490 matches
-
Vizita lui Tito la București", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, pp. 72-86. Cătănuș, Dan (2005a), "Divergențele româno-sovietice din CAER și consecințele lor asupra politicii externe a României, 1962-1963 (I)", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 68-80. Cătănuș, Dan (2005b), "Divergențele româno-sovietice din CAER și consecințele lor asupra politicii externe a României, 1962-1963 (II)", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, pp. 77-98. Cătănuș, Dan (2006), "Divergențele româno-sovietice din CAER și consecințele lor asupra politicii externe a României, 1962-1963 (III)", în Arhivele Totalitarismului, nr.
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
externe a României, 1962-1963 (I)", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 68-80. Cătănuș, Dan (2005b), "Divergențele româno-sovietice din CAER și consecințele lor asupra politicii externe a României, 1962-1963 (II)", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, pp. 77-98. Cătănuș, Dan (2006), "Divergențele româno-sovietice din CAER și consecințele lor asupra politicii externe a României, 1962-1963 (III)", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 115-130. Cătănuș, Dan (2006), "Impactul raportului "secret" asupra conducerii P.M.R. Destalinizarea în România", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Valeriu Florin (1988), România și Organizarea Postbelică a Lumii (1945-1947), București, Editura Academiei Republicii Socialiste România. Docea, Vasile (2010), "Aliatul inamic. Despre controlul ideologic al construcției imaginilor asupra războiului", în Colloquium Politicum, nr. 1, pp. 79-100. Dorin, Mihai (2008), "Relațiile româno-sovietice târzii", în Echidistanțe, număr special intitulat Rusia postcomunistă în politica internațională, nr. 3-4, pp. 37-54. Dougherty, James; Pfaltzgraff, Robert (1997), Contending theories of international relations. A comprehensive survey, New York, Addison-Wesley Educational Publishers. Dragoș, Nicolae (1983), Pentru eterna vatră românească, București
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Editura Polirom. Montias, Michael (1964), "Background and origins of the Rumanian dispute with Comecon", în Soviet Studies, nr. 2, vol. 16, pp. 125-151. Montias, Michael (1967), Economic development in communist Rumania, Cambridge, The M.I.T. Press. Moraru, Constantin (2001), "1970 relațiile româno-sovietice între "elemente pozitive și divergențe"", în Rusan, Romulus (ed.), Anii 1961-1972: țările Europei de Est, între speranțele reformei și realitatea stagnării, București, Fundația Academia Civică, pp. 695-705. Moraru, Constantin (2008), Politica externă a României, 1958-1964, București, Editura Enciclopedică. Morar-Vulcu, Călin
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aceasta pentru că, în fapt, procesul de subordonare față de Partid a fost unul de subordonare în fața liderului acestui partid: Gheorghiu-Dej și apoi Nicolae Ceaușescu. De aceea, evoluția raporturilor dintre Partid și Securitate a cunoscut un curs asemănător cu acela al relațiilor româno-sovietice: pe măsura distanțării de Moscova și a consolidării poziției interne a liderului, a crescut și controlul asupra Securității. În ciuda fricțiunilor existente între cele două entități, transpunerea în practică a directivelor de partid în domeniul politic, economic și social nu a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ca în orașul nostru sau la Raioane să fie câte o conferință publică, au fost trimiși și ostași din detașament. Astfel la darea de seamă publică făcută de delegații Republicii Populare Române ce au vizitat Uniunea Sovietică în cadrul lunii prieteniei Româno-Sovietice ce a avut loc la Iași, au fost puși și o parte din ostași, precum și la conferința: „Lupta Uniunii Sovietice în fruntea popoarelor dornice de pace, împotriva remilitarizării germane”. După ce ostașii s-au reîntors de la conferință, ambele fiind urmate de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
clar. I-am dat apoi hârtia ambasadorului Lipatti, care a prezentat-o în franceza lui impecabilă. Nimănui dintre cei prezenți nu i-a scăpat semnificația schimbului de cuvinte între cele două delegații: era vorba despre o confruntare directă și publică româno-sovietică pe o problemă politică de fond. Ea a fost preluată de mass media internaționale exact în această semnificație. În situația creată și, având în vedere că discuțiile generale pe marginea proiectului românesc de reguli de procedură erau, practic, încheiate, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
forță pentru „a aplica” teza autonomiei și a despărțirii Basarabiei de România, considerată de Internaționala a III-a Comunistă drept stat imperialist multinațional. Populația din zonă, cu puține excepții, nu a răspuns diversiunii organizată la puțin timp după eșecul tratativelor româno-sovietice de la Viena (martie-aprilie 1924). Rebeliunea a fost înfrântă ca urmare a intervenției energice a forțelor de ordine; rebelii au evaluat greșit posibilitatea unui sprijin din partea țărănimii basarabene, „nemulțumită de exploatarea burghezo-moșierimii române”. Propaganda comunistă nu a reușit să-și atingă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de pace și de art. 10 al Pactului Societății Națiunilor (în calitatea sa de membru fondator): „Membrii Societății se angajează să respecte și să mențină, contra oricărei agresiuni externe, integritatea teritorială și independența politică prezentă a tuturor membrilor Societății”. Relațiile româno-sovietice din perioada interbelică au fost influențate, adesea puternic și nu întotdeauna în favoarea României, de atitudinea puterilor occidentale față de vecinul nostru de la Răsărit. După o serie de tratative bilaterale, purtate imediat după război, atmosfera a devenit tot mai încordată, partea sovietică
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lozincei „autodeterminării până la despărțirea de stat”. Anul 1924 ocupă un loc aparte în istoria relațiilor sovieto-române, marcând „un adevărat paroxism al poftei sovietice de a anexa Basarabia”. Între 24 martie și 2 aprilie, s-au desfășurat la Viena lucrările Conferinței româno-sovietice vizând reglementarea raporturilor dintre cele două state. Această Conferință, care a servit sovieticilor numai pentru a repune în circuit pe plan internațional chestiunea Basarabiei, s-a încheiat fără rezultat. Guvernul român nu putea accepta contestarea drepturilor României asupra Basarabiei și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Uniunea Sovietică, România, Polonia, Lituania și Estonia consimțeau la aplicarea Pactului Briand-Kellogg în relațiile dintre ele; textul pactului era anexat protocolului ca parte integrantă a sa. A fost un moment care a contribuit la o viitoare normalizare a relațiilor diplomatice româno-sovietice. S-au purtat în continuare tratative pentru încheierea unui pact de neagresiune între cele două țări, dar ele s-au întrerupt atunci când s-a pus problema existenței litigiului teritorial. N. Titulescu, numit din nou ministru al Afacerilor Străine, în octombrie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
bazelor pactului de asistență mutuală și parafarea unui protocol, la 21 iulie 1936. Semnarea pactului a fost amânată și nu s-a mai realizat. La 29 august 1936, N. Titulescu va fi înlăturat din guvern. Textul pactului de asistență mutuală româno-sovietic, conținea, între altele: asistență mutuală în cadrul Societății Națiunilor, care să vizeze, în general, orice agresor european; intrarea în acțiune a fiecăreia dintre cele două țări se va face numai când Franța va fi intrat în acțiune; guvernul sovietic recunoaște că
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vest de Nistru. Într-o manieră formală și explicită, se recunoștea Nistrul drept frontieră între U.R.S.S. și România. Intenția încheierii unui asemenea pact a stârnit reacția statelor revizioniste: Germania, Italia, Ungaria; din alte motive, Polonia era categoric împotriva pactului româno-sovietic. În interior, anumite organizații și oameni politici respingeau această idee, îngrijorați de posibilitatea prezenței trupelor sovietice pe teritoriul României. În 1935-1936, situația internațională înregistra noi semne de îngrijorare; politica de securitate colectivă primea lovituri puternice prin atacarea Abisiniei de către Italia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres politic față de aceste teritorii”. I se crea României o situație extrem de dificilă, fiind anulate practic - în spatele formulării „diplomatice” - nu numai bazele juridice ale raporturilor româno-sovietice, ci și întreg sistemul de alianțe și acorduri, pe care se sprijinea securitatea țării. Prinsă între Germania și Uniunea Sovietică, România nu mai avea nici o posibilitate de manevră diplomatică în menținerea integrității teritoriale, în condițiile în care și Ungaria, și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
U.R.S.S. a condițiilor de armistițiu cu România, ce urmau să fie trimise lui Ion Antonescu și lui Iuliu Maniu, prin Barbu Știrbei, care se afla la Cairo. Propunerile sovietice cuprindeau, între alte clauze împovărătoare, pe aceea privind „restabilirea graniței româno-sovietice în concordanță cu acordul din 1940”, idee susținută și de Londra. Chestiunea viitoarei frontiere cu U.R.S.S. a fost abordată și în cadrul tratativelor secrete româno-anglo-americane și româno-sovietice din primăvara și vara anului 1944. Sub presiunea lui W. Churchill, președintele F. D
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Cairo. Propunerile sovietice cuprindeau, între alte clauze împovărătoare, pe aceea privind „restabilirea graniței româno-sovietice în concordanță cu acordul din 1940”, idee susținută și de Londra. Chestiunea viitoarei frontiere cu U.R.S.S. a fost abordată și în cadrul tratativelor secrete româno-anglo-americane și româno-sovietice din primăvara și vara anului 1944. Sub presiunea lui W. Churchill, președintele F. D. Roosevelt a trecut peste anumite rezerve, exprimate de Departamentul de Stat și a fost de acord cu atitudinea Marii Britanii, ce urmărea să-și asigure controlul asupra Greciei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în componența Uniunii Sovietice a Basarabiei, a nordului Bucovinei si a unei părți din județul Dorohoi, fără nici o negociere. În cea de a doua ședință a „discutării” textului Convenției, la 11 septembrie 1944, V. M. Molotov, referindu-se la frontiera româno-sovietică, a afirmat promt: „Acest lucru nu se poate discuta. A fost primită la început (de fapt, o condiție sine qua non a purtării discuțiilor - n. ns., I. A.) și stă la baza Armistițiului. Trecem la articolul 5”. Afirmația din art.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
influența Uniunii Sovietice, același procent pentru preponderența britanică în Grecia. În fapt, România va intra în scurt timp, în întregime, sub dominația sovietică. Guvernul dr. Petru Groza, format la 6 martie, nu a mai abordat în documentele oficiale problema frontierei româno-sovietice, fiind considerată „rezolvată” prin art. 4 al Convenției de armistițiu. În fața manifestărilor anticomuniste, organizate de forțe politice democratice, sovieticii au trecut la o numeroase amenințări, inclusiv la adresa integrității teritoriale a României. În atmosfera deosebit de tensionată din toamna anului 1945, cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ședința din 7 mai 1946, atunci când a fost declarat nul și neavenit Dictatul de la Viena, restabilindu-se cu Ungaria frontiera existentă la 1 ianuarie 1938, adică - adăugăm noi - cea decisă prin Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920. În ce privește frontiera româno-sovietică, se prevedea revenirea la frontiera existentă la 1 ianuarie 1941, fixată în conformitate cu „Acordul” sovieto-român din 28 iunie 1940. Între timp, sovieticii au făcut, atât la nord, cât și la sud, unele „modificări”, încât frontiera stabilită în 1944-1946 nu mai era
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Profiri, și de secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Eduard Mezincescu. Parlamentele celor două țări, România și U.R.S.S., nu au analizat și nu au ratificat niciodată documentul. La 25 noiembrie 1949, printr-un alt proces-verbal, s-a stabilit frontiera româno-sovietică pe Canalul Musura, aflat la vest de brațul Chilia. Tratatul de pace, semnat la 10 februarie 1947, consfințea, în ce privește frontiera cu Uniunea Sovietică, situația instituită prin Convenția de Armistițiu din 12 septembrie 1944 și, implicit, situația creată la 28 iunie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
alte „câștiguri” pe seama suveranității și integrității teritoriale a României, în Deltă și prin anexarea, în anul 1948, a Insulei Șerpilor. Tratatul de pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947, confirma, în ce privește frontiera româno-sovietică, situația instituită prin Convenția de armistițiu, din 12 septembrie 1944 și, implicit, situația creată prin agresiunea din 28 iunie 1940, care - la rândul ei - reprezenta punerea în aplicare (și mult mai mult decât atât !) a art. 3 din Protocolul adițional
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
România, actele de consfințire internă și de recunoaștere internațională sunt edificatoare pentru caracterul legitim al hotărârii adoptate pe cale diplomatică, pentru rolul principal îndeplinit de Sfatul Țării și sprijinul primit din partea conducerii statului român, în fața primejdiilor venite de la răsărit. Chestiunea relațiilor româno-sovietice, blocate un timp de poziția Sovietelor de atacare a Actului din 27 martie/9 aprilie 1918 și a Tratatului din 28 octombrie 1920, este reflectată în documentele din 1929, 1933, 1934 și 1936; s-a ajuns la restabilirea relațiilor diplomatice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-ne cu toții cu recunoștință către toți cei care și-au dat viața la Nistru, căzând îndoită jertfă pentru Basarabia și pentru civilizație! Gheorghe Tătărescu, Mărturii pentru istorie, ediție de Nicolae-Șerban Tanașoca, Editura Enciclopedică, București. 1996, p. 75 și urm.; Relațiile româno-sovietice, vol. I, 1917-1934 (redactor responsabil, Dumitru Preda), București, 1999, p. 261-266. Protocol între guvernele Estoniei, Letoniei, Poloniei, României și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste 9 februarie 1929, Moscova Guvernul Republicii Estoniene, președintele Republicii Letonia, președintele Republicii Polonia, Majestatea Sa Regele României
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cincizeci voturi. Vicepreședinte: Constantin Angelescu Secretar I. Brătulescu Acest Protocol, împreună cu legea s-a votat de Senat în ședința de la 15 martie 1929, și s-a adoptat cu unanimitate de șaptezeci de voturi. Vicepreședinte: Romul Boilă Secretar: Remus Agliceriu Relațiile româno-sovietice..., p. 278-281. (trad. din limba franceză de Alexandrina Ioniță) Convenția de definire a agresiunii* 3 iulie 1933, Londra Majestatea Sa Regele României, Majestatea Sa Regele Afganistanului, Președintele Republicii Estoniei, Președintele Republicii Letoniei; Majestatea Sa Imperială Șahul Persiei, Președintele Republicii Polone
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Londra, Fatollah Khan Noury Esfandiary Pentru Polonia: Delegatul Poloniei la Conferința dezarmării, Trimis extraordinar și Ministru plenipotențiar Conte Raczynski Pentru Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste: Comisarul Poporului pentru Afacerile Străine, Litvinoff Pentru Republica Turcă: Ministrul Afacerilor Străine, Tevfik Rustü Bey Relațiile româno-sovietice..., p. 411-414. Reluarea raporturilor diplomatic 205 e ale României cu U.R.S.S Schimbul de scrisori și de note între d-nii Titulescu și Litvinof. 9 iunie 1934. Iată textul scrisorii d-lui Titulescu adresată d-lui Litvinof: Geneva, 9 iunie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]