567 matches
-
bucata de carne, parcă încercând s-o trezească dintr-un somn adânc. Mi-am revenit repede din șoc și am recâștigat controlul asupra mea, sângele rece curgându-mi acum în vine. Logica a început să câștige teren în fața deznădejdii și rotițele minții mele începeau să se învârtă și să funcționeze cu o febrilitate de care am fost eu însumi surprins. Atunci mi-am dat seama! Trist și nepotrivit, ăsta era momentul pe care-l așteptam! Ăsta era catalizatorul de care aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
celălalt:No, mă, n-are rost! Dacă-i chemăm degeaba or zice că am băut la serviciu mă, și dăm de dracu! Lasă-i în plata Domnului! Mi-a venit sufletul la loc! Băuți, băuți, da li se învârteau încă rotițele. Ne-am lăsat puțin jos bagajele ca pentru a ne odihni și cei care fumam ne-am aprins câte o țigară, ca să putem auzi și sfârșitul discuției dintre cei doi. - Mă, da' totuși ție ți se pare normal, mă? Să
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
și timbrul vocii grav. În rest, n-a interesat-o nimic În mod special În Înfățișarea lui: era un cerșetor ca și ea, unul din miile de cerșetori anonimi care invadează zilnic orașul În căutare de hrană. Un vagabond, o rotiță din marele mecanism al mizeriei, al sărăciei lucii, al ratării unei vieți cu șanse de Împlinire. Au stat Împreună, până când soarele a luat foc pe cer dispărând, ca o minge aruncată În flăcări. Plăcințica s-a mutat pe ,,strada Păpădiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
plăpândă ca o ierbușoară parfumată, care se Îndopase cu vise și metafore, va reuși să facă un salt Înafara ei, și să se scuture de un trecut incert și dureros. Ce-i și viața asta! Iată, un vagabond devine o rotiță utilă În uriașul mecanism al societății și multe rotițe sănătoase, perfecte, indispensabile, se sfărâmă strivite de pasul apăsat al mizeriei. Cine pe cine mai crede? Cine pentru ce mai speră? Cine pe cine mai alungă din Încețoșatul regat al speranței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vise și metafore, va reuși să facă un salt Înafara ei, și să se scuture de un trecut incert și dureros. Ce-i și viața asta! Iată, un vagabond devine o rotiță utilă În uriașul mecanism al societății și multe rotițe sănătoase, perfecte, indispensabile, se sfărâmă strivite de pasul apăsat al mizeriei. Cine pe cine mai crede? Cine pentru ce mai speră? Cine pe cine mai alungă din Încețoșatul regat al speranței?,, Răspuns ,,Ești prea prețios și pe deasupra, și inexact. Aștepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
al necuratului, nu-l deranja de loc pe chelner. Important era că se făcuse lumină în capul lui. Dar tă cerea nu dură mult, omul rămăsese în continuare pe gânduri. În liniștea din grădină puteai să juri că se aud rotițele cum se învârt în capul său. Bine, dar atunci, de ce ați venit în Baia de Sus? Nu ți-am spus că sunt în concediu? Ce concediu, domnule inspector? Hai să fim serioși! Cine vine în concediu aici la noi? Iaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
întunecat în papuci, cu marginile cămășii ieșite din pantaloni, ca urechile de elefant. Camera de primire era ocupată de o măsuță de cafea extravagantă, cu margini pătrățoase, dar având la mijloc un cerc de sticlă. Erau și fotolii cubice cu rotițe, evident asortate cu măsuța, îmbrăcate în huse oribile de vinilin caramel. Erau dispuse în chip ciudat, într-un colț al camerei, ca și cum ar fi fost izgonite de măsuța de cafea. La finalul unei pauze prea lungi, Margoulies spusese: — M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
lucra, pe ascuns, la un ornic aparte. Câțiva curioși și-au găsit, degrabă, drum spre atelier, aproape că au dat buzna. Pe o masă, au zis ei, ferită de un paravan, peste care priviseră furiș, se aflau o mulțime de rotițe, cercuri și țevi, plăci și arcuri, ace, lentile și încă multe altele, din metal ori din sticlă, de nu știai la ce să te mai uiți. Și câteva cărți mari, cam zdrențuite, cu o mulțime de hârtiuțe drept semne între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
venit, burlac, nu ieșea niciodată la plimbare, nu mergea la birt, la tutungerie, la nunți, la popicărie ori la înmormântări. Când - într-un târziu - își luase nevastă, se știe cum se isprăvise povestea. Din zori până-n seară, meșterea arcuri și rotițe; în răstimpuri, ieșea în curte pentru a-și admira hulubii ori se urca în pod, unde aceștia își aveau cuiburile. Cam țicnit și fudul; credea că dacă a făcut ditai ceasul, o să-i dea gata; o vreme nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
pe dinăuntru - și ce era acela dacă nu un ornic mai mare -, însă așa ceva nu-și închipuiseră! Păienjenișul acela metalic, parcă traforat, nu părea făcut de mână omenească! Cum de funcționase un astfel de mecanism fără să se destrame? Câte rotițe, ca paietele, erau înăuntru? O sută? Două? O mie? Cine ar fi putut să le numere? Dispunerea lor ar fi făcut inutilă o asemenea încercare. Doar demontând întreaga mașinărie, piesă cu piesă, s-ar fi stabilit o cifră exactă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Era cuvântul de ordine: o împotrivire ar fi fost de prisos. A doua zi ar fi venit alt ceasornicar... Cu deosebită precauție, Inventatorul a început lucrul. S-a oprit asupra unui subansamblu și, apucând pe rând, cu o pensetă, câteva rotițe, a încercat să le imprime o mișcare de rotație. Nici măcar nu s-au clintit: păreau înțepenite de când lumea. Atunci s-a hotărât să scoată una, dar nici nu a desprins-o bine, că alta a și căzut! Apoi încă una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
s-a hotărât să scoată una, dar nici nu a desprins-o bine, că alta a și căzut! Apoi încă una, după care au început să se năruiască și arcuri, și pârghii, și lagăre, și axe, și grile, și restul rotițelor, totul, de parcă, niciodată, nimic - în interiorul orologiului - nu avusese vreun loc precis! Încurcate în arcurile mai mari, sute de componente, dacă nu peste o mie, au continuat, vreme de câteva clipe, să se balanseze în dezordine, scânteind, apoi totul a încremenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
să-i poată face probleme. Și oricum ceva nu se leagă. Ori Angir este un rebel așa cum zice Kaan și atunci și preonorabilul Poha este implicat în luptele de pe Sagius II ori pur și simplu Kaan nu este decât o rotiță într-un angrenaj mai mare și el habar n-are de lucrul ăsta.Ultima explicație este cea mai plauzibilă. Iar eu sunt aidoma lui Kaan, o altă rotiță care nu-și cunoaște utilitatea. Sau care nu și-a cunoscut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
de pe Sagius II ori pur și simplu Kaan nu este decât o rotiță într-un angrenaj mai mare și el habar n-are de lucrul ăsta.Ultima explicație este cea mai plauzibilă. Iar eu sunt aidoma lui Kaan, o altă rotiță care nu-și cunoaște utilitatea. Sau care nu și-a cunoscut-o. Pentru că acum îmi sunt destul de clare anumite lucruri. Eu trebuia să-l transport pe Angir la locul de destinație... Iar acum sunt pe punctul de a fi îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
combinat cu scârțâitul treptelor împrăștia sonorități cu iz de ritual ancestral. În sine, totalitatea zgomotelor reprezentau un mixaj sonor mereu invocat de preaonorabil atunci când își clarifica gândurile. Un picior pe treapta următoare, un nou hârșâit, o notă șuierată printre buze, rotiță așezată lângă rotiță, gândurile proiectaseră de-a lungul timpului, pas cu pas, urcuș după urcuș, cadrul proiectului la care acum schița mental ultimele retușuri. Putea spune că era foarte aproape de inițierea lui. Reușise să convingă ultima persoană de care avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
treptelor împrăștia sonorități cu iz de ritual ancestral. În sine, totalitatea zgomotelor reprezentau un mixaj sonor mereu invocat de preaonorabil atunci când își clarifica gândurile. Un picior pe treapta următoare, un nou hârșâit, o notă șuierată printre buze, rotiță așezată lângă rotiță, gândurile proiectaseră de-a lungul timpului, pas cu pas, urcuș după urcuș, cadrul proiectului la care acum schița mental ultimele retușuri. Putea spune că era foarte aproape de inițierea lui. Reușise să convingă ultima persoană de care avea nevoie, împotriva voinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
ușa, când de fapt ea era deschisă de la bun început. Numai ce intrasem în încăpere, că îl și văd pe dascăl îndreptându-se cu mânie spre mine. Atunci, mergând cu spatele, parcă dracul a dat să alunec, să învârt o rotiță și să ajung aici. Păi, ce am putea face? O astfel de ocazie să te văd în realitate poate n-o să mai întâlnesc niciodată. Ce zici să intrăm pe computer? Computer? Ce e ăsta? Vino! Îl duc pe Nică la
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
în continuă evoluție și, astfel, a necesității unei adaptări constante, care este funcție a gradului de inteligență precum și a vastității cunoștințelor stăpânite. Criminală deoarece ea înseamnă pentru individ stoparea dezvoltării sale potențiale, reducerea deliberată a ființei sale la condiția de rotiță a dispozitivului tehnico-economic. Este prin urmare nimerit să afirmăm aici că învățarea trebuie cel puțin să răspundă unei duble vocații. Pe de-o parte, este adevărat, de a-l plasa pe fiecare în condiția de a îndeplini o funcție în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
să te arunci cu capul înainte în chestia asta. Ea ți-a făcut oferta vineri. Azi e luni. Mai așteaptă puțin. Nu pot să exprim cât de tare mi-aș dori să-ți schimbi decizia. M-am cufundat în canapea. Rotițele creierului mi se învârteau la viteză maximă. Amuțisem. — Dar ce alternativă am? l-am provocat, finalmente. Întotdeauna mă bazasem pe judecata lui Jackson și nu mă simțisem deloc confortabil să acționez împotriva sfaturilor lui - dar poate că el nu înțelegea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
umeri spre spate și încercați să uniți coatele. Nu vă veți putea atinge coatele între ele, dar trebuie să vă mișcați ca și cum ați vrea să faceți acest lucru. Mențineți poziția timp de tre-cinci secunde, apoi relaxați umerii și brațele și rotițile în față din nou. Repetați de trei-șase ori. Figura 4.14. Destinderea spatelui superior Beneficii: această manevră destinde vertebrele superioare și mușchii care le înconjură, deblocând, astfel, nervii din această zonă tensionată cronic și restabilind comunicarea neurală cu organele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
moderni că cea mai mare parte a discursului lor oficial este astăzi atât de Încâlcită Încât numai colegii lor specialiști pot spera să-l priceapă, că discursul Însuși este din ce În ce mai mecanic, că Înseși cuvintele au fost reduse la condiția de rotițe sau de biete surogate ale unor formule pur științifice; nici nu este vina lor directă că viziunea lor despre cunoașterea empirică, valoarea indispensabilă pe care o atașează faptului dovedit sau demonstrabil, s-a infiltrat treptat până a ajuns să domine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
cred, fiindcă locul ăla-i o cocină și majoritatea amatorilor de pornografie pe care i-am săltat când eram la patrulă de acolo își procurau materialele. Millard îmi făcu cu ochiul à la Lee Blanchard. — Bucky, azi ți se-nvârt rotițele foarte bine. Harry, ia legătura cu locotenentul Waters. Zi-i să-i interzică fetei vizitele la vorbitor timp de șaptezeci și două de ore. Vreau să fie pusă singură într-o celulă și vreau s-o detașezi pe Meg Caulfield
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Haru... am scăpat-o! și lăsând ocheanul îl privi trist pe Hor. Am văzut, Hor, dar trece așa de repede și e și departe. Crezi că pot desluși podișul? Abia se văd munții... Hor nu zise deocamdată nimic. Întoarse niște rotițe, deschise o cutie în care băgă o placă, apoi închise totul la loc, luă mâna lui Auta și o așeză pe un bumb rotund, după aceea îi spuse: - Acum să te uiți cu luare aminte și în clipa când vezi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
James. —Ai vorbit cu James? a întrebat-o Julia veselă. Își întreține oaspeții acolo. Deborah i-a urmărit privirea și a clătinat din cap. Nu, dar nu e nici o grabă. Am vorbit cu el la telefon acum vreo două ore. Rotițele din creierul Juliei au început să se învârtă cu viteză. Ea și James stătuseră într-o cameră din hotelul de la etaj, deci James trebuia s-o fi sunat pe Deborah cât ea fusese la duș. Ce naiba avea femeia asta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
astfel Încât copiii mei să aibă ce despacheta În ziua de Crăciun. O pauză, un țiuit și un strigăt cu ecou: — Băi, Jeff, am o farfuză Înțepată care face gât că n-a pimit setul Goldilocks pentru porridge și câinele cu rotițe. Ce dreacu’ să-i spun? 9.17: Ajung la Heathrow și Îmi mai rămâne și ceva timp. Mă hotărăsc să Încerc să fiu drăguță cu șoferul ca să mă ierte că am țipat la el. Îl Întreb cum Îl cheamă. —Winston
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]