1,846 matches
-
Acasă > Strofe > Introspecție > POEME FRANCO-ROMÂNE Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 32 din 01 februarie 2011 Toate Articolele Autorului ÎN CĂUTARE DE ARGINTI Afinit alunecă în spatele unui cerc mim al mișcării concentrice căzând buimac între rotile pegasului imaginar ce lipsit de vâna depășește fază de rotonda. prin gestul următor înnobilează razele umbrei ridicându-le la rang de diametru. ranchiunos numără clipele ce scad necontrolat în progresie geometrica. nemulțumit de restul obținut prin două căi onorabile până la
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
timp este angajat funcționar la Institutul de statistică. La recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează secretar de redacție la „Evenimentul zilei”. În 1943, martie, îi apare Colina în ziarul „Vremea războiului”. În aprilie „Evenimentul zilei” pubică schița Rotila. Ia parte la câteva ședințe ale cenaclului Sburătorul, condus de criticul Eugen Lovinescu, unde nuvela Calul produce asupra celor prezenți o vie impresie, stârnind încântarea lui Dinu Nicodin, care intră în posesia manuscrisului contra unei mari sume de bani.[] Nuvela
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
continuare alături de El. Care iubire ar supraviețui? Dincolo de filme și povești, în viața reală, câte femei, necăsătorite fiind, ar rămâne? Apoi la doi ani de la accident se căsătoresc, Ea mireasa frumoasă și înaltă, El invalid, țintuit într-un cărucior cu rotile, cu ochii lucind în lacrimi. Și-au ales un cântec superb, cântecul lor, dar niciodată nu au putut dansa împreună primul lor dans ca soț și soție. După un timp, El se hotărăște să încerce un tratament nou și după
DACA DRAGOSTE NU E... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340656_a_341985]
-
vieți luminate. La final de an încercăm să aducem, pe lângă nevoile zilnice pe care încercăm să le acoperim, un pic de magie în viețile lor”, spune Angela Galeța. La spectacolul de la Ateneul din Bacău, vreo zece copii în scaune cu rotile se distrează de minune în timp ce pe scenă de joacă Pinocchio. „A fost pentru prima oară când au văzut un teatru de păpuși”, spune Mihaela Mihalache, mama a doi copii cu nevoi speciale și cea care a înființat, în urmă cu
Scrisori pentru Moș Crăciun. Oamenii buni care le-au dăruit câtorva sute de copii un Crăciun de poveste () [Corola-blog/BlogPost/338107_a_339436]
-
s-au cunoscut pe vremea când erau studenți la Cambridge în anii '60, exact în vremea în care viitorul mare om de știință începea să sufere consecințele afecțiunii care l-a paralizat, forțându-l să trăiască într-un scaun cu rotile și să se exprime cu ajutorul unui computer. 8. O DUMINICĂ FRUMOASĂ/ UN BEAU DIMANCHE, r. Nicole Garcia. Învățător într-o școală din sudul Franței, Baptiste e un solitar. N-a rămas niciodată mai mult de un trimestru în postul său
Caravana Metropolis revine cu cele mai bune filme ale verii! [Corola-blog/BlogPost/100920_a_102212]
-
fost deposedat de bani prin înșelăciune, a făcut un accident cerebral. Îmi dădea telefoane, se destăinuia în numele prieteniei din anii de studiu, plângea, voia să ajungă la mine, să ne revedem, să stăm de vorbă, dar timpul și scaunul cu rotile în care era, nu i-a mai permis aceasta revedere. A fost înșelat! Practic, i s-au furat banii. Pierderea vieții nu i-a mai permis restabilirea adevărului. Pierduse tot ce agonisise prin muncă cinstită. M-a mișcat această întâmplare
DESPRE ÎNŞELĂCIUNE, FURĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343188_a_344517]
-
parfum, mult mai scump dar nepersonalizat. Sfatul nr. 18 - Nu căutați chilipiruri ! Nu aveți nici timpul și nici norocul să dați de așa ceva, doar sunteți pe un traseu turistic. Bagajele ! Sfatul nr. 19 - Nu luați cu voi decât valize cu rotile. Am făcut marea greșeală să luăm, printre altele, o sacoșă imensă de voiaj care nu se putea căra decât în mână. Dărâmător ! Gândiți-vă, în fiecare seară le cari pe toate în hotel, în fiecare dimineață înapoi în autocar. Și
DOM, DOM SĂ-NĂLŢĂM ! de DAN NOREA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343495_a_344824]
-
din pavilionul meu și chiar o parte de la pavilionul central.Printre primi era și Carmen , o foarte frumoasă față blondă de cca. 17. ani pe care o poliomielita din copilărie a obligat-o să se deplaseze într-un scaun cu rotile însoțită de mama sa, ... o doamnă respectabila dar la fel de frumoasă. Carmen era o fată veselă și plină de viață care se consolase cu infirmitatea, si nu dădea impresia că este afectată.. Tinerii din pavilion ne adunăm de multe ori în jurul
DESTIN DE FEMEIE.OANA-DRAMA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343671_a_345000]
-
vagonului. Mi-am dat seama că era ea și-mi simțeam inima bătând nebună, ca în urmă cu mulți ani, la o pățanie asemănătoare din viață, în gara Košice. Avea un geamantan enorm, față de forțele sale fizice, deși se vedeau rotilele, oare ce-o fi adus acolo pentru câteva zile? Câțiva bărbați o ajutau, amabili și cu admirație reținută, să coboare această povară.... Coborî cu pași ușori ca de dans, m-a recunoscut și ea, iar eu m-am repezit, complet
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
admirație reținută, să coboare această povară.... Coborî cu pași ușori ca de dans, m-a recunoscut și ea, iar eu m-am repezit, complet fâstâcit, s-o ajut... Trăgea cu sârg de o geantă de voiaj, verzuie, și aia cu rotile. Avea o bluză albă, ca o iie de artizanat, sub care se vedea un bust ușor bronzat, în contrast cu albul și un sutien tot alb, ce prindea, elegant și decoltat, două comori feminine, care săltau neastâmpărate la fiecare mișcare. Pantalonii negri
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
ce nevoie caută. Ci cum o cara. Aici, piața îi oferă o diversitate și multiculturalitate de pagube, care mai de care mai largi, la risipă. Unu: cărucioare. Ba prea scurte, ba prea fix, la tracțiune, ba prea scumpe, ba cu rotile prea mici, ba cu baza prea strâmtă, ba fără baza de susținere, la sarcină, ba de nici măcar un sac de făina, nu pui să pui și duci, pe ele, ce să mai zic, de o bute cu miere, ba de
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
ce nevoie caută. Ci cum o cara. Aici, piața îi oferă o diversitate și multiculturalitate de pagube, care mai de care mai largi, la risipă. Unu: cărucioare. Ba prea scurte, ba prea fix, la tracțiune, ba prea scumpe, ba cu rotile prea mici, ba cu baza prea strâmtă, ba fără baza de susținere, la sarcină, ba de nici măcar un sac de făina, nu pui să pui și duci, pe ele, ce să mai zic, de o bute cu miere, ba de
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
plimbăreții matinali care le stau în cale. - Ai grijă,băi,să nu te prindă radarul ! răcnește unul către bărbatul în baston. Și-apoi, gonește către celălalt, umflându-se de râs. Mai că i-aș pune o piedică la bicicletă, dar rotile alea mountain-bike îmi taie din elan.Numai că cineva de acolo de sus îmi citește gândurile și biciclistul ,neobservând că celălalt a pus o frână bruscă ,intră în el ,rostogolindu-se amândoi în urlete cumplite. - Asa îți trebuie, să mai
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
destin tragic: unul nu a putut dejuca planul morții, iar celălalt a rămas să sufere, tremurându-i chinuitor mâinile și vocea. Cuvintele nu-i curg, nu au claritate, mersul i-a fost chin, iar acum e ajutat de cărucior cu rotile, corpul îi este rigid, niște căngi trag de el să-l rupă! Funcțiile locomotorii și verbale sunt totalmente deteriorate, se mișcă încordat și tremurând. Un Parkinson galopant, violent îl chinuie uneori insuportabil! Creierul îi vuiește ca marea! Soția artistului, Domnița
CORNEL CONSTANTINIU LAVIURI PE PORTATIV de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372990_a_374319]
-
care Ligia Semăn îl va relua în românul ulterior, cvasi-alegoric și cu accente autobiografice. Am avut bucuria fostului ei mentor literar de a o prezență publicului, în acea sala unde erau și câțiva asistenți în suferință, unii în cărucioare cu rotile. Puternicul suflu evanghelic al literaturii Ligiei Semăn grevat pe un talent înnăscut și întărit de conduită proprie și experimentul misionaristic al propriei ei vieți, al familiei și prietenilor, pot fi garanția unui traseu modern - modern- apostolic în care implicarea ferventa
UN ITINERAR AL VIETII SI CARTII CRESTINE de EUGEN EVU, ACADEMICIAN, MEMBRU AL USR DIN ROMANIA în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344928_a_346257]
-
scurt. Am așteptat trei zile, într-un Sibiu canicular, dialogul pe care doream să-l realizez cu IPS dr. Antonie Plămădeală, fostul Mitropolit al Ardealului, Crișanei si Maramureșului. Era foarte bolnav și m-a primit stând într-un scaun cu rotile. Vocea sa însă, avea duritate de cristal, era puternică, atunci când dorea să sublinieze ceva. Am fost ultima și singura persoană căreia i-a dat un interviu înainte cu câteva luni de a trece în neființă. De aceea consider dialogul, într-
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
mi-au luat temperatura, m-au ințepat în mâna dreaptă, ancorându-mă la un aparat de perfuzii. Ajungem la (un) spital. Mă descarcă! Repede-repede, aleagă doi ambulanțiști (brancardieri nu-mi prea vine să zic!!! Știți voi de ce...), împingând patul pe rotile în care eram culcat... spre un fel de cameră de gardă, sau de triaj... Într-o clipă apare un tinerel cu ochi oblici, îmbrăcat într-un halat alb și mă intreabă de sănătate... Cred că era medic!!! Îmi spune să
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
lui... Mi se dă un fel de halat de culoarea vântului turbat pe care trebuie să-l îmbrac cu nasturii-n spate. Apoi mă trimite să îmi fac o radiografie la plămâni... Desigur nu pe picioarele mele, ci tot pe rotile... Nu, nu pe patine cu rotile! De data asta într-un scaun cu rotile împins de o bătrânică... Atât de bătrânică încât îmi vine să cred că o fi vreo soră medicală uitată de Abel Tasman pe aceste meleaguri. Dar
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
de halat de culoarea vântului turbat pe care trebuie să-l îmbrac cu nasturii-n spate. Apoi mă trimite să îmi fac o radiografie la plămâni... Desigur nu pe picioarele mele, ci tot pe rotile... Nu, nu pe patine cu rotile! De data asta într-un scaun cu rotile împins de o bătrânică... Atât de bătrânică încât îmi vine să cred că o fi vreo soră medicală uitată de Abel Tasman pe aceste meleaguri. Dar să știți că... împingea bine băbuța
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
trebuie să-l îmbrac cu nasturii-n spate. Apoi mă trimite să îmi fac o radiografie la plămâni... Desigur nu pe picioarele mele, ci tot pe rotile... Nu, nu pe patine cu rotile! De data asta într-un scaun cu rotile împins de o bătrânică... Atât de bătrânică încât îmi vine să cred că o fi vreo soră medicală uitată de Abel Tasman pe aceste meleaguri. Dar să știți că... împingea bine băbuța! Ajungem la raze! Mă ia în primire o
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
S-au ridicat, au salutat politicos pe ocupanții mesei vecine și au ieșit. Sigur că au așteptat , ascunși de întunericul nopții să vadă ce fac ceilalți. La foarte scurt timp, pe ușă localului iese întâi mama, apoi un scaun cu rotile ocupat de o fată cu bucle cărămizii cu ochi luminoși ce păstrau urma unui zâmbet prea trist.Întunericul ascundea un obraz pe care lacrimile curgeau în voie... Scaunul era împins , cu grijă paterna de capul familiei. În acel moment băieții
IUBIRE NESFARSITA... de MIRELA PENU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377946_a_379275]
-
soția lui il vizita de două - trei ori pe săptămână. Ambii erau trecuți de șaptezeci de ani, iar domnul Rothe, din cauza diagnosticului pus de medici, era nevoit să locuiască la azil. Andreea zâmbi la auzul vocii bărbatului din căruciorul cu rotile. „Da, dar cu tine!”, îi răsună în urechi vocea lui. Gândurile începură să zburde prin cămările sufletului ei, auzind tot mai încet conversația celor doi. Privea spre fereastra mare și luminoasă care se afla în spatele pacientului. Chiar dacă era luna februarie
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
soția dvs. - Ah da? A fost aici? Spuse pacientul care uitase că tocmai fusese vizitat. - Dar, Andreea, mi-a venit o poftă nebună să dansez... Dansezi cu mine? - Eu? - Da, tu! Se uită o clipă la omul din căruciorul cu rotile. Un râs năvalic o necăji dar se strădui să pară cât mai serioasă în fața lui. La urma urmei, nu i se cerea chiar imposibilul. Era o dorință firească și normală, chiar dacă altcineva în locul ei, poate că l-ar fi refuzat
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
Rothe, îmi acordați, vă rog, acest dans? A întrebat cu reverență. Domnul Rothe, cu ochii sclipind de bucurie, fermecător, a desfăcut brațele spunând emoționat și entuziasmat parcă răspunzând unei cereri în căsătorie: - Da! Andreea făcuse câteva piruete în jurul scaunului cu rotile, mișcând căruciorul în ritmul muzicii. În felul acesta s-a perindat melodie după melodie, cei doi, absorbiți de muzică, s-au desprins parcă de realitate, până când epuizați, au izbucnit cu respirația întretăiată într-un râs năvalnic. Aplauze? De unde veneau? Andreea
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
mea personală. Dar astăzi, pentru că tot sunt aici, vreau să îi fac o bucurie domnului Rothe. Vreau să se simtă bine. Și cu acest gând, traversă sala direct spre bărbatul, care plin de emoție, parcă zbura din căruciorul acela cu rotile. S-a aplecat spre el, i-a sărutat obrajii spunându-i: - Dragă Franz, este timpul ca toți cei prezenți să afle de ce este în stare secția noastră. Așa că, hai să le arătăm ce știm noi mai bine. Nu te panica
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]