42,586 matches
-
al țării? Am intrat în mileniul al treilea cu toate handicapurile imaginabile: cu o economie secătuită, cu o imagine externă catastrofală, cu o clasă politică iresponsabilă și - lucrul cel mai rău - cu o populație demoralizată. Nimeni nu mai crede, în România acestui moment, în absolut nimic. Un popor ce, de șase decenii, a ieșit de pe liniile ferate ale civilizației, a pierdut nu doar gustul democrației, dar și sensul și direcția acesteia, nu mai găsește resursele de a se ridica de la pământ
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
fir (decât, eventual, prin chelire naturală!) Zecile de procese înghețate în mod suspect sub ministeriatul lui Valeriu Stoica vor trena cu aceeași grație, în indiferența bine remunerată a "inamovibililor" din justiție. Și astfel cum vom ajunge, în 2004, într-o Românie scufundată și mai adânc în prăpastia nebuniei. Potolirea ca prin miracol a certurilor dintre Vadim și Iliescu ar trebui să ne dea de gândit. Măcar acum să ne sară în ochi ața albă și să trecem la acțiune! Am văzut
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
ale curentelor de idei de extremă dreapta din cartea lui Cioran e declarația de principiu: "Nu mai vrem să fim eternii săteni ai istoriei... Economicește, și politicește, culturalicește ori spiritualicește, simțim că nu mai putem de mult trăi într-o Românie patriarhală, sătească, anistorică. Nu ne mai mulțumește o Românie eternă; vrem o Românie actuală". Prin această declarație de principiu, Noica recunoaște, asemenea și după Cioran, că e absolut necesară dezvoltarea țării spre o civilizație modernă de tip industrial, depășindu-se
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
lui Cioran e declarația de principiu: "Nu mai vrem să fim eternii săteni ai istoriei... Economicește, și politicește, culturalicește ori spiritualicește, simțim că nu mai putem de mult trăi într-o Românie patriarhală, sătească, anistorică. Nu ne mai mulțumește o Românie eternă; vrem o Românie actuală". Prin această declarație de principiu, Noica recunoaște, asemenea și după Cioran, că e absolut necesară dezvoltarea țării spre o civilizație modernă de tip industrial, depășindu-se și renunțîndu-se, hotărît, la eminamența agrară. Prin aceasta Noica
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
de principiu: "Nu mai vrem să fim eternii săteni ai istoriei... Economicește, și politicește, culturalicește ori spiritualicește, simțim că nu mai putem de mult trăi într-o Românie patriarhală, sătească, anistorică. Nu ne mai mulțumește o Românie eternă; vrem o Românie actuală". Prin această declarație de principiu, Noica recunoaște, asemenea și după Cioran, că e absolut necesară dezvoltarea țării spre o civilizație modernă de tip industrial, depășindu-se și renunțîndu-se, hotărît, la eminamența agrară. Prin aceasta Noica, precum mai înainte Cioran
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
unui vas scufundat în 1942, cu 769 de evrei români la bord. Primul episod pune în pagina contextul istoric; comentariul citează, inspirat, din Paul Celan ("Fugă macabră"): "Moartea e-un meșter german, albaștri i-s ochii"... Și contextul autohton, o Românie în care se pun bazele legislației rasiale (epoca "să facem o țară ca soarele sfînt de pe cer")... Faptele: la 12 decembrie 1941, din portul Constantă a plecat spre Palestina vasul Strumă (sub pavilion panamez). După patru zile, vasul a ancorat
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
înaintea plecării în America, cînd începuse să se vehiculeze posibilitatea întoarcerii lui Carol din exil, Waldeck face o ultimă însemnare, cu care se termină dealtfel și cartea ei, o însemnare care nu poate lăsa indiferent pe nimeni astăzi, într-o Românie peste care au trecut șaizeci de ani: "Și acesta este un lucru pe care l-am învățat la Athénée Palace: nimeni nu este atît de detestat încît, cîțiva ani mai tîrziu, altcineva să nu fie detestat și mai mult, ura
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
Totuși să nu uităm că dacă dl Ion Iliescu s-a întîlnit în turul doi al prezidențialelor cu CVTudor asta nu ține doar de meritele electorale ale PRM și ale liderului său. Cităm din articolul lui Romulus Rusan apărut în ROMÂNIA LIBERĂ și intitulat Scurtă istorie a extremismului autohton: " La capătul acelui an 1990, democrații din România erau într-o situație catastrofală. Patru mineriade se prăvăliseră asupra Capitalei, iar efectul lor îngrozise populația și încurajase instinctele celor care aveau să devină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
ca o lespede, dar istoria care dă naștere paradoxului după care toate teoriile în favoarea spiritualității românești, bineînțeles, ortodoxe, sfîrșesc în nevoia statului național puternic, condus de români verzi și curățat de alogeni. Va să zică "revoluția creștină care încearcă să creeze o Românie nouă, creînd întîi un om nou, un creștin perfect" are drept scop să "restaureze raporturi de omenie și de creștinătate în sînul aceleeași comunități de sînge". Atenție, "viața civilă" care urmează să ia locul "vieții politice" se petrece în sînul
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
dar numai dacă omitem să le citim în cheia eticii și a moralei. Să le recunoaștem, așadar, componenta normativă: nu sîntem, ci ar trebui să fim, făpturi capabile de discernămînt și de decizii consecvente cu identitatea noastră personală. Oare în România acestor zile, decizia electoratului reflectă identitatea noastră colectivă, sau e o aberație ivită tocmai din neputința de a lua o decizie? În momentul de față mă tem că orice răspuns am da e la fel de sinistru. Harry G. Frankfurt - The Importance
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
cvasi-științific căruia legea nu i-a conferit nici un fel de putere executivă. E o joacă de-a dosarele, o albă-neagră menită să țină în șah grupul din ce în ce mai mic și tot mai lipsit de speranță al celor care visează la o Românie curată. Doar o minte versată de securist a putut să gândească atât de bine lucrurile încât să ne lase, în spiritul și litera legii, cu buzele umflate! Dl. Gheorghe Onișoru, președintele Consiliului (Mircea Dinescu susținea într-o emisiunea televizată că
Dosarele cu detergenți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16586_a_17911]
-
Alexandra Olivotto Nicăieri nu e mai evidentă existența celor două Românii, un concept actual deși a fost inaugurat de junimiști, decât la televizor. Filmele bune și emisiunile culturale par să existe în interstițiile grilei TV, uneori pe fundalul unor paradoxuri. Mi-e greu să pricep, de exemplu, cum ajunge un lungmetraj
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
bloc unitar, vor specula orice ezitare, orice eroare făcută de Alianță spre a putea reveni cât mai curând la putere. De altminteri pesediștii sunt legați între ei prin prea multe interese, au prea mult de pierdut în cazul construirii unei Românii europene pentru a-și permite lupte serioase intestine. Dacă ar dori o reformă adevărată, atunci ar trebui să treacă urgent la fapte: cum este posibil ca Ion Iliescu să acuze actuala conducere a partidului de ciocoism, de incapacitate de dialog
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
des Traducteurs de la Faculté des Lettres de l'Université ŤȘtefan cel Mareť care, printre altele, editează o revistă semestrială, Atelier de Traduction, de mare ținută. Redactorul- șef al revistei este Muguraș Constantinescu, iar redactor șef-adjunct - Elena-Brândușa Steiciuc, amândouă colaboratoare ale României literare (ceea ce confirmă încă o dată flerul revistei noastre). Numărul care ni s-a trimis la redacție cuprinde, printre altele, un Dossier: En l'honneur d'Irina Mavrodin, revelator și emoționant. Un adevărat show al traducerii - din franceză și în franceză
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
în amîndouă cotidianele citate, deputata PRM Daniela Buruiană a afirmat că partidul său și PSD-ul lui Adrian Năstase ar fi căzut de acord că nu trebuie zdruncinată încrederea populației în Biserică. Să nu citească deputata PRM oficiosul acestui partid ROMÂNIA MARE în care patriarhul Teoctist a atacat fără menajamente și fără teama că aceste atacuri ar putea zdruncina încrederea cititorilor în Biserică? În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu scrie un editorial intitulat Ce ascund mahării Bisericii din care cităm: "Unii dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
ciomăgi pe îmbogățiți." Cine știe de unde poate sări iepurele în privința ridicării sărăcimii, căci PSD-ul e un partid care numără peste jumătate de milion de membri, ceea ce, vorba unui personaj al lui Caragiale, înseamnă "famelie mare, renumerație mică, după buget". ROMÂNIA LIBERĂ nu s-a lăsat impresionată de spectacolul fuzionării pe care l-a considerat doar "mare tam-tam" în schimb și-a prevenit cititorii cu un titlu cu litere mari: "PSD și-a încălcat statutul". Încălcarea statutului s-a făcut, scrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
de la Polirom ar putea fi unul documentaristic. Atunci cînd, undeva în viitor, toate scamele realității sordide care le-au generat se vor fi risipit, aceste texte semnate de un jurnalist faimos de la sfîrșitul secolului XX vor spune multe despre o Românie istorică. Dar va trebui avut în vedere că nu e vorba despre niște documente neutre, apte a spune tot adevărul despre evenimente. Cristian Tudor Popescu are o perspectivă proprie asupra a tot ce comentează, chiar dacă e o perspectivă extrem de populară
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
ai săi nu pot fi bănuiți că își fac vise electorale. Lăsînd deoparte trecutul, Regele, Patriarhul și Președintele fac astăzi front comun în numele unității de acțiune a românilor din țară și din străinătate pentru ceea ce s-ar putea numi o Românie îndreptată spre viitor. S-au formulat deja reproșuri că acest apel are un marcat caracter ortodox, în ciuda faptului că în România există și alte culte. Cu alte cuvinte, că în acest apel simbolic, alături de patriarhul Teoctist, ar fi trebuit să
Apelul unei treimi de ceară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16090_a_17415]
-
o diferențiere a noastră. Cînd am intrat în contact cu Apusul, am ales modelul francez din altele posibile, aceasta arătînd că n-a fost, atunci, un act mimetic, ci unul de opțiune. Acum, în faza neopașoptistă, trebuie creată o nouă Românie. De fapt, crede dl. Adrian Marino, reluînd o idee a d-nei Catherine Durandin, revoluția de la 1848 nu s-a terminat nici astăzi în România. Și, de aceea în spiritul neopașoptist al d-sale, dorește, ca Bălcescu în 1848, să ne
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
situații, poate c-ar trebui chiar să-și schimbe numele. Să ne gândim la rezonanța continentală, la muzicalitatea formulei �Majestatea sa Ion Ilici I-ul, nașul dinastiei Hohenzollern de România!" Și mai e ceva: lanțul de oțel ce sufocă o Românie asiatizată i-a obligat pe pedeseriști să facă apel la ultimul argument de care dispuneau. Reforma economică a eșuat, eficiența socială a politicii stângii tinde spre zero, exemple morale nu mai pot fi, astfel încât au jucat masiv pe cartea Regelui
Idilă cu un Rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16124_a_17449]
-
reconcilierii Regelui cu Ion Iliescu să fie stabilită în cancelarii occidentale, n-ar sta astăzi România să primească semne de bunăvoință din partea Occidentului în privința integrării sale în NATO sau în Uniunea Europeană. Mai aproape de adevăr i se pare Cronicarului editorialul din ROMÂNIA LIBERĂ scris de Nicolae Prelipceanu, editorial al nostalgiei unui monarhism care n-a fost să fie și în care sînt punctate meritele Regelui în istoria României, cu dezamăgirea fățișă că monarhia nu se mai numără printre așteptările de azi ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
Simona Tache Cu ocazia zilei de 1 Decembrie, pînă la care, iată, mai e puțin, redacția Academiei Cațavencu îi urează României sănătate, prosperitate, viață lungă și împlinirea tuturor dorințelor alături de cei dragi. Românio, fată, să știi că, oricât de penală ai fi, noi te iubim și, uite, ți-am pregătit și un cadou: 8 pagini cu ce-ți place ție mai mult și mai mult. Sex cu animale, crime, cazuri de autocanibalism și
Românio, la mulţi ani, fată, vezi că o să primeşti un cadou frumos! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19851_a_21176]
-
Coca-Cola România din aceste orașe vor participa, ca voluntari, la curățirea și renovarea parcurilor și a spațiilor verzi, operațiunea fiind inițiată deja în Parcul Central din Timișoara. Acțiunea face parte dintr-un program mai amplu denumit generic „ReMediu-Împreună pentru o Românie curată“, lansat de sistemul Coca-Cola România și care are drept obiectiv principal încurajarea unei atitudini pozitive în rândul oamenilor în ceea ce privește importanța protejării mediului. Lucrările cuprind: măturarea aleilor, strângerea gunoiului, greblarea zonelor verzi, plantarea de răsaduri, semănarea gazonului, văruirea pomilor, curățarea
Agenda2003-16-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280916_a_282245]
-
care își povestește incredibilul destin în mijlocul ororilor naziste. La Festivalul de la Cannes 2002, filmul a câștigat Premiul „Palme d’Or“, în 2003 a fost distins cu trei premii Oscar, patru premii Cesars, două premii Bafta. presa la zi NATIONAL GEOGRAPHIC ROMÂNIA. Noua publicație este versiunea în limba română a prestigioasei reviste „pentru îmbogățirea și răspândirea cunoștințelor geografice“, ce apare în SUA de 115 de ani, editată de Societatea National Geographic. Revista ilustrată oferă în 136 pagini articole, reportaje, informații și știri
Agenda2003-19-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281000_a_282329]
-
Reșița. Adresele pe care ni le-ați solicitat sunt următoarele: ARHIVELE NAȚIONALE - Bd. Elisabeta nr. 49 - Sectorul 5 - București, MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - Str. Izvor nr. 1-3 - Sectorul 5 - București (tel. 021-3145060, 021-410 4040 - centrala, 021-410 6876 - Direcția Relații Publice), RADIO ROMÂNIA - STUDIOUL TERITORIAL TIMIȘOARA - Str. Pestalozzi nr. 14A - 1900 Timișoara - Județul Timiș (tel. 0256-191 085, 0256-190 585, 0256-191 020, 0256-191 021). Sârbu Gligor, Arad. În cazul bărbaților născuți în 1952, vârsta standard de pensionare este 65 de ani, iar stagiul complet
Agenda2003-5-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280646_a_281975]