505 matches
-
lingvistic, originea este presupusă a fi fost în teritoriul de romanizare situat la nord de Munții Balcani, limita meridională propusă de savanții Petar Skok și Konstantin Jireček. Vezi Originea românilor pentru amănunte despre aceast subiect. Colonizarea cu populații romanice și romanizarea populațiilor locale au început odată ce teritoriile balcanice au devenit provincii romane. Inițial, populația romanică era concentrată castre și în orașe, numite colonii, dar, după un timp, alocarea parcelelor de pământ arabil veteranilor (la originea cuvântului românesc „bătrân”) i-a răspândit
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
când este transformată în provincie romană. Limba acestor popoare antice este una demult dispărută, iar cultura lor a fost puternic influențată și dizolvată de invaziile barbare repetate: prin Balcani au trecut celții, hunii, goții și sarmații, aducând cu ei elenizarea, romanizarea și mai târziu slavizarea. Contribuția etnică a tracilor și a daco-geților care au trăit pe teritoriul actual al Bulgariei și al României a fost des dezbătută pe parcursul secolului al XX-lea. Câteva studii genetice recente au dovedit că aceste popoare
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
de triburi paleo-balcanice formate din daci, iliri și traci înainte că "scordiscii", un trib celtic, să se fi stabilit aici în sec. al IV-lea î.Hr. și să-i fi dat numele sub care a fost cunoscut orașul, "Singidūn", înaintea romanizării acestuia cu numele "Singidunum", în primul secol d.Hr. La mijlocul secolului al II-lea, orașul a fost proclamat municipium de autoritățile române, evoluând într-o colonie complet dezvoltată (cea mai mare clasa de oraș român) până la sfârșitul secolului. Constantin cel
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
îndelungată rezistență, Marco Fulvio Nobilior cucerește orașul. Romanii reconstruiesc orașul și îl numesc Toletum, în provincia Cartaginense. Orașul dezvoltă o importantă industrie a fierului, ajungând chiar să bată monedă. Zona unde era așezat orașul a suferit un profund proces de romanizare, așa cum mărturisesc numeroasele așezări romane, în special lângă râul Tajo. Romanii au lăsat multe vestigii în Toledo, un important apeduct, astăzi distrus în totalitate. După primele atacuri barbare, s-au reconstruit vechile ziduri de apărare; chiar și așa, orașul a
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
constituind o enclavă, un cap de pod menit să înlesnească construirea în deplină securitate a podului de peste Dunare. Acest ansamblu al descoperirilor masive de monedă romană, unelte agricole, fibule si ustensile de tot felul, arme, castre, sugerează că în regiune, romanizarea a fost extrem de accentuată. Un alt indiciu, este utilizarea frecventă a perfectului simplu în vorbirea populară, perfectul simplu fiind un timp al verbului specific doar limbilor de origine latină. În secolele IV-XII sudul Olteniei a fost un important culoar de
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
traci. Din trupele auxiliare făceau parte numeri, gardă guvernatorului și alte detașamente. După terminarea serviciului român de 25 de ani, soldații trupelor auxiliare dobândeau cetățenie română și primeau loturi de pământ în provincia în care servea, constituind un factor de romanizare. Dacia era apărată de castre care închideau căile de acces spre interiorul provinciei. Castrele erau tabere întărite permanent, având 1-2 șanțuri de apărare și un val de pământ sau un zid de piatră. În fața liniei castrelor se află o linie
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
cetățeni români cu drepturi depline de alegere a înalților demnitari la Romă și beneficiind de sufragii și de "honorum". Unele colonii făceau parte din Italia, fiindu-le conferite privilegii de a nu plăti dârî directe. Coloniile constituiau centre puternice de romanizare. Municipiile erau orașe cu mai putine drepturi decât coloniile, iar locuitorii lor reprezenta sub raport juridic un stadiu intermediar între peregrini și coloniști. Puteau fi ridicate la rangul de colonii, după cum satele puteau deveni municipii. Unele municipii aveau multe drepturi
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
noului etnos. Procesul etnogenezei românilor cuprinde două etape de bază: - etapă primară (sec.II-I a.Chr. - sec.V p. Chr.) când se formează comunitatea romanica de răsărit (daco-romanii) - etapa finală (sec. VI-VIII) când se constituie poporul român propriu-zis. Romanizarea a cuprins două faze consecutive: asimilarea economico-culturală și asimilarea lingvistico-spirituală. Procesul romanizării traco-geto-dacilor a avut o durată cronologică destul de mare și o răspândire teritorială foarte largă. Timpul romanizării cuprinde perioada dintre sec. II-I a.Chr. și sec. IV-V
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
sec.II-I a.Chr. - sec.V p. Chr.) când se formează comunitatea romanica de răsărit (daco-romanii) - etapa finală (sec. VI-VIII) când se constituie poporul român propriu-zis. Romanizarea a cuprins două faze consecutive: asimilarea economico-culturală și asimilarea lingvistico-spirituală. Procesul romanizării traco-geto-dacilor a avut o durată cronologică destul de mare și o răspândire teritorială foarte largă. Timpul romanizării cuprinde perioada dintre sec. II-I a.Chr. și sec. IV-V p. Chr., iar spațiul romanizării include întregul teritoriu al Daciei istorice, inclusiv
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
daco-romanii) - etapa finală (sec. VI-VIII) când se constituie poporul român propriu-zis. Romanizarea a cuprins două faze consecutive: asimilarea economico-culturală și asimilarea lingvistico-spirituală. Procesul romanizării traco-geto-dacilor a avut o durată cronologică destul de mare și o răspândire teritorială foarte largă. Timpul romanizării cuprinde perioada dintre sec. II-I a.Chr. și sec. IV-V p. Chr., iar spațiul romanizării include întregul teritoriu al Daciei istorice, inclusiv regiunile dacilor liberi și jumătatea de nord a Traciei balcanice. Premisele romanizării. Romanizarea traco-geto-dacilor a avut
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
consecutive: asimilarea economico-culturală și asimilarea lingvistico-spirituală. Procesul romanizării traco-geto-dacilor a avut o durată cronologică destul de mare și o răspândire teritorială foarte largă. Timpul romanizării cuprinde perioada dintre sec. II-I a.Chr. și sec. IV-V p. Chr., iar spațiul romanizării include întregul teritoriu al Daciei istorice, inclusiv regiunile dacilor liberi și jumătatea de nord a Traciei balcanice. Premisele romanizării. Romanizarea traco-geto-dacilor a avut la baza un șir de premise favorabile, printre care se evidențiază: originea comună, indo-europeană, a traco-geto-dacilor și
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
teritorială foarte largă. Timpul romanizării cuprinde perioada dintre sec. II-I a.Chr. și sec. IV-V p. Chr., iar spațiul romanizării include întregul teritoriu al Daciei istorice, inclusiv regiunile dacilor liberi și jumătatea de nord a Traciei balcanice. Premisele romanizării. Romanizarea traco-geto-dacilor a avut la baza un șir de premise favorabile, printre care se evidențiază: originea comună, indo-europeană, a traco-geto-dacilor și a românilor; includerea traco-geto-dacilor în sistemul relațiilor de tip antic prin intermediul lumii grecești; gradul relativ înalt de dezvoltare al
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
foarte largă. Timpul romanizării cuprinde perioada dintre sec. II-I a.Chr. și sec. IV-V p. Chr., iar spațiul romanizării include întregul teritoriu al Daciei istorice, inclusiv regiunile dacilor liberi și jumătatea de nord a Traciei balcanice. Premisele romanizării. Romanizarea traco-geto-dacilor a avut la baza un șir de premise favorabile, printre care se evidențiază: originea comună, indo-europeană, a traco-geto-dacilor și a românilor; includerea traco-geto-dacilor în sistemul relațiilor de tip antic prin intermediul lumii grecești; gradul relativ înalt de dezvoltare al civilizației
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
se evidențiază: originea comună, indo-europeană, a traco-geto-dacilor și a românilor; includerea traco-geto-dacilor în sistemul relațiilor de tip antic prin intermediul lumii grecești; gradul relativ înalt de dezvoltare al civilizației traco-geto-dace; gradul înalt de compatibilitate dintre civilizația traco-geto-dacă și cea română. Căile romanizării. Fenomenul romanizării a decurs pe două căi de bază: oficială și populară. Calea oficială a romanizării reprezenta politică de stat a Romei Antice de asimilare a altor popoare. Calea populară a romanizării reprezenta procesul de implementare a civilizației române, inclusiv
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
originea comună, indo-europeană, a traco-geto-dacilor și a românilor; includerea traco-geto-dacilor în sistemul relațiilor de tip antic prin intermediul lumii grecești; gradul relativ înalt de dezvoltare al civilizației traco-geto-dace; gradul înalt de compatibilitate dintre civilizația traco-geto-dacă și cea română. Căile romanizării. Fenomenul romanizării a decurs pe două căi de bază: oficială și populară. Calea oficială a romanizării reprezenta politică de stat a Romei Antice de asimilare a altor popoare. Calea populară a romanizării reprezenta procesul de implementare a civilizației române, inclusiv a limbii
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
tip antic prin intermediul lumii grecești; gradul relativ înalt de dezvoltare al civilizației traco-geto-dace; gradul înalt de compatibilitate dintre civilizația traco-geto-dacă și cea română. Căile romanizării. Fenomenul romanizării a decurs pe două căi de bază: oficială și populară. Calea oficială a romanizării reprezenta politică de stat a Romei Antice de asimilare a altor popoare. Calea populară a romanizării reprezenta procesul de implementare a civilizației române, inclusiv a limbii latine, în mediul traco-geto-dacic. Factorii romanizării. Romanizarea traco-geto-dacilor s-a realizat datorită unor factori
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
compatibilitate dintre civilizația traco-geto-dacă și cea română. Căile romanizării. Fenomenul romanizării a decurs pe două căi de bază: oficială și populară. Calea oficială a romanizării reprezenta politică de stat a Romei Antice de asimilare a altor popoare. Calea populară a romanizării reprezenta procesul de implementare a civilizației române, inclusiv a limbii latine, în mediul traco-geto-dacic. Factorii romanizării. Romanizarea traco-geto-dacilor s-a realizat datorită unor factori, care în dependența de timp, spațiu și alte condiții au contribuit la asimilarea relativ rapidă a
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
de bază: oficială și populară. Calea oficială a romanizării reprezenta politică de stat a Romei Antice de asimilare a altor popoare. Calea populară a romanizării reprezenta procesul de implementare a civilizației române, inclusiv a limbii latine, în mediul traco-geto-dacic. Factorii romanizării. Romanizarea traco-geto-dacilor s-a realizat datorită unor factori, care în dependența de timp, spațiu și alte condiții au contribuit la asimilarea relativ rapidă a traco-geto-dacilor. Printre factorii de bază ai romanizării traco-geto-dacilor pot fi evidențiați următorii: limba latină, colonizarea română
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
bază: oficială și populară. Calea oficială a romanizării reprezenta politică de stat a Romei Antice de asimilare a altor popoare. Calea populară a romanizării reprezenta procesul de implementare a civilizației române, inclusiv a limbii latine, în mediul traco-geto-dacic. Factorii romanizării. Romanizarea traco-geto-dacilor s-a realizat datorită unor factori, care în dependența de timp, spațiu și alte condiții au contribuit la asimilarea relativ rapidă a traco-geto-dacilor. Printre factorii de bază ai romanizării traco-geto-dacilor pot fi evidențiați următorii: limba latină, colonizarea română, armata
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
române, inclusiv a limbii latine, în mediul traco-geto-dacic. Factorii romanizării. Romanizarea traco-geto-dacilor s-a realizat datorită unor factori, care în dependența de timp, spațiu și alte condiții au contribuit la asimilarea relativ rapidă a traco-geto-dacilor. Printre factorii de bază ai romanizării traco-geto-dacilor pot fi evidențiați următorii: limba latină, colonizarea română, armata română, instituția cetățeniei române, dreptul român, sistem administrativ provinciala, cultele religioase române, religia creștină, căsătoriile mixte daco-romane, educația de tip român, valorile culturale și morale române, urbanizarea, așezările rurale române
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
dreptul român, sistem administrativ provinciala, cultele religioase române, religia creștină, căsătoriile mixte daco-romane, educația de tip român, valorile culturale și morale române, urbanizarea, așezările rurale române, relațiile economico-comerciale, sistemele de alianțe cu dacii liberi, limesul dacic etc. Factorii hotărâtori ai romanizării au fost limba latină și creștinismul. Etapele romanizării. Procesul romanizării s-a desfășurat în trei etape de bază: etapă preliminară din sec.II-I a.Chr. - 106 p. Chr., etapă decisivă din perioadei de existență a provinciei Dacia între anii
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
religia creștină, căsătoriile mixte daco-romane, educația de tip român, valorile culturale și morale române, urbanizarea, așezările rurale române, relațiile economico-comerciale, sistemele de alianțe cu dacii liberi, limesul dacic etc. Factorii hotărâtori ai romanizării au fost limba latină și creștinismul. Etapele romanizării. Procesul romanizării s-a desfășurat în trei etape de bază: etapă preliminară din sec.II-I a.Chr. - 106 p. Chr., etapă decisivă din perioadei de existență a provinciei Dacia între anii 106-275 p. Chr. și etapa finală din perioada
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
căsătoriile mixte daco-romane, educația de tip român, valorile culturale și morale române, urbanizarea, așezările rurale române, relațiile economico-comerciale, sistemele de alianțe cu dacii liberi, limesul dacic etc. Factorii hotărâtori ai romanizării au fost limba latină și creștinismul. Etapele romanizării. Procesul romanizării s-a desfășurat în trei etape de bază: etapă preliminară din sec.II-I a.Chr. - 106 p. Chr., etapă decisivă din perioadei de existență a provinciei Dacia între anii 106-275 p. Chr. și etapa finală din perioada antică târzie
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
perioadei de existență a provinciei Dacia între anii 106-275 p. Chr. și etapa finală din perioada antică târzie, de la retragerea administrației române din provincia Dacia în anul 275 până la definitivarea procesului de formare a comunității daco-romane în sec. V. Procesul romanizării geto-dacilor. În procesul romanizării a fost antrenat tot spațiul geto-dacic, atât regiunile incluse în cadrul provinciilor române (Dacia, Moesia Inferior, Scithia Minor, etc.) cât și regiunile dacilor liberi, rămase în afara limesului român. Orașele din provinciile dunărene (Ulpia Traiana, Apullum, Napoca, Potaisa
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
provinciei Dacia între anii 106-275 p. Chr. și etapa finală din perioada antică târzie, de la retragerea administrației române din provincia Dacia în anul 275 până la definitivarea procesului de formare a comunității daco-romane în sec. V. Procesul romanizării geto-dacilor. În procesul romanizării a fost antrenat tot spațiul geto-dacic, atât regiunile incluse în cadrul provinciilor române (Dacia, Moesia Inferior, Scithia Minor, etc.) cât și regiunile dacilor liberi, rămase în afara limesului român. Orașele din provinciile dunărene (Ulpia Traiana, Apullum, Napoca, Potaisa, Drobeta, Dierna, Tropaeum Traiani
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]