1,654 matches
-
de vrăjmași din afară, uneori agitată și dezbinată de patimile fiilor săi, ea se păstrea¬ză neclintită și neschimbată acolo unde se păstrează Tainele și sfințenia duhovnicească; nu se denaturează niciodată și nu necesită reforme. Ea nu trăiește sub legea robiei, ci sub legea libertății, nu recunoaște nici o putere asupra sa, în afară de propria sa putere, nu primește judecata nimănui în afară de judecata credinței (pentru că mintea nu o înțelege); și își exprimă dragostea, credința și nădejdea, în rugăciuni și ritualuri insuflate ei de
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
agale sălcii de visare, În zbor cu brațe de ecou, pe cer cu stelele în barbă. O, dimineață conspirată, tu ești avântul umbrei mele, Nervuri de foc ai ca veșmânt în vechiul rug, plămadă, Intemnițând în pisc de timp, veghind robiei grele, Sărutu-n fruct neiertător cu zbucium de cascadă. Te mai cuprind din când în când în tonuri verticale, Încremenit în nopți de-argint, în stepa fără ploaie, Te mai iubesc cu împrumut, fantasme-accidentale, Și tac și zilele îmi frâng prin
SONET LIV de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342898_a_344227]
-
recunoștința față de Dumnezeu. Și și-o arătau mai ales zidind locașuri de închinăciune: prin sate, prin târguri ori prin afund de codrii, ori creării munților. Țara Bihariei este astăzi în situația de datornică în fața Lui Dumnezeu, prin ajutorul căruia lanțurile robiei sale multiseculare au fost rupte pentru totdeauna. Și cum și-ar putea arăta mai bine recunoștința lor față de Dumnezeu, românii bihoreni, decât jertfind, potrivit pildei înaintașilor, ceva din avutul lor, pentru zidirea unui altar ortodox și românesc în inima Orăzii
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
nu este de acord cu variantele de supraviețuire propuse de fiecare guvern ce a făcut bani buni pe spinarea sa. Poporul acesta nu mai are țintă. Poporul acesta se roagă să mai vină un Mântuitor care să-l scoată din robia impusă de „Stat”. Expresii ca: „trebuie să dau bani la Stat” sau „Statul mă obligă să...” sunt deja tradiționale. Dar cine este Statul? Enoriașii puterii politice - asta este Statul. „Tremurăm de frig și de foame, domnule Stat!”, zice poporul. Iar
DIN ROMÂNIA (1) de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343454_a_344783]
-
Gh. Ghibănescu. pag 134-135) Facem observația că textul original slavonesc nu are paranteză pe care am reprodus-o întocmai după traducerea lui Ghibănescu. Deci, tragem concluzia că holopii erau un alt neam de robi considerați tot țigani. GAVAONII Unii dintre robii/țiganii din Țările Române aveau un autonim, acela de gavaon, care acoperă o perioadă de mai mult de o sută de ani. Primul care a atras atenția asupra acestui autonim a fost istoricul Petre Petcuț. Domnia sa însă, în mod eronat
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
de postelnic, Dimitrie Plainos, deși om cultivat și priceput în administrarea moșiilor, se dovedește nu numai un potentat hrăpăreț, dar are și un caracter urât, cu unele comportamente reprobabile în relațiile cu cei care-i lucrau pământurile, clăcașii rumâni și robii țigani, pe care îi determina să ia decizii disperate de a fugi de pe moșiile sale. Intriga romanului începe tocmai dintr-o „poftă” a postelnicului de a nu permite unui tânăr țigan, fierarul Floricel, rob de pe o moșie a sa, să
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
țară fără armată, teritoriile Valahiei, în special Oltenia, sunt călcate sistematic de achingii și adalii(turci din insula Ada Kaleh) din slujba lui Pazvantoglu, un tâlhar de pașă de Vidin, care jefuiau satele, dădeau foc locuințelor, violau și luau în robie femeile, ucideau locuitorii, fără să-i oprească cineva de la aceste mârșăvii. Trupele agiei și arnăuții din paza domnului erau cu mult inferioare cetelor turcești, iar jalbele la Înalta Poartă, fără niciun rezultat. În acțiunile sale de jaf, Pasvantoglu era încurajat
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
efemerul cuget al nopții plumb mirositor... Razele celești vor aduce pe brațe steaua unirii Și laolaltă vom cânta-n răsăritul teluric. Visul Unirii Pe cărări de munți merg adesea, Căutând zbuciumul veacurilor Care-au chinuit mii de stele, Pe pământul robiei Ce zace-n bălți de sânge. În stâncile roase de vreme Citesc urmele istoriei, Care mă lasă static în curgerea timpului, Ca o sămânță-nfiptă-n teluricul străbun Ce nu se mai poate desprinde. Pe crestele-nzăpezite ale masivelor, Stau în bătaia
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
discipline recomandate prin oferta națională (se vor include obligatoriu, în oferta națională, și discipline care conțin teme de geologie și dezvoltare durabilă, teme privind educația financiară și educația juridică, precum și discipline/teme prevăzute explicit de Legea 198/2023, de exemplu Istoria, robia și deportarea romilor); (3) propuneri ale unității de învățământ, care se vor încadra în demersuri științifice și artistice consacrate evitându-se, sub riscul sancțiunilor etice, includerea unor teme sau discipline de pseudoștiință (în acest sens, se vor avea în vedere
NOTA DE FUNDAMENTARE din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299357]
-
nr. 174/2019 privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, cu completările ulterioare, și se aprobă prin ordin al ministrului educației. (5) Oferta națională de discipline opționale ale învățământului gimnazial și liceal include și „Istoria, robia și deportarea romilor“ ca disciplină școlară modulară opțională. (6) Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria comunismului din România“ se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
instituții: Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, institutele Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România, Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului și Academia Civică. (7) Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria, robia și deportarea romilor“ se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu Centrul Național de Cultură a Romilor - Romano Kher și cu organizația minorității membră a Consiliului Minorităților Naționale. (8) Cadrele didactice care predau disciplinele prevăzute la alin. (3) pot
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
educației privind aprobarea programei școlare pentru disciplina „Istoria Comunismului din România“ 30.08.2024 53 Ordin al ministrului educației privind aprobarea manualelor pentru disciplina „Istoria Comunismului din România“ 31.03.2025 54 Ordin al ministrului educației privind aprobarea programei școlare pentru disciplina opțională „Istoria, robia și deportarea romilor“ 31.08.2024 55 Ordin al ministrului educației privind aprobarea manualelor pentru disciplina opțională „Istoria, robia și deportarea romilor“ 31.03.2025 56 Ordin al ministrului educației privind aprobarea metodologiei pentru utilizarea și asigurarea manualelor școlare alternative și altor auxiliare didactice
ORDIN nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278992]
-
privind aprobarea manualelor pentru disciplina „Istoria Comunismului din România“ 31.03.2025 54 Ordin al ministrului educației privind aprobarea programei școlare pentru disciplina opțională „Istoria, robia și deportarea romilor“ 31.08.2024 55 Ordin al ministrului educației privind aprobarea manualelor pentru disciplina opțională „Istoria, robia și deportarea romilor“ 31.03.2025 56 Ordin al ministrului educației privind aprobarea metodologiei pentru utilizarea și asigurarea manualelor școlare alternative și altor auxiliare didactice 3.06.2024 57 Ordin al ministrului educației privind aprobarea metodologiei pentru asigurarea condițiilor de egalizare de șanse, în
ORDIN nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278992]
-
educației privind aprobarea programei școlare pentru disciplina „Istoria Comunismului din România“ 30.08.2024 53 Ordin al ministrului educației privind aprobarea manualelor pentru disciplina „Istoria Comunismului din România“ 31.03.2025 54 Ordin al ministrului educației privind aprobarea programei școlare pentru disciplina opțională „Istoria, robia și deportarea romilor“ 31.08.2024 55 Ordin al ministrului educației privind aprobarea manualelor pentru disciplina opțională „Istoria, robia și deportarea romilor“ 31.03.2025 56 Ordin al ministrului educației privind aprobarea metodologiei pentru utilizarea și asigurarea manualelor școlare alternative și altor auxiliare didactice
ORDIN nr. 6.072 din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274193]
-
privind aprobarea manualelor pentru disciplina „Istoria Comunismului din România“ 31.03.2025 54 Ordin al ministrului educației privind aprobarea programei școlare pentru disciplina opțională „Istoria, robia și deportarea romilor“ 31.08.2024 55 Ordin al ministrului educației privind aprobarea manualelor pentru disciplina opțională „Istoria, robia și deportarea romilor“ 31.03.2025 56 Ordin al ministrului educației privind aprobarea metodologiei pentru utilizarea și asigurarea manualelor școlare alternative și altor auxiliare didactice 3.06.2024 57 Ordin al ministrului educației privind aprobarea metodologiei pentru asigurarea condițiilor de egalizare de șanse, în
ORDIN nr. 6.072 din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274193]
-
lăsat, Pe Fiul Său ne-a dat și lumea din păcat a ridicat. Prin Prea curat Sângele Său a răscumpărat, Întreaga omenire, care prin veacuri adormite a stat, În somn de tainică orbire, întunericul a gravat. Eliberându-ne din crunta robie, ce ne-a presat, Acum, ne ducem rând pe rând, cu inimile pline, În Betleemul Iudeii, unde smerit, Tu, te-ai arătat În ieslea cea săracă, născut în zorii zilei prea divine , Tu, Însuți fiind Unicul Fiu de Împărat! Acum
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
Autor: Claudia Bota Șarpele ucigător ucide rodul iubirii, mereu amăgind, În veacul acesta lipsit de lumină cu sete căsăpind, Frumusețea cea sădita și hrănita cu viața cea dătătoare de viață. Luptând încă din leagănul prunciei asupra vlăstarului să fie robul robiei. Până ce oasele lui calde și fragede le topește, încolăcindu-se pe grumazul copilului, Că nu cumva să se ridice la lună, la lună plină și senina. Oprindu-l să bea din Izvorul cu apă cea cristalina, Omul tiran exploatând frăgezimea
ȘARPELE UCIDE RODUL IUBIRII de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377581_a_378910]
-
Morfeului, ca gâde pus la pândă. Și este iad pentru singurătate Când sufletu-i chircit, strivit de sumbre Coșmaruri, aciuate între umbre De harpii și iele blestemete. Nici zorii nu le'alungă'n-totul faima ... Doar trupul se desprinde din robie. Crepusculul, a nopților solie Se-șează-n suflet, zmeu redându-i spaima. *** Referință Bibliografică: Ce este seara? Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1751, Anul V, 17 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile
CE ESTE SEARA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378357_a_379686]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > IOANA D’ARC Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1810 din 15 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Și-a semnat condamnarea la moarte prin asumarea crucii. În robia viziunilor a condus înflăcărată lupta de eliberare, războiul pentru pământul rădăcinilor, ea, mesagera cerului în haine bărbătești și cu părul tăiat. Mânată de șuierul vântului , hăituită de frica pârjolirilor, de invazia lupilor, martora vaietelor și a sfârtecărilor, în violarea inocenței
IOANA D’ARC de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378634_a_379963]
-
Articolele Autorului Trezește-te! Stupida letargie, în care te complaci, te compromite, chiar dacă porți în suflet dinamite și sufletul îți e o rană vie. De ce suporți ca veșnic terfelite speranțele și visele să-ți fie și-accepți ca în continuă robie puterile să-ți fie vlăguite? Această nefirească împăcare cu cei ce-au reușit să te dezbine nu e decât cumplită dezertare ce nu-ți aduce cinste, ci rușine, sau poate că în trista resemnare e liniștea furtunii care vine?!... Anatol
LINIŞTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379050_a_380379]
-
și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și vederea luminii izvorâte din împlinirea voii lui Dumnezeu sunt posibile, toate, dacă omul se eliberează din robia sensibilului, dacă se înstrăinează de cele trecătoare. Este evident că proiectul vieții spirituale afirmat de creștinismul răsăritean contrastează, în câteva puncte - cheie, cu oferta culturii de consum, cu industria divertismentului. În cuprinsul postmodernității, producțiile de masă, entertainmentul propun un cu
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
Nici măcar nu mai cred in a lor poezie, Cuvintele unora s-au stins, azi goale le deslușesc Prin filtrul iubirii, Eu liberă vreau să trăiesc Cu cei asemeni mie, Căci dacă scrii vers pentru faimă E tot o formă de robie! Aș vrea să unesc Iubirea sufletelor frumoase și să le dau aripi De gând mântuit, să transcedem impreună În "cealaltă lume", vii și nu morți, Să nu ne mai fie frică de frici! Dar cine are curajul Să spună, NU
SIMTE CEALALTĂ LUME , PRIN A TA POEZIE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382000_a_383329]
-
deajuns, simte-mă, respira a mea iubire Pedeapsă să mi-o iei, redă-mi râvnita libertate C-am pătimit cumplit de atâta ne-iubire. Propun un armistițiu, să ne unim Prin gând în zborul unor adevărate sentimente Descarcerați de lanțul robiei nevăzut, noi să venim Împreună azi la sărbătoarea vieții mântuite. Sunt eliberat doar de a ta voința Și darul meu ți-l dau, e bucuria regasirii, Tu știi că orice ar fi eu te iubesc ființă, Drept mulțumire ți-am
CONDAMNAT PE VIAȚĂ LA NE-IUBIRE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382097_a_383426]
-
omenirea de-a lungul timpului. Conform scrierilor lui Emil Cioran...în fiecare cultură există o anumită viziune a omului...,cultura rromă, neevidențiată pâna în prezent datorită stării haotice și dezorganizare a comunităților de rromi, a dependenței sociale, a sclaviei și robiei, nu s-au creat condiții favorabile exprimării culturii acestui popor. Ceea ce condiderăm că ar constitui o noutate în materie, ar fi faptul că vom încerca să dezbatem această problematică și cu ajutorul cuvintelor țigănești care,consideram noi, sunt cuvinte simbolice de
IN MEMORIAM NICOLAE BOBU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380378_a_381707]
-
e crivăț și pustie zbătut neam în nemernicie au fost cândva - în vremuri pline - azi - dintre păsări - corbul vine și din moșia necuprinsă a mai rămas o vatră stinsă a fost cândva - cine s-o știe când bate vântul de robie... lungi șiruri - umbre fără cale se scurg pe drumuri voievodale și nici măcar nu-s rupți de jale... lumină - unde ești - lumină ? te-ai stins - și noi suntem de vină : din sus de cruce - răstignit Hristos ne mustră - și-i mâhnit
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]