1,087 matches
-
Hotarul satului în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Râtul morii, Pietri, Glodurele, Deal, Dos, Șes." 1906: 409 locuitori 1910: 86 case, 423 locuitori (391 români, 30 unguri și 2 de altă naționalitate); statistica arată că 379 erau greco-catolici, 14 ortodocși, 13 romano-catolici, 8 reformați, 1 unitarian și 8 izraeliți. 1911: 423 locuitori 1920: 424 locuitori (412 români, 12 unguri), 86 de case 1930: 498 locuitori (476 români și 22 unguri); existau 426 greco-catolici, 11 ortodocși, 8 romano-catolici, 13 reformați și 40 baptiști
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
erau greco-catolici, 14 ortodocși, 13 romano-catolici, 8 reformați, 1 unitarian și 8 izraeliți. 1911: 423 locuitori 1920: 424 locuitori (412 români, 12 unguri), 86 de case 1930: 498 locuitori (476 români și 22 unguri); existau 426 greco-catolici, 11 ortodocși, 8 romano-catolici, 13 reformați și 40 baptiști. 1941: 515 locuitori (503 români, 11 unguri și 1 țigan); 370 erau greco-catolici, 18 ortodocși, 3 romano-catolici, 9 reformați și 115 baptiști. 1956: 460 locuitori 1966: 415 locuitori români 1977: 339 locuitori români 1992: 225
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
unguri), 86 de case 1930: 498 locuitori (476 români și 22 unguri); existau 426 greco-catolici, 11 ortodocși, 8 romano-catolici, 13 reformați și 40 baptiști. 1941: 515 locuitori (503 români, 11 unguri și 1 țigan); 370 erau greco-catolici, 18 ortodocși, 3 romano-catolici, 9 reformați și 115 baptiști. 1956: 460 locuitori 1966: 415 locuitori români 1977: 339 locuitori români 1992: 225 locuitori români, din care 162 erau ortodocși, 14 greco-catolici și 49 baptiști 2002: 192 locuitori 2011: 179 locuitori 2016: 134 case, 194
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
15 văduvi); 1869: 571 locuitori(544 români greco-catolici, 22 unguri reformați, 1 german unitarian și 4 evrei de religie izraelită) 1880: 521 locuitori(493 români, 28 unguri, 7 de altă naționalitate); după religia lor, erau 487 greco-catolici, 6 ortodocși, 6 romano-catolici, 9 reformați și 13 izraeliți; 13 săteni știau carte. 1890: 606 locuitori(559 români, 31 unguri și 16 de alte naționalități nespecificate), adică 17 ortodocși, 556 greco-catolici, 7 romano-catolici, 21 reformați și 5 izraeliți. 1894: 547 locuitori; În anul 1895
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
altă naționalitate); după religia lor, erau 487 greco-catolici, 6 ortodocși, 6 romano-catolici, 9 reformați și 13 izraeliți; 13 săteni știau carte. 1890: 606 locuitori(559 români, 31 unguri și 16 de alte naționalități nespecificate), adică 17 ortodocși, 556 greco-catolici, 7 romano-catolici, 21 reformați și 5 izraeliți. 1894: 547 locuitori; În anul 1895, conform recensământului agricol efectuat în acel an, hotarul satului cuprindea o suprafață de 485 iugăre de teren arător, 25 iugăre de grădini, 153 iugăre de fânațe și 2 iugăre
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
Săcături, Mestecini, Dos, La șanț, Dumbrăvița, Poiana Munteanului, Valea Indreichii, Satul Bătrân, Ceredești, Dâmbul Morii, Șesul din jos, Cănepiște, Valea Fulgilor, Piatra Lată." 1898: 520 locuitori; 1900: 545 locuitori (508 români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici, 4 ortodocși, 10 romano-catolici, 16 reformați, 1 unitarian, 8 izraeliți. 1903: 596 locuitori; 1906: 605 locuitori; 1910: 661 locuitori (630 români, 30 unguri, 1 german); în sat erau 623 greco-catolici, 9 ortodocși, 11 romano-catolici, 10 reformați, 1 evanghelist, 6 izraeliți și 1 de altă
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici, 4 ortodocși, 10 romano-catolici, 16 reformați, 1 unitarian, 8 izraeliți. 1903: 596 locuitori; 1906: 605 locuitori; 1910: 661 locuitori (630 români, 30 unguri, 1 german); în sat erau 623 greco-catolici, 9 ortodocși, 11 romano-catolici, 10 reformați, 1 evanghelist, 6 izraeliți și 1 de altă religie. 1912: 660 locuitori; 1914: 653 locuitori. După reîntregirea României în 1918, recensămintele care au urmat de-a lungul vremii oferă următoarele date: 1920: 621 locuitori (597 români, 9 unguri
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
țigani); dintre locuitori, 621 erau greco-catolici, 17 ortodocși, 16 reformați 12 izraeliți și 4 baptiști 1941: 727 locuitori (692 români, 22 unguri, 1 evreu, 12 țigani); după religie, structura populației a fost următoarea: 13 ortodocși, 678 greco-catolici, 8 reformați, 4 romano-catolici, 1 unitarian, 8 izraeliți și 15 baptiști. 1956: 768 locuitori; 1966: 578 locuitori (574 români și 4 unguri) 1977: 596 locuitori (592 români și 4 unguri) 1992: 492 locuitori(485 români, 6 țigani și 1 ucrainean) 2002: 492 locuitori (486
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
1850: Farkasmezö avea 53 case, 72 locuințe, 331 locuitori, 169 bărbați (105 necăsătoriți, 59 căsătoriți, 5 văduvi), 162 femei (83 necăsătorite, 59 căsătorite, 20 văduve), 297 români, 11 maghiari, 4 țigani, 19 evrei; după religie, aici erau: 301 greco-catolici, 6 romano-catolici, 5 reformați, 19 izraeliți. Sătenii dețineau în acel an 14 cai și 238 vaci. 1857: Farkasmezö avea 59 case, 63 locuințe, 317 locuitori, 159 bărbați (101 necăsătoriți, 51 căsătoriți, 7 văduvi), 158 femei (93 necăsătorite, 51 căsătorite, 15 văduve), 302
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
cai și 238 vaci. 1857: Farkasmezö avea 59 case, 63 locuințe, 317 locuitori, 159 bărbați (101 necăsătoriți, 51 căsătoriți, 7 văduvi), 158 femei (93 necăsătorite, 51 căsătorite, 15 văduve), 302 români, 13 unguri, 3 evrei. Religia locuitorilor: 302 greco-catolici, 5 romano-catolici, 8 reformați, 3 izraeliți. 1865: Farkas mezö, 320 locuitori (pag. 106) 1869: Farkas mezö, 322 locuitori (303 greco-catolici, 3 romano-catolici, 1 reformat, 15 izraeliți) 1871: Farkasmezö"," 239 locuitori (pag. 91) 1876: Farkasmezö , Lupoia, 265 locuitori, (pag. 94) 1880: Farkasmezö, Lupoaia
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
văduvi), 158 femei (93 necăsătorite, 51 căsătorite, 15 văduve), 302 români, 13 unguri, 3 evrei. Religia locuitorilor: 302 greco-catolici, 5 romano-catolici, 8 reformați, 3 izraeliți. 1865: Farkas mezö, 320 locuitori (pag. 106) 1869: Farkas mezö, 322 locuitori (303 greco-catolici, 3 romano-catolici, 1 reformat, 15 izraeliți) 1871: Farkasmezö"," 239 locuitori (pag. 91) 1876: Farkasmezö , Lupoia, 265 locuitori, (pag. 94) 1880: Farkasmezö, Lupoaia, 62 case, 255 locuitori (227 români, 24 unguri, 4 de alte naționalități), dintre aceștia 231 greco-catolici, 2 reformați, 22 izraeliți
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
aceștia 231 greco-catolici, 2 reformați, 22 izraeliți); 1886: Farkasmezö, Lupoia, 254 locuitori (pag. 111) 1890: Farkasmezö, Lupoi᾽a, avea 73 de case cu 325 locuitori (295 români, 26 unguri, 4 de alte naționalități) din care 276 greco-catolici, 12 ortodocși, 5 romano-catolici, 9 reformați, 5 unitarieni și 18 izraeliți. 1895: 85 gospodării, 480 iugăre de pământ arător, 14 iugăre de grădini, 227 iugăre de fânețe, 2 iugăre de vii, 102 iugăre de pășuni, 372 iugăre de păduri și 24 de teren neproductiv
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
13 ortodocși, 8 reformați și 9 izraeliți 1906: Farkasmezö, 349 locuitori, (pag116-117), 1910: Farkasmezö, Lupoaia avea 91 case, 382 locuitori (319 români, 39 unguri, 14 germani, 8 slovaci, 1 rutean, 1 de altă naționalitate); erau 314 greco-catolici, 5 ortodocși, 37 romano-catolici, 18 reformați, 2 unitarieni și 6 izraeliți 1911: Farkasmezö , 391 locuitori (pag. 97). După unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, datele demografice apar în recensămintele periodice realizate de-a lungul timpului pe teritoriul țării noastre. Primul dintre aceste
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
a avut loc în anul 1930 iar ultimul în anul 2011. 1920: 375 locuitori (358 români, 8 unguri, 4 germani, 5 evrei), 91 de case 1930: 641 locuitori (500 români, 133 unguri, 8 evrei); 477 erau greco-catolici, 22 ortodocși, 47 romano-catolici, 82 reformați, 13 izraeliți 1941: 548 locuitori (433 români, 109 unguri, 1 german, 1 evreu, 5 slovaci, 1 de altă naționalitate); doar 6 erau ortodocși, 428 erau greco-catolici, 38 romano-catolici, 68 reformați, 5 izraeliți 1956: 520 locuitori 1966: 463 locuitori
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
133 unguri, 8 evrei); 477 erau greco-catolici, 22 ortodocși, 47 romano-catolici, 82 reformați, 13 izraeliți 1941: 548 locuitori (433 români, 109 unguri, 1 german, 1 evreu, 5 slovaci, 1 de altă naționalitate); doar 6 erau ortodocși, 428 erau greco-catolici, 38 romano-catolici, 68 reformați, 5 izraeliți 1956: 520 locuitori 1966: 463 locuitori 1977: 383 locuitori (365 români, 18 țigani) 1992: 315 locuitori (309 români, 1 ungur, 5 țigani); 221 erau ortodocși, 2 greco-catolici, 1 reformat, 13 baptiști și 69 penticostali. 2002: 295
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
județului Sălaj Eugen Chiș în 1946, dar în grai local satul continuă să fie numit Fogădauă sau Vașcapău. Conform datelor recensământului din 1930 localitatea Vașcapău număra 448 locuitori, dintre care 419 ortodocși, 14 mozaici, 13 reformați, 1 greco-catolic și 1 romano-catolic. Școala confesională este semnalată la începutul sec. al XIX -lea. Primul preot și învățător cunoscut era Ioan Curea, 1866 - 1876, după care a urmat până în anul 1909, dascălul Ioan Pop. Puținii elevi ce frecventau școala, învățau în casele unor localnici
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
hramul Sf. Gheorghe, cu toate odoarele. La această biserică sunt doi preoți și un țârcovnic."”. După primul război mondial apare Biserica Adventista de Ziua a Saptea, pe lângă religia ortodoxă. În 1930 erau 5737 ortodocși, 213 adventiști, 11 reformați și 1 romano-catolic (total 5962 locuitori). În 2009 în localitate erau trei biserici ortodoxe: La acestea se adaugă mai multe locașuri de cult adeventist, însumand 5 biserici Adventiste de Ziua a Șaptea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Peretu se ridică la
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
82 bărbați (47 necăsătoriți, 30 căsătoriți, 5 văduvi), 95 femei (49 necăsătorite, 34 căsătorite, 12 văduve). 1869: 225 locuitori, români greco-catolici 1880: 41 case, 186 locuitori (181 români, 3 unguri, 2 de alte naționalități); erau 176 greco-catolici, 3 ortodocși, 1 romano-catolic, 2 reformați, 4 izraeliți; 1890: 236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele date privind
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
41 case, 186 locuitori (181 români, 3 unguri, 2 de alte naționalități); erau 176 greco-catolici, 3 ortodocși, 1 romano-catolic, 2 reformați, 4 izraeliți; 1890: 236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele date privind avuția satului: erau 72 de gospodării care dețineau 239 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 106 iugăre de fânațe, 134
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
și viței, 44 juncani și boi, 20 bivoli, 58 porci, 47 capre, 134 oi, 274 păsări și 13 coșnițe de albine. 1900: 58 case, 274 locuitori (261 români, 11 unguri și 2 germani); 261 din aceștia aveau religia greco-catolică, 8 romano-catolică, 3 reformată și 2 erau izraeliți. Hotarul satului în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Coastea Mihuț, Clejia Popii, Balta Pescilor, Cânepiște, Lunca, Vârful Șanț și Valea Vacii." 1906: 326 locuitori 1910: 71 case, 350 locuitori (308 români, 35 unguri și 7
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
cuprindea următoarele terenuri: "Coastea Mihuț, Clejia Popii, Balta Pescilor, Cânepiște, Lunca, Vârful Șanț și Valea Vacii." 1906: 326 locuitori 1910: 71 case, 350 locuitori (308 români, 35 unguri și 7 de altă naționalitate); statistica arată că 316 erau greco-catolici, 22 romano-catolici, 7 reformați și 8 izraeliți. 1914: 366 locuitori 1920: 336 locuitori (323 români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348 locuitori (346
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
Sălățig erau 8 locutori romano-catolici, 244 locuitori greco-catolici și 267 locuitori reformați. În anul 1890 localitatea avea 433 locuitori din care: 177 maghiari, 1 german, 247 români și 8 locuitori cu alta naționalitate. Încadrarea lor confesionala, din același an:: 18 romano-catolici, 248 greco-catolici, 155 reformați, 11 izraeliți și o persoană de altă religie. Economia așezării este preponderent agrara, cultivarea pământului și creșterea animalelor fiind activitatea de bază a majorității locuitorilor.
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
1910 populația Marinului este de 702, după cum urmează: 689 români, un maghiar, 12 germani; 689 greco-catolici, un reformat, un evanghelic și 11 israeliți. Din cei 913 mărinani, care formau populația satului în anul 1930, trei sunt ortodocși, 899 greco-catolici, un romano-catolic și 10 mozaici. În recensămintele care au urmat, centralizările s-au făcut pe total comună, iar în perioada comunistă nu apar informații cu privire la religia cetățenilor chestionați. În aprilie 1940, în Marin apar 1199 de români și 10 evrei. În anul
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,41%). Pentru 3,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,11%), cu o minoritate de romano-catolici (1,17%). Pentru 3,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Localitatea Greci este menționată pentru prima data in hartă statistică din anul 1790 sub denumirea de Greczj. Numele nu se știe de ce i s-a dat, se presupune
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,92%). Pentru 2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,86%), cu o minoritate de romano-catolici (29,87%). Pentru 2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau în județul Putna comunele Vizantea (în plasa Zăbrăuți) și Găurile (în plasa Vrancea). Comuna Vizantea, formată din
Comuna Vizantea-Livezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301913_a_303242]