163,495 matches
-
60 de minute? Hotărît lucru, îmbătrînit cu voie de la FRF, azil pentru reveniții din străinătate, lăsat la voia mîrlanilor ca Neaga (cum care, ăla cu scuipatul!), batjocorindu-și antrenorii cu experiență și dînd echipe mari pe mîna unor juni, fotbalul românesc nu mai există. Blaturile, cel puțin, îl țineau în viață. Aveam despre ce vorbi. Fără blaturi, cum ziceam, nu mai are nici sare, nici piper.
Fotbal fără blaturi by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14836_a_16161]
-
Libu"e Valentová și, până mai ieri, profesorul J. Felix și Jiřina Smrčková. În România, Smrčková a ales însă alte căi: pe cele ale slavisticii și ale filologiei slavo-române - ceea ce a îndreptat-o spre slavistică. După ce se edifică asupra slavisticii românești (pe care o prezintă într-o Slovansky přechled în 1958). Întoarsă în patrie, Smrčková publică o serie de interesante studii. Cele mai însemnate sunt Despre influența slavă asupra sintaxei Psaltirii Voronețene (teza de doctorat, prezentată în 1967, dar pregătită în
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
traductions roumaines, manuscrites et imprimées, des textes bibliques (Romanistica Pragensia, 1966) și Au sujet de la méthode des recherches de l'influence slave sur le roumain (Philologica Pragensia, 1966). Într-adevăr, Jiřina Smrčková descoperea treptat însemnătatea pentru slavistică a primelor traduceri românești din textele sacre slave (a se vedea articolul său despre Le valeur linguistique des premières traductions roumaines, publicat în Romanistica Pragensia în 1961). Fără îndoială, cercetătoarea din (fosta) Cehoslovacie stabilea o legătură între romaniștii cehi (I. Urban Jarnik) și slaviștii
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
considera româna o limbă și o cultură romano-slavă, care mai mult avea a face cu Balcanii decât cu Roma latină. Atunci când, după căderea comunismului, a apărut problema limbii moldovenești (Moldav"tina), Smrčková, bineînțeles, a apărat - în 1991 - punctul de vedere românesc și romanic: locul acestei "limbi" este între graiurile și dialectele limbii române. Autoarea a fost nu o dată solicitată să scrie capitolul limba română din manualele de Úvod, de introducere în studiul limbilor romanice (în colaborare cu J. "abr"ula și
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
iritări și frustrări care se defulează pe această cale. În nr. 35 din revista amintită, dl Iorgulescu se ocupă de volumul întocmit de dl Mihăieș la Polirom cuprinzînd textul bine cunoscut al dlui Tony Judt și ecourile lor în presa românească. Obiecțiile majore privesc ordinea în volum a acestor ecouri. De ce, adică, un comentariu din România literară (nr. 44 din 2001) a fost plasat înaintea articolelor dnilor Iorgulescu și Brezianu din revista 22 (nr. 45 din 2001), dat fiind că R.l.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
Eugenia Vodă Dacă vreți să vă distrați inteligent, treceți peste titlul cu parfum de film ieftin și mergeți să vedeți Totul despre băieți (titlul românesc), adaptare după o carte al cărei titlu mult mai "modest" - Despre un băiat (About a Boy) n-a împiedicat-o să devină bestseller; acest al treilea roman al britanicului Nick Hornby (n.1957) s-a vîndut, în anul apariției (1998
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
apărut Indice de "filmii" !); în dreptul titlurilor nu figurează nici o trimitere la vreo pagină; găsești "Reconstituirea", dar însoțită de titlul grecesc "Anaparastassi"! ( realizezi că e vorba deci de o altă "Reconstituire", a lui Angelopoulos, și că Indicele nu include și filmele românești). Cauți în interior și descoperi Reconstituirea; autorul anunțase în prefață că toate filmele sînt catalogate de la 0 la cinci stele; "Reconstituirea" are trei stele. Față de "veto-ul" de la premieră, s-ar zice că e un progres! Își mai schimbă oamenii
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
în prefață: "Aprecierile subiective de calitate n-ar trebui primite de cititor decît sub beneficiu de inventar", iar Dicționarul nu e "o lucrare colectivă, ci un soi de jurnal intim dat publicității". Cît de intim? Printre cele 40 de titluri românești care "ni s-au părut mai reprezentative" (zice T.C.), nu figurează nici De ce trag clopotele, Mitică, nici Glissando, nici Iacob, nici Patul conjugal, nici O sută de lei (am dat, la întîmplare, cîteva titluri din Pintilie, Daneliuc, Săucan), în schimb figurează
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
Marina Constantinescu În tot peisajul românesc, Teatrul Act este singurul independent. Deși pare ciudat, aceasta este realitatea. Trebuie să recunosc faptul că multă vreme am crezut devenirea acestui proiect o utopie. Să faci rost de un spațiu, să-l amenajezi, să găsești sponsori care să-ți
Generozitatea artistului de cursă lungă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14829_a_16154]
-
de multe, multe altele, de felul în care au decodificat șansa de a-i avea aproape pe Marcel Iureș, Alexandru Dabija, Valeria Seciu și alții. În orice caz, Teatrul Act va fi, din nou, în centrul lucrurilor majore din spațiul românesc, își va defini alte dimensiuni. Fără stridențe festivisto-bombastice. Creatorii-nucleu ai Teatrului Act învîrtesc cu har, vocație și inspirațiune ocheanul minunat al artei spectacolului. Privind în interiorul lui, vedem chipul acestei structuri atipice, compus și recompus în zeci de imagini colorate și
Generozitatea artistului de cursă lungă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14829_a_16154]
-
cărora li se cer mai des explicații asupra etimologiei propriilor nume, să încerce să le studieze. Iar numelui în cauză, pe cît îi este de clară referința literară imediată, pe atît îi e de nelămurită originea. Rodica reprezintă în onomastica românească un caz clar de modă cultă, făcînd parte din categoria mai largă a numelor răspîndite datorită literaturii și spectacolului (poezii și romane de succes, basme intrate în circulația cultă, teatru, operă, romanțe, șlagăre, filme etc.). Nu e nici o îndoială că
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
recent reeditată), respinge ideea - într-adevăr improbabilă - a derivării din substantivul comun rodie, dar tinde să accepte legarea sa de Irodion, Irodia (din aceeași familie cu Irod, Irodiada). E explicația pe care a impus-o N.A.Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc (1963), în care Rodica e prezentat ca provenind din Irodica, hipocoristic de la Irodia; autorul nu acceptă nici invocarea rodiei, nici sugestia lui Pașca - de motivare prin rădăcina slavă rod-. Recent, ipoteza etimologică Rodion / Herodion a fost preluată și de Tatiana
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
feminin "cult", "citadin" al numelui masculin Radu (corespondentul cert, Rada, rămînînd marcat ca nume rural). în acest caz tind să cred că nu e vorba de o falsă etimologie, ci de o realitate. în inventarul de nume din documente vechi românești publicat de Aspazia și Cornel Reguș, Nume de femei în vechi acte istorice (sec. XIV-XVI), 1999, nu apare Rodica, dar nici vreo Irodia. Rada e în schimb bine reprezentat, cu derivate ca Rădae, Răduca, Răduța. Nu am putut totuși verifica
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
perfect cuvîntului consumismo din italiană și din spaniolă, dar cum aceste limbi nu sînt principalele surse de împrumut actual, pare necesar să presupunem și o formare internă, de la consum, cu sensul preluat după modelele străine și cu forma adaptată derivării românești. Cuvîntul ridică și o problemă semantică: englezescul consumerism are două sensuri foarte diferite între ele: unul pozitiv - de "protecție și promovare a intereselor consumatorilor" - și altul mai curând negativ - de "preocupare (excesivă) spre achiziționarea de bunuri" (cf. Oxford English Dictionary
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
confort facil" (revistanorii.com); "revendicarea ... magicului de către comercial, de către consumism" (Suplimentul de marți, Observatorul din Constanța, nr. 62-64, 2001), "un tînăr ... moare de plictiseală și de consumism" (cotidianul.ro 2000); "o societate pervertită de lux și consumism" (virtualia.org); "Consumismul românesc" - eseu umoristic de H. Gârbea etc. Din exemple se poate deduce existența unui subsens influențat probabil de sinonimia de consum = comercial, legat deci nu atît de mania cumpărării, cît de lipsa de valoare artistică a unor produse culturale: "divertisment și
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
valoare în sus într-o țară normală. Deși s-a scris despre cărțile ei atunci cînd au apărut, cred că debutul ei canadian recent e un bun prilej pentru o privire de ansamblu asupra scriitoarei Felicia Mihali din perioada ei românească. Prima carte, Țara brînzei, e și cea mai cunoscută și s-a scris despre pesimismul pe care îl degajă. E vorba despre o femeie tînără cu un copil preșcolar și un soț infidel. Cu toții locuiesc în-tr-un cartier sărac din capitală
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
o ruină în care femeia se instalează fără dorință de schimbare. E adevărat că citise cartea lui Tournier, că undeva bine ascunsă există dorința de purificare prin anularea oricărui confort, dar limburile Pacificului nu sînt de găsit în acest sat românesc postdecembrist în care nimic nu mai poate fi înviat. Și totuși nu etnografia crudă e miza acestui roman, nu descompunerea comunității tradiționale e subiectul cărții. Ci mai degrabă descompunerea umanității particulare care nu mai poate și nu mai vrea să
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
ele, viața nu are nimic strălucitor pentru că e vorba de o civilizație abia ieșită din grotă, în care domnește întunericul, mîncarea nerafinată și schematismul gesturilor. Culoarea decorului seamănă cîteodată cu aceea din desenele animate cu The Flinstones, altădată cu satul românesc abrutizat și mizer. Și pe fundalul acesta lipsit de culoare se petrece o poveste de dragoste între unul din preoți, deja bătrîn și o tînără din sat. Povestea e cu totul modernă, lipsa de pudoare o face să semene cîteodată
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
lumină crudă a tuturor gesturilor de amor fizic, a tuturor impurităților, a defectelor trupului, a tristeții împreunării. E o perspectivă constant dură, o dezvelire care lasă cititorului o senzație de gol și care creează un personaj feminin ciudat în proza românească: o femeie nici frumoasă, nici urîtă, mai degrabă tînără, care nu are și nici nu caută răsfățul și care este într-un mod dramatic, dar nesentimental lipsită de iluzii. Toate aceste trei cărți sînt extraordinar de bine scrise, cu o
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
felul în care sînt scrise cărțile în lumea civilizată: cu ajutorul unui redactor atent, care corijează, dă sugestii, elimină impuritățile. Au o constantă de viziune și compun un univers romanesc de extremă originalitate. Iar tăietura pe care o execută în realitatea românească trimite un foarte interesant mesaj extraliterar. Țara brînzei, Editura Image, București, 1999, 216 p. Mica Istorie, Editura Image, București, 1999, 184 p. Eu, Luca și Chinezul, Editura Image, București, 2000, 174 p.
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
a atins cote inimaginabile, producția se zbate între dezastru și catastrofă, justiția și poliția sunt plăgi vii pe trupul infectat al țării. Despre sănătate, învățământ sau cultură nici nu-ți vine să deschizi gura, într-atât s-a demonetizat societatea românească. Dând frâu liber la înavuțirea contra-cronometru, pesedeii știu că se apropie ceasul bilanțului. Cocârjați de numărul vilelor și-al automobilelor de lux, șefii partidului de guvernământ vor fi măturați la viitoarele alegeri cu viteza cu care au fost aruncați la
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
mai puțin grosolane, ale guvernanților stă unul și același personaj: ministrul informațiilor, Vasile Dâncu. Fost șef al uneia dintre cele mai active instituții specializate în sondaje, dl. Dâncu e responsabil pentru multe din malversațiunile produse în ultimii ani în societatea românească. Prin "Metro-Media Transilvania", ca și prin alte așa-zise institute de sondare a opiniei publice, s-a indus și se poate induce absolut orice. Și asta - culmea nerușinării! - pe banii cetățeanului ce urmează a fi dus de nas. Să facem
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
Iulia Alexa Caietele internaționale de poezie, din care avem spre lectură numărul 3/2002, sunt o tentativă de a aduna opinii și creații originale, precum și traduceri sau eseuri aproape științifice asupra fenomenului actual al poeziei la nivel românesc și universal. Revista are o arie de difuzare impresionantă, aproape toată Europa, Statele Unite și America de Sud, iar corpul editorial îi include pe Ștefan Stoenescu și Adam J. Sorkin, din America, si pe Mihai Ursachi din România. Pe lângă ei apar mari necunoscuți
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
profund organică asupra literaturii îl aduce neașteptat în actualitate (capcana aniversărilor, asta e!). Critica sa îndeamnă la lectură. Deși bine mascat de erudiție, de demonstrații filologice, etimologice și cîte altele, Cioculescu imprimă discursului său o cursivitate extrem de rară în critica românească. Textele sale sînt de cele mai multe ori pline de întîmplări neprevăzute. Crezul său tainic, din care este foarte mult de învățat în această perioadă, este că discursul critic trebuie să se ferească, pe cît se poate, de previzibilitate. Chiar și atunci
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
fi simple fosile. Cioculescu nu iartă nimic și nu se sfiește să-i laude acolo unde e loc. își întîmpină clasicii cu o vioiciune foarte rar realizată în critica noastră. El anticipă, intuiește, de altfel, o apropiere extraordinară a criticii românești postbelice de această perioadă. Studii extraordinare, de la Paul Cornea și Mihai Zamfir pînă la Liviu Papadima, au fost dedicate acestei perioade. Versiunea critică asupra pașoptismului a lui Cioculescu este încă vie în ciuda evoluției extraordinare a studiilor în această direcție. Biograficul
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]