1,018 matches
-
de scrisori dintre Ceaușescu și Reagan. Afirmăm Însă că o relectură În prezent ar aduce unele clarificări. Pentru aceasta, intenționăm să facem o comparație Între diplomația românească dinainte de 1989 și cea postrevoluționară, din punctul de vedere al atitudinii față de relațiile româno-americane. Dacă pentru ultimii ani ai epocii comuniste dispunem de acest document important, conținînd informații din interiorul ambelor tabere, pentru perioada postrevoluționară nu ne putem baza decît pe luările de poziție și documentele oficiale, Întrucît, după știința noastră, nici un element din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o oarecare măsură, conducerea politică a României postrevoluționare a menținut această valorizare exagerată a vizitelor oficiale, văzute ca un semn de extremă prețuire din partea celuilalt stat; același Răceanu oferă un exemplu grăitor În 1999 (În „CÎteva considerente pe marginea relațiilor româno-americane”, Sfera Politicii, nr. 66, http://www.dntb.ro/sfera/66/bilant-art2.html): „În cazul vizitei la Washington a președintelui Emil Constantinescu, partea americană a anunțat oficial că este vorba de o «vizită oficială de lucru». Cu toate acestea, oficialitățile române
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
decît note bune din partea Washingtonului. Iată cîteva mostre: „Guvernul consideră ca neinspirată reutilizarea unor clișee marcate de prejudecățile anilor ’90 În tratarea tematicii drepturilor omului din România anului 2002, cu atît mai mult cu cît nivelul de dialog și cooperare româno-americană În acest domeniu În ultimii ani este indiscutabil deosebit de intens și eficient. Este inexplicabilă lipsa de informare și focalizarea Îngustă a raportului față de modul transparent În care reprezentanții guvernamentali sau neguvernamentali americani au acces la realitățile din România, În oricare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Emigration to America up to 1918”, Revue Roumaine d’Histoire, XXXI, Nos. 3-4, 1992, pp. 255-273; Aurel Sasu, Cultura română În Statele Unite și Canada, I, Presa, II, Nostalgia Românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993; Carmen Maria Andras (ed.), Confluențe româno-americane, Editura „Mica Doris”, TÎrgu Mures, 1995; Anca Hartular, Merem la America. Începuturile comunității românești În America, Prefață de Mary Leuca, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, În America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Începuturile comunității românești În America, Prefață de Mary Leuca, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, În America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, În Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-americane În timpurile moderne, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Fundației Culturale Române, București, 1996; Alexandru Nemoianu, op.cit.; Gelu Neamțu, În America, pentru unirea Transilvaniei cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, În Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-americane În timpurile moderne, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876, p. 7. N. Iorga, Pe drumuri depărtate, vol. III, ediție
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu România, S.C. „Dagerom Impex” S.R.L., Cluj-Napoca, 1997; vezi și Gheorghe I. Florescu, „Studiul relațiilor româno-americane: realizări și perspective”, În Gheorghe I. Florescu (ed.), Relații româno-americane În timpurile moderne, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1993, pp. 19-89; Idem, „Relații româno-americane: bibliografie selectivă”, ibidem, pp. 333-355. Alexandru Cantacuzino, America vis-à-vis cu România, Typographia Curții, București, 1876, p. 7. N. Iorga, Pe drumuri depărtate, vol. III, ediție critică Îngrijită, selecția textelor, note și postfață, comentarii de Valeriu Râpeanu, Editura Minerva, București, 1987
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
serie de dicționare și enciclopedii de artă și colaborează constant la publicații ale exilului românesc, între care „Revista scriitorilor români”, „Apoziția”, „Destin”, „Viața noastră”, „Limite”, „Journal of the American Romanian Academy of Arts and Sciences”. La 85 de ani, Academia Româno-Americană îl va sărbători prin realizarea volumului omagial Un om, o viață, un destin : Ionel Jianu și opera lui. SCRIERI: Cavalerii verticali (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1931; Petre Iorgulescu-Yor, București, 1939; Theodor Pallady, București, 1944; N. Tonitza, București, 1945
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
H. Russel din catedrala St. Paul’s din Londra, reprodusă în lucrarea monografică ce i-a fost consacrată ulterior, este lipsită de echivoc: „Primului și • Leonid Boicu, Geneza „chestiunii române“ ca problemă internațională, Iași, Editura Junimea, 1975. • Dumitru Vitcu, Relațiile româno-americane timpurii. Convergențe. Divergențe, București, Editura Albatros, 2000, p. 55 și urm. • Cf. Lucy Maynard Salmon, The Newspaper and the Historian, New York, Octagon Books, 1976, p. 195-196. • R. Ogden, Life and Letters of E.L. Godkin, I, London, 1892, p. 100-101; S.T.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
REVISTA ROMÂNO-AMERICANĂ, publicație apărută la București în două serii: prima (patru numere) din decembrie 1945 până în iulie-august 1947, având ca director pe Dimitrie Gusti, iar a doua, cu o periodicitate anuală sau bianuala, începând din decembrie 1998, sub conducerea unui comitet de
REVISTA ROMANO-AMERICANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
Pauker, C. Popa, Margareta Sterian și C. Zehernic, redactori fiind Milton G. Lehrer, Alf Adania, Adina Arsenescu Iamandi, F. Nicolau. Clar definit în chiar subtitlul ei, „Organul Societății Amicii Statelor Unite. Revista pentru cunoașterea Statelor Unite în România și pentru dezvoltarea relațiilor româno-americane”, obiectivul publicației este realizat prin articole pe teme istorice, politice, sociale sau culturale, incluse atât în rubricile „Cronică filosofica”, „Cronică plastică”, „Cronică muzicală”, „Cronică cinematografică” ș.a., cât și în partea ei literară, prin numeroase și bune traduceri din poeți, prozatori
REVISTA ROMANO-AMERICANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
în muzeele americane, Alexandru Balaci, Un Marco Polo român, Maya Simionescu, Omagiu lui George Emil Palade, Sabina Ispas, Documente ale spiritualității românești în arhivele de folclor din America, Radu Varia, Brâncuși în America ș.a. Ion Comșa alcătuiește Cronologia relațiilor diplomatice româno-americane, iar numărul 7-8/2003 cuprinde răspunsuri la ancheta Americanism sau europeism în gândirea politică actuală, datorate unor personalități precum Mihnea Gheorghiu, Virgiliu N. Constantinescu, Mihai Drăgănescu, Octavian Paler, Al. Zub. Se inserează traduceri din literatura americană: Iordan Chimet - patru cântece
REVISTA ROMANO-AMERICANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
românește”, hebdomadarul își fixează ca obiective unirea forțelor exilului, promovarea schimbului civilizat de opinii, evitarea divergențelor întreținute artificial și „formarea unei conștiințe naționale” capabile să creeze și să susțină mișcarea de rezistență împotriva regimului totalitar din țară. Subiecte diverse - diplomația româno-americană, violarea drepturilor omului, spionaj-contraspionaj, teroarea stalinistă, „uciderea” culturii, eșecul socialismului, procesele politice, istoria monarhiei române - sunt abordate în articole de condamnare a ideologiei comuniste și a cultului personalității, semnate de Monica Lovinescu („Note de lectură”), Dorin Tudoran („Bloc notes”), Cornel
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
Luceafărul”, „Înșir’te mărgărite”, „Caete de dor”, „Destin”, „Revista scriitorilor români”, „Prodromos”, „Limite”, „Ethos” ș.a. Figurează cu douăsprezece poeme în antologia Poezia românească nouă (1956), întocmită de Vintilă Horia. În 1988 i se va acorda Premiul pentru literatură al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe. Apariție dintre cele mai reprezentative pentru momentul primului impact al poeticii lui Ion Barbu asupra liricii tinere românești, Memnon, întâiul volum al lui S., nu preia din Joc secund, precum Eulaliile lui Dan Botta, năzuința spre
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
Ion Caraion, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Emil Manu, Dorin Popa, Lucian Vasiliu, Valeriu Stancu, George Vulturescu. S. e membru al unor organizații precum Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Germani, Asociația Scriitorilor și Publiciștilor Medici din România, Societatea „Hesperus”, Academia Româno-Americană, PEN-Clubul din Renania și laureat al mai multor premii, între care Premiul Asociației Autorilor Liberi de Limbă Germană (1993), Premiul revistei „Poesis” (1994), Premiul Frontiera Poesis (1998, 2000), Premiul jubiliar „Goethe” (1999), Premiul revistei „Convorbiri literare” (2001). Principala sursă a
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
aflat sub egida Uniunii Scriitorilor și care edita revista „Atelier literar”; după plecarea din țară, participă la ședințele lunare ale cenaclului Apoziția din München. Face parte din Asociația Româno-Germană a Scriitorilor din München și este, din 1999, membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe. Colaborează la „Ramuri”, „Studii de literatură universală”, „Săptămâna”, „Manuscriptum”, „Contemporanul”, „Tribuna României”, „Atelier literar”, apoi la periodice ale diasporei din Germania - „Stindardul”, „Stindardul românilor” și „Observator” (München), unde semnează cu pseudonimul Andrei Ozana, sau la revista
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
Alegerea și Tablourile), comunicând cu primele două prin motivul peștelui (motiv dublu, sacru și profan, cristic și demonic), este o savuroasă comedie de limbaj postmodern, un bâlci al deșertăciunilor, dincolo de care se ghicesc ironia și îndoiala autorului față de sensurile lumii (româno-americane) în care trăiește. SCRIERI: Antoine de Saint-Exupéry. Aventura conștiinței, București, 1980; Călătoria, București, 1982; Fisura, București, 1985; Panic Syndrome!, pref. Dan Cristea, București, 1997; Închide ochii! Povestirile seminței, București, 1998; Traversând Washington Square, București, 1999; La revoluția română, București, 2000
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
ca traducător în 1970, „Ramuri”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Romanian Review”, „Luceafărul”, „Jurnalul literar”, „România liberă”, „New York Magazin” (New York), „Lumea liberă românească” (New York), „Dorul” (Copenhaga) ș.a. Face parte din Foreign Press Association (New York), United Nations Correspondents’ Associations (New York) și din Academia Româno-Americană de Arte și Științe. După o relativ bogată activitate de traducător din literatura engleză și americană, P. încearcă prin romanul Bitter Be Thy Bread (1989), publicat și în țară în propria-i transpunere, sub titlul Aruncă pâinea ta pe ape
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
Borbély, Xenograme, 22-27; Regman, Dinspre Cercul Literar, 239-241; Spiridon, Interpretarea, 150-153, 162-166; Ungureanu, La vest, II, 85-94; Călin Andrei Mihăilescu, Virgil Nemoianu, în Dicț. scriit. rom., III, 440-442; Manolescu, Lista, III, 301-305; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 200-207; Gheorghe Grigurcu, Un româno-american, RL, 2002, 33, 34; Dan C. Mihăilescu, „Înțelepciunea calmă”, LAI, 2003, 13; Manolescu, Enciclopedia, 531-533. M.S.
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
Paris. Invitat să se înscrie la un doctorat, alege etnologia. În 1979 cere și i se acordă azil politic în Franța, iar în 1982 își ia doctoratul la Sorbona. Concomitent, depune o activitate marcantă în domeniul medical. Membru al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte (1984), șef al Secției de folclor a Institutului de Cercetări al acestei Academii (1985), fondator (împreună cu Paul Simionescu) al Asociației Sociologilor și Etnologilor (1987), afiliată Casei Românești din Paris, este și membru al Asociației Ziariștilor Români-Vest
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
concurs titlul de profesor universitar. În același timp, am lucrat cu statut de profesor asociat la Universitatea "Transilvania" din Brașov și la Universitatea "Valahia" din Târgoviște. După reînființarea învățământului superior particular, am funcționat, cu statutul menționat mai sus, la Universitatea Româno-Americană din capitală, Universitatea Europeană "I. C. Drăgan" din Lugoj, Universitatea "C. Brâncoveanu" din București și Brăila, Universitatea "C. Brâncuși" din Tg. Jiu și Academia Română de Management din capitală, la două din acestea fiind și decan, în perioade diferite. Prestația universitară mi-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pendinte și liste ale celor care pot fi rezolvate, pe țări. Fiind în Canada, accentul era pus, desigur, pe Statele Unite ale Americii și țara gazdă. Din țară, a fost trimis la Washington Mircea Răceanu, care se ocupa cu relațiile bilaterale româno-americane; el urmărea rezolvarea cazurilor româno-americane și mă informa. Folosind cu grijă, treptat, listele și cazurile rezolvate, am evitat, până la sfârșitul reuniunii, critici la adresa României din partea tuturor statelor. Criticile au vizat fosta U.R.S.S., Cehoslovacia, R.D. Germană și, mai rar, Polonia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
care pot fi rezolvate, pe țări. Fiind în Canada, accentul era pus, desigur, pe Statele Unite ale Americii și țara gazdă. Din țară, a fost trimis la Washington Mircea Răceanu, care se ocupa cu relațiile bilaterale româno-americane; el urmărea rezolvarea cazurilor româno-americane și mă informa. Folosind cu grijă, treptat, listele și cazurile rezolvate, am evitat, până la sfârșitul reuniunii, critici la adresa României din partea tuturor statelor. Criticile au vizat fosta U.R.S.S., Cehoslovacia, R.D. Germană și, mai rar, Polonia și Bulgaria. În ultima zi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lungă durată la zi Specializări acreditate Facultatea Specializarea * Facultatea de Drept Drept 4 * Durata studiilor, în ani Specializări autorizate să funcționeze provizoriu Specializarea * Finanțe și Bănci 4 Administrație publică 4 Sociologie Asistență socială 4 * Durata studiilor, în ani 4. UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ DIN BUCUREȘTI înființată prin Legea nr. 274/2002 Învățămînt universitar de lungă durată la zi Specializări acreditate Facultatea Specializarea * Facultatea de Drept Drept 4 Facultatea de Economia Turismului Intern și Internațional Economia comerțului, turismului și serviciilor 4 Facultatea de Informatică
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
Am regretat enorm că nu am putut înregistra dialo gurile purtate pe marginea uneia sau alteia dintre contribuțiile cuprinse în aceste volume. Pe de altă parte, cele aproape trei ore de substanțială interactivitate cu câteva sute de studenți de la Universitatea Româno-Americană, de care am beneficiat luna trecută grație invitației Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard“, mi-au reac tivat - stânjenitor și binefăcător, totodată - unele vino vății post ’89, de care nu voiam să-mi aduc aminte. Lumea românească forfotește
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]