600 matches
-
ajuns la 33.466 locuitori, din care 16.207 bărbați și 17.259 femei. Conform datelor extrase din recensământul efectuat în martie 2002, populația orașului Huși era de 29.510 locuitori. La acest recensământ, după etnie, situația se prezintă astfel: români - 29.349 (99,45% români); romi - 129; maghiari - 9; germani - 1; evrei - 13; ucraineni - 2, greci - 2, italieni -4; alte etnii - 1. În ceea ce privește aspectul confesional, s-au declarat de religie ortodoxă 23.652 locuitori; de religie romano-catolică - 5.826; greco-catolică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ne tratau ca supuși și vrăjmași. Am decis să fac un act politic, profitând de ura soldaților contra rușilor, și cu o armată de 100 000 de oameni să trec împotriva lor, dar pe un front unde să nu fie români (?). N-am reușit. Am devenit prizonierul rușilor, de acolo am trecut în Germania, unde, după câtva timp de inactivitate, m-am ocupat de prizonieri în diferite lagăre, și de acolo, aici. Acum Brătienii mă silesc să plec. Mă duc în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
omul are nevoie să se poată realiza cu tot mai puțină muncă. Restul activităților umane trebuie orientat spre spiritual, nu spre material. Este evident că nu sugerez nimănui să renunțe la achizițiile tehnologiei moderne, dar să nu uităm că suntem români și avem tradițiile noastre, ce ne definesc În raport cu ceilalți. Și, măcar din când În când, adică de Anul Nou, să trăim ca atare. Ce se poate Întâmpla altminteri ne-o pilduiește mitologia greacă, 24 Reclamă radiodifuzată. unde Anteu, ca fiu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de operații militare la care eram părtașă și eu. Numai că la frate-meu, „toată lumea se bătea cu toată lumea” și tare se mai amuza tata de acest aspect. Era un „conglomerat” de conflicte militare și națiuni amestecate, ceva de genul, români versus turci, turci versus nemți, nemți versus români etc. Aspectul acesta conta mai puțin, interesant era tabloul tehnic pe care-l desfășura și ofensiva, după caz, defensiva trupelor de soldăței. Cine-ar fi gândit atunci că parte din traseul său
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
eu. Numai că la frate-meu, „toată lumea se bătea cu toată lumea” și tare se mai amuza tata de acest aspect. Era un „conglomerat” de conflicte militare și națiuni amestecate, ceva de genul, români versus turci, turci versus nemți, nemți versus români etc. Aspectul acesta conta mai puțin, interesant era tabloul tehnic pe care-l desfășura și ofensiva, după caz, defensiva trupelor de soldăței. Cine-ar fi gândit atunci că parte din traseul său profesional își va contura identitatea în relație directă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mai 2005 („Literatura și Arta”,14 iulie 2005, Chișinău,”Ginta Latină”, Iași) La Iași se află o familie cu totul și cu totul deosebită, familia prof. Ioan Alexa. Dumnealui are 96 de ani, iar soția dumnealui, 95 de ani. Sunt români refugiați la Iași din Cernăuți, pământ românesc răpit în 1940. Profesorul Ioan Alexa și fiica domniei sale, doamna Elvira Opran, stabilită în California, SUA, sunt români cu suflete mari. Ei au înțeles durerile cumplite ale neamului românesc din Basarabia și Bucovina
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de metrii de mijlocul de transport. Așa au înțeles autoritățile să-l respecte, să-l protejeze pe românul bolnav de inimă într-o margine de oraș și în condițiile mai sus arătate. Așa se respectă la Chișinău tot ce-i românesc de valoare. Sărmanii băștinași, românii adică, au pensiile cele mai mizerabile, locurile de muncă cel mai prost plătite. Privilegii au doar rusofonii și sligoii acestora... Am aflat de moartea domnului Vadim Pirogan în dimineața zilei de 17 ianuarie 2007. am
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
am propus directorului unui canal TV o emisiune săptămânală cu titlul „Zece lucruri bune și frumoase întâmplate în România“. Când a fost să-i spun însă care ar putea fi subiectele pozitive, în stare să ne țină mândri că suntem români, mi-am dat seama că, în afara acelei emisiuni, alte nouă nu mai vedeam. „Am propus zece - i-am zis directorului - deoarece unele cifre au o putere hipnotică. Unu, trei, cinci, șapte, zece... Ar fi bine, așadar, să avem zece lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
regele ungur Geza (1141-1161) cu sași aduși din părțile Flandrei, ale Rinului de mijloc și ale Saxoniei, «spre a da un nou avânt exploatării bogățiilor miniere, meșteșugurilor și comerțului. Ei (sașii) primiră proprietăți întinse, multe luate dela autohtoni (adică dela români n.n.), apoi dreptul de a plăti numai o sumă de bani, relativ redusă, ca dare pe fiecare an și alte privilegii. Printre altele li se dă în 1224 pădurea românilor și pecenegilor sylva Blacorum et Bissenorum cu apele care o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și strănepoții lor, Urszuly Arpad, Raduly Gyorgy și Strezoly Iștvan, nepoți care la data trecerii în neant nu numai că nu știau o iotă românește, dar nici măcar nu aveau habar că străbunicii lor ce veniseră cândva pe coclaurele săcuiești fuseseră români de sub crestele Făgărașului. Iar acolo în valea Bâlii nu mai există decât amintirea unei fabrici de sticlă, constând într-o grămadă de pământ din care mai apar cioburi uneori colorate, iar deasupra unui izvor din apropiere se mai află un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fie o nouă surpriză. Din neatenție, din cauza atmosferei de sărbătoare, a fost atins cu cotul unul dintre panourile de pe partea dreaptă a galeriei, într-o clipă și pe un fond muzical de neuitat și foarte bine cunoscut „Noi suntem Români”, întreaga simeză de pe partea dreaptă s-a dărâmat precum niște piese de domino, fiind așezate în formă de e-uri. Tot zgomotul constituia acea atmosferă de nebunie și vis, în care orice artist prezent era precum ar fi trăit
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
lui Nae Caranfil se poate explica și prin ceea ce inspirat numești seceta de filme normale. Dar asta nu e vina lui Nae. Dimpotrivă, e meritul lui că face filme normale într-o cinematografie cam diformă. Vezi, există impresia că cinematograful românesc mai precis, noul său val caută și a găsit expresia proprie. Nu e ceva nou în istoria filmului. Tu știi asta mai bine decât mine. Toți acești excelenți creatori (Puiu, Mungiu, Porumboiu și ceilalți) repetă experința neorealismului italian. După dezastrul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
vreo trei ori), descoperă că este good material pentru a-i face un copil... Pictorul se-ndrăgostește de doctoriță sau cel puțin asta ar trebui să-nțelegem din privirile languroase și replica repetată : Ce parfum superb ! (sau super, sonorul filmelor românești fiind ăla care e...). Dar doctorița nu se-ndrăgostește de el : ea nu vrea decât să se distreze și să-l folosească, punându-și în aplicare planul (comunist-fascist) de a-l utiliza la însămânțare... La sfârșit, doctorița borțoasă urcă opintit
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
O afirmație similară făcea În 1934 și Mircea Eliade : „La noi, răsăritenii, nu prea au existat eretici” <endnote id="(675, p. 111)"/>. Mai mult decât atât, Întotdeauna Țările Române au primit din afară disidenți religioși (de două ori străini), spațiul românesc fiind considerat un fel de paradis al ereticilor (fie ei isihaști și bogomili veniți de la sud, lipoveni și muscali scopiți de la est, husiți de la vest), expulzați de Bisericile creștine din jurul României, mai dogmatice și mai intolerante („mai bine organizate”, cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vedea, Toți Își orbea <endnote id="(714, p. 197 ; 715, p. 27)"/>. Imaginea se regăsește și În literatura veche ; de exemplu, În Cartea românească de Învățătură (Cazania) a mitropolitului Moldovei, Varlaam („din multe scripturi tălmăcită din limba sloveniască pre limba româniască”), tipărită la Iași În anul 1643. Comentariul la episodul evanghelic referitor la arestarea lui Isus introduce un element inedit. Veniți să-l prindă pe Isus, „jidovii” - „ca nește câini turbați” - au fost orbiți de acesta și „amorțiți” (adică „fură ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu un gust amar, întrebându-mă dacă lucrurile merg rău pentru că suntem săraci, pentru că suntem în estul Europei, pentru că am făcut același lucru pentru atâta timp că nu mai știm să facem altceva, sau poate pur și simplu pentru că suntem români? Vizitatul altor țări, cred eu, oferă măcar câteva idei la multe întrebări existențiale. Până la urmă, la nordul sau la sudul globului terestru, suntem cu toții oameni, avem cu toții aceleași necesități bazice și funcționăm pe aceleași criterii. Am ajuns în momentul ideal
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
care îl cucerește, amenințând astfel întreaga aripă de sud a frontului german. Anihilează și el 15 divizii germane iar Hitler este obligat acum să treacă la defensivă. - Oare întradevăr nu se mai poate schimba cu nimic soarta războiului? Măcar noi românii să încheem o pace separată, că suntem prea mici în fața acestui colos rusesc, se mai interesă, invățătorul Obreja. - Mai e o problemă ce trebuie luată în seamă, revine Mihai. Comploturile, acțiunile partizanilor din Italia, au făcut ca la 25 iulie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
non-acțiunea și o euforie particulară a unei universale nimiciri fictive. Mă întorc la întrebările esențiale : această formă cu totul particulară de exces, această deformare corespunde lumii personajelor caragialiene ? Constituie ea un fapt identitar în măsură să califice gesticulația noastră ca români ? Și ceea ce s-a pierdut pe parcurs, este bășcălia, formă de violență aparent beningnă, dar în fond malignă ca un fel de genă recesivă în codul genetico-estetic al personajelor caragialiene ? Constatăm că găsim personajele care să justifice aserțiunea, unul dintre
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
La una din opriri, într-un sătuc de munte în Peloponez, unde am ajuns parcurgând lungi și înguste serpentine, și unde am oprit pentru a servi masa, domnul ghid ne-a întrebat ce nație suntem. Când a aflat că suntem români s-a bucurat, deoarece tinerețea și-a petrecut-o la Galați, după care a descins în Portugalia. Și a început să vorbească un fel de spaniolo-româno-portugheză-elenă, lucru care ne-a amuzat teribil. Am continuat drumul după ce am servit mâncarea, noi
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
România. Se spune că și "generalul" ar fi utilizat "în secret" produsele miraculoase Gerovital H3. Dacă se confirmă zvonul, înseamnă că și noi am contribuit la cei 91 de ani ai săi! Am reușit în această situație să "promovăm" produse românești noi pe piață: geamuri și ARO! Am pornit la drum cu teamă, cunoscând varii antecedente. Am lucrat o perioadă la Externe la un serviciu foarte interesant "sinteza" . Eram 4 sau 5 diplomați, lucram toți într-un birou mare și târâiam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
subțiri". Am văzut o librărie, am intrat și fiind cu soția am început să ne consultăm în românește. La un moment dat, s-a apropiat de noi o persoană distinsă, ce părea patroana librăriei, și ne-a întrebat mirată: "Sunteți români?" Am confirmat și s-a interesat cu ce ocazie în Chile. "Păi suntem de la ambasadă." Mirarea i s-a accentuat și mai mult, explicându-ne că până atunci nu venise nici o persoană de la ambasadă la librărie, deși se află de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fustei alți doi blestema și plângea în gura mare: “Mi-au luat hoții pâinița de gura copchiilor. Ce mă fac eu acum? Unde să caut pâinea? V-am așteptat cum așteaptă orbul lumina, să veniți cât mai repede că sîntem români ca și voi, avem același sânge dar voi, în loc să ne ocrotiți veniți și ne jefuiți și vă bateți joc de noi! Cine mi-a luat pâinea de pe masă și rochițele de pe perete să nu-i mai dea Dumnezeu să se
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
voi, că vremurile sunt tulburi”. În acel moment am observat că eram foarte puțini în sala de curs. În seara dinaintea cursului, după miezul nopții, am fost treziți din somn de voci puternice care cântau: „Noi suntem români, noi suntem români/ Noi suntem aici pe veci stăpâni...”. Într-o pornire inexplicabilă de entuziasm și solidaritate cu cei care cântau, am început și noi să cântăm tare, iar vocile ni s-au unit cu alte și alte voci într-un cor magnific
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
uite că indiferent din ce seminție se trag, fiindcă s-au născut aici, sunt români, fiindcă această țară le-a fost leagăn, fiindcă aceasta țară Îi hrănește și-i ocrotește În egală măsură ca o bună mamă pe toți, sunt români și acestui colț al vesniciei Îi datorează iubire, respect și recunoștință”. 5. Comunitățile grecești din Zona Dunării de jos (Prof. C. DocaGalați) sau dezvoltat prin Episcopia Brăilei și Galațiului, parte din străvechea Mitropolie a Proilavei. Uniunea Elenă din România are
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Bosnia și În multe relatări sunt considerați țigani. Indor Socolean, consilier pe lângă guvernul din Sarajevo publică În secolul al XIX-lea În „Glas Herțegovița” și „Bosnia Post” un studiu referitor la Caravlahii din Bosnia În care concluzionează că ei sunt români veniți din Țara Românească, unii sunt ortodocși iar alții romano-catolici. Țiganii din Bosnia numiți de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și În vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]