dig, și să-l duci la vreo 200 de metri... și-așa mai departe. Venea milițianul și-ți măsura groapa unde-ai lucrat, și dacă n-ai făcut treaba asta seara te oprea la poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
istoria artelor și estetica și istoria artelor, la profesorul [Liviu] Rusu, și-l cunoșteam de-acolo; cu Max Bănuș am fost muncitor pe șantier acolo, la Salcia. Și el practica sistemul ăsta, țigări pe pâine... Zdravăn de tot Max, ducea roaba așa încărcată, fie vorba-ntre noi... Ați avut contacte cu familia cât timp ați fost închis a doua oară? O dată fosta mea soție a venit la Salcia, într-un vorbitor. Eu aflasem dinainte, venise sentința de divorț a ei, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
m-am eliberat. Și am muncit... La început a fost groaznic. Adică ce se întâmplă? Ne punea să săpăm la Canalul Dunăre - Marea Neagră, în primă fază... că știți că a fost întrerupt în ’53... Ne puneam să săpăm, încărcam în roabă, o duceam la malul lacului Tașaul, acolo o vărsam și veneam înapoi. Și trebuia în continuu să muncești, n-aveai voie să stai deloc... Și mi-aduc aminte că toată ziua se lucra, și când ne-aducea în colonie, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și cu preoți, ne-a transferat la Peninsula, o altă colonie de muncă cu regim destul de sever, și acolo însă tot la cele mai grele munci. De pildă, ăștia cu pedepse mari eram puși să săpăm pământul, să încărcam în roabe, să-l deplasăm; făceam rambleuri, terasamente de cale ferată, care se făceau înalte... Trebuia să faci echilibristică, și uneori erau 70 metri distanță, și cădeai, și putea să cadă și roaba peste tine... Duceam acolo roabele și le răsturnam pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mari eram puși să săpăm pământul, să încărcam în roabe, să-l deplasăm; făceam rambleuri, terasamente de cale ferată, care se făceau înalte... Trebuia să faci echilibristică, și uneori erau 70 metri distanță, și cădeai, și putea să cadă și roaba peste tine... Duceam acolo roabele și le răsturnam pe terasamentul ăla, că se organiza o montare de șină de cale ferată pe care venea un tren cu vagoane basculante, care descărca pământul adus din Canal. Aici la Peninsula cât ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pământul, să încărcam în roabe, să-l deplasăm; făceam rambleuri, terasamente de cale ferată, care se făceau înalte... Trebuia să faci echilibristică, și uneori erau 70 metri distanță, și cădeai, și putea să cadă și roaba peste tine... Duceam acolo roabele și le răsturnam pe terasamentul ăla, că se organiza o montare de șină de cale ferată pe care venea un tren cu vagoane basculante, care descărca pământul adus din Canal. Aici la Peninsula cât ați stat? Am stat până în 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am pățit treaba asta, că brigada noastră eram tineri și ne făceam norma... Până la urmă n-a fost rău niciodată... că din contră, noi căram pământ și pentru cei mai bolnavi, mai bătrâni, să-i mai ajutăm... Cel puțin o roabă duceam pentru ei... Și aicea mai depindea și de cum se descurcau brigadierii. Aveam câteodată brigadieri mai deștepți, mai șmecheri, care măsurau gropile, și-i inducea în eroare pe majori să măsoare de aici de acolo, și ne scoteau pe nas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
49 de kilograme. Și mi-aduc aminte de o-ntâmplare care m-a impresionat deosebit. Mergeam la dig, lucram acolo, aveam normă. Trebuia să faci trei metri cubi și șaizeci și să îi cari cam la 100 de metri cu roaba. Eu tot făceam propagandă printre deținuți: Băi, nu vă puneți mintea cu asta, că și-așa când vine vremea ne dă drumu’. Că faci norma, că nu faci, tot ne dă drumu’. Dar dacă nu făceați norma nu vă pedepseau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Dar cum de puteați să munciți atâta? Domne, te specializezi acolo. Vezi, aveam aicea în palmă, în punctul de sprijin al lopeții... era tare ca piatra. Trebuia să înveți să lucrezi eficient. Știi? Și mergea. Aruncam cu regularitate și în roabă direct, nu dădeam alături nimica. Au fost unii care au murit pentru că au vrut să facă planul, că se păcăleau... și munceau până se epuizau. Și eu eram epuizat, dacă aveam 59 de kile... Dar având pedeapsă mai mică mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
viața lui de acolo, și lui îi plăcea de mine că vorbeam românește frumos... Și îi vorbeam românește până nu mai aveam suflet. Zic: Băi, leșin, nu mai pot să mai vorbesc... Și vorbeam altă dată. Și mergând mereu cu roaba unu’ după altu’ încărcam acolo... Știi? Făceam cu schimbul, și aveam timp să mai discutăm. Cum a fost întoarcerea acasă? Am venit până la București îmbrăcat cum ți-am zis, cu mantaua aia de n-avea o aripă, și în loc de nasturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
noi. Ei nu făceau nimic la locul de muncă dăcât măsurau, vedeau cât munceai și cât nu munceai, iar seara îți făcea calculul... De exemplu, am lucrat o perioadă la diguri și trebuia să faci o groapă... încărcai pământul în roabă, te duceai cu roaba pă niște dulapi și o răsturnai pă digurile ălea care există și acuma... E... seara ei veneau la fiecare echipă din aceasta și făcea calculul cât ai muncit. Și dacă nu făceai norma de doi metri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nimic la locul de muncă dăcât măsurau, vedeau cât munceai și cât nu munceai, iar seara îți făcea calculul... De exemplu, am lucrat o perioadă la diguri și trebuia să faci o groapă... încărcai pământul în roabă, te duceai cu roaba pă niște dulapi și o răsturnai pă digurile ălea care există și acuma... E... seara ei veneau la fiecare echipă din aceasta și făcea calculul cât ai muncit. Și dacă nu făceai norma de doi metri cubi sau cât dracu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
capul ei de mâncare, că nu era consistentă... Și de la Gherla ne-a dus la Salcea (sic!), la dig... Ne încolona câte o sută de inși, cu militari, că de-știa erau gârla... și ne punea așa pe rând. Aveam roabe cu hârleț și acolo săpam în pământ și era cu normă. Care nu-și făcea norma, rămânea seara în poartă. Echipa cutare, cutare, era oprită, avea brigadier și se știa. Râmâi în poartă! Și în poartă îți dădea o bataie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cutare, cutare, era oprită, avea brigadier și se știa. Râmâi în poartă! Și în poartă îți dădea o bataie la palmă cu ghioaga, ca a doua zi să faci norma. Și eram 6 inși: 2 în groapă și 4 la roabă... 2 azvârlea’ cu lopata... și trebuiai să sui tocmai sus, că făceai schela... Și uite așa am dus-o... Și de acolo ne-a schimbat la Poarta Albă, la Periprava. La Periprava cum a fost? Ne-a dus cu vaporul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
șmecheri... Săpam malu’, și tre’ să lași martor martoru’, de unde ai început să sapi. Și noi mutam martoru’, și când venea și măsura cam ieșeam aproape de adevăr, că altfel nu puteai să faci trei metri două sute săpat... Și făceam la roabă cu Nicolae Fulga, general de aviație la Corabia. Și l-am învățat cum să muncească acolo, că dacă nu murea, că ăștia cu știința nu știe ce însamnă pământu’... Băăă, stai cuminte așa! Uite-te cu ochii după el (după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aviație la Corabia. Și l-am învățat cum să muncească acolo, că dacă nu murea, că ăștia cu știința nu știe ce însamnă pământu’... Băăă, stai cuminte așa! Uite-te cu ochii după el (după gardian - n.n.), pune puțin în roabă și când se întoarce, pleacă cu o roabă, când nu, stai pe loc... Și îl învățam cum să muncească. Și ce se întâmpla? Ne mințea că ne dă o bucată de chirpic, că așa se chema... Știți ce înseamnă chirpic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]