1,948 matches
-
flori alese din grădina parfumată a spiritului uman. Nu este o antologie, nu este o culegere, ci este O SUMĂ de gânduri folositoare pentru minte și pentru suflet culese și filtrate prin grija celor doi autori. Strădania inițiatorilor este uriașă. Rozalia Brândaș, cadru didactic și preot Ilie Bucur Sărmășanul au întreprins o muncă titanică pentru documentare, culegere, structurare, alcătuirea acestui imens buchet de gânduri, nu de cugetări simple, nu de maxime sau reflecții, ci spicuiri din operele marilor oameni spirituali, nu
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
Volumul beneficiază de un remarcabil cuvânt înainte realizat de Pr. Ic. Stavr. Radu Botiș - un împătimit al cuvântului scris, el însuși autor de cărți de înțelepciune, dar și de două argumentații ale autorilor lucrării, Preot Ilie Bucur Sărmășanu și prof. Rozalia Brândaș. Intervenția părintelui iconom stavrofor Radu Botiș se intitulează: „Picuri (necesari) de înțelepciune. Cugetări, vol. IX” - și rezumă în chip strălucit munca celor doi autori, analizându- le particularitățile și subtilitățile pline de rafinament ale selecției făcute de antologatori. Prefațatorul afirmă
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
Cuvântul autorilor reținem însemnătatea cărții în viața omului, comorile spirituale care se găsesc în ele și care trebuie descoperite de fiecare cititor în parte, în miile de nuanțe pe care le comportă litera scrisă și tipărită. Foarte frumos formulează profesoara Rozalia Brândaș, munca lor de cercetare și alcătuire a acestui frumos florilegiu: „Cel care alcătuiește o antologie este asemenea peascuitorilor de perle care, riscându-și uneori viața, scot din adâncuri valori inestimabile”. O minte luminată trebuie să manifeste însă și virtuți
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
Viteazul! Pentru el nu mai există leac! Pisicul-premier, ca să rămânem în lumea fabulei, revenit de pe marele zid cu un limbaj elevat, îngurgitând popcorn, relevă noi adevăruri: politrucii de Dreapta sunt Păcală și Tândală! Pe cei de Stânga îi știam: Tătuca, Rozaliul, Bombonel, Eunucul... fără număr, fără număr! Purtătorul de vorbe al Guvernului, Mirel Palada: „Ce plăcere să-i execut electric! Câtă îndemânare am să omor prin blocare ziariștii obiectivi, deci antiguvernamentali. Pufoșilor!” Dixit! Iar unchiul Sam a zis Ouț! Și micul
ANLFABETULE ! ŞPĂGARULE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362169_a_363498]
-
mai așteptat autobuzul. A făcut cu mâna primei mașini ce se îndrepta spre Călărași și cum arăta „trăsnet”, ce șofer nu ar fi oprit pentru a o transporta câțiva kilometri? Acasă, bucuria angajării sale a fost sărbătorită cu un pahar rozaliu cu aromă de căpșunică, soiul de viță predominantă în curtea tatălui său. Cum de data aceasta nu a mai uitat să-și facă provizii de cafea, a făcut și câte o cafea, să-și răsfețe părinții care se mulțumeau cu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
mare și una mică de ars cărămidă, amîndouă risipite...”, șoproane, bordeie de cărămizi etc.. Fabrica, vândută cu 550 galbeni, se afla în anul 1859 în stare de ruină. Se pare însă că fabrica a fost reconstruită de către un nou proprietar, Rozalia Cnitel. Ion Ionescu de la Brad a semnalat că, în 1864-1865, ea producea pe an 2 milioane de cărămizi care se vindeau „miia de cărămidă de mașină patru galbeni...”. În 1853, funcționa în Focșani o „fabrică de țiglă” a unui oarecare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
44 (patruzeci și patrulea) amor al său", a devenit din vânător vânat. Chipeș și cuceritor, holtei rămas cu o avere respectabilă, J.R. n-a trebuit să se mai obosească să cucerească femeile, că s-au îmbulzit ele spre el. Până ce Rozalia, cu care a trăit aproape trei săptămâni, a văzut că vechiul crai se uita după Niky. Așa că i-a spus, la început cu frumosul, că de nu se potolește, o să-l înfunde. J.R. s-a potolit cu Niky, dar, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
trei săptămâni, a văzut că vechiul crai se uita după Niky. Așa că i-a spus, la început cu frumosul, că de nu se potolește, o să-l înfunde. J.R. s-a potolit cu Niky, dar, chiar înainte de a se căsători cu Rozalia, aceasta l-a prins cu Moni. În apartamentul căreia J.R. s-a și mutat. Ceea ce a fost totuși prea mult pentru Rozalia, mai ales că distribuise deja invitațiile la nuntă, așa că l-a dat în judecată pe J.R. că a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
se potolește, o să-l înfunde. J.R. s-a potolit cu Niky, dar, chiar înainte de a se căsători cu Rozalia, aceasta l-a prins cu Moni. În apartamentul căreia J.R. s-a și mutat. Ceea ce a fost totuși prea mult pentru Rozalia, mai ales că distribuise deja invitațiile la nuntă, așa că l-a dat în judecată pe J.R. că a vrut s-o omoare. Întrucât la acel proces maestrul Ludovic L. n-a mai fost angajat de niciuna dintre părți, știindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
, Ben (Benedict) (6.III.1924, Galați - 16.VI.1981, Paris), poet și prozator. Este fiul Rozaliei și al lui Neculai Corlaciu. După ce a urmat clasele primare și cele de liceu la București, a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București în 1947. Este angajat corector la ziarul „Timpul”, apoi redactor la „Frontul plugarilor
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
CRĂCIUNAȘ, Silviu (13.II.1914, Miluan, j. Cluj - 1.II.1998, Hove-Brighton, Anglia), memorialist. Este fiul Rozaliei și al lui Augustin Crăciunaș, preot. Avocat cu studii la Facultatea de Drept a Universității din Cluj, licențiat în 1938, doctor din 1940, se mută la București după cedarea Ardealului și va lucra în Centrala Industriei Zahărului, ca director (1942-1945
CRACIUNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286464_a_287793]
-
MĂDUȚĂ, Ilie (22.V.1927, Dezna, j. Arad - 11.IX.1989, Arad), poet. Este fiul Rozaliei și al lui Ilie Măduță, fierar. Urmează Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1938-1946) și Facultatea de Filosofie din Cluj (1946-1950). Între 1950 și 1964 practică mai multe profesii și are unele funcții, printre care cea de inspector școlar în Ministerul
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
MĂRGINEANU, Nicolae (22.VI.1905, Obreja, j. Alba - 13.VI.1980, Cluj-Napoca), eseist și memorialist. Este fiul Rozaliei (n. Ciontea) și al lui Simion Mărgineanu, țărani. Urmează școala primară în sat, liceul la Blaj și universitatea la Cluj. Licențiat (1927) și doctor în filosofie-psihologie (1929) magna cum laude la Universitatea clujeană, va rămâne ca preparator (1926-1928), apoi asistent
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
, Constantin (4.IX.1891, Budeniț-Storojineț - 23.II.1961, Gura Humorului), gazetar și istoric literar. Este fiul Rozaliei și al lui Leon Loghin, țărani. A urmat școala primară în satul natal, terminând-o în 1903. Va absolvi în 1912 Liceul Clasic din Cernăuți și tot acolo, în 1919, Facultatea de Litere, specializându-se în limbile română și latină
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
, Aurel (11.V.1924, Iclănzel, j. Mureș - 28.IX.1987, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Rozaliei (n. Oltean) și al lui George Gurghianu, țărani. Absolvent, în anul 1945, al Școlii Normale din Blaj, lucrează trei ani ca învățător în satul natal, iar între 1948 și 1952 urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Cluj. Din
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
HÂRSU, Lia (29.XII.1875, Băneasa, j. Teleorman - 8.II.1964, București), prozatoare, autoare de piese de teatru și traducătoare. Soție a medicului și publicistului Melchior Hârsu, Rozalia Măgură va semna Lia Măgură, Lia Măgură Hârsu, Lizzi Hârsu și Lia Hârsu. A funcționat, din 1911, ca institutoare de limba română în învățământul primar. Debutează cu proză în ultimii ani ai secolului al XIX-lea la „Familia” lui Iosif
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
dezamorsarea/ persiflarea aceluiași dispozitiv. Singura ieșire posibilă din acest naufragiu programat e identificată în poemul care închide Rosa canina, sub forma sinuciderii, anticipată, de altfel, anterior, în mai multe rânduri: „Cândva eram grozavul descriptor al Florii de Măceș, Rosa canina, Rozalia:/ nu începeam bine să o descriu,/ afurisita îmi apuca mâna, gura, capul.// Vinerea trecută:/ descriu un cocoș, cocoșul nu mai cântă,/ se face hârtie mototolită, cade sub masă;/ descriu un câine, câinele nu mai latră, schelălăie,/ se duce dracului.// pe
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
, Alexandru (20.VII. 1944, Pădureni, j. Timiș), critic și istoric literar, editor. Este fiul Rozaliei (n. Ardelean) și al lui Petru Ruja, muncitor. Urmează clasele elementare în localitatea Șimand, județul Arad, liceul la Chișineu-Criș (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1962-1967). Funcționează ca profesor la Școala Generală din Siclău, județul Arad (1967-1969
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului • Viața nu e o comedie, totuși ne place să facem haz de ea. • Toți vor să trăiască boierește, dar nu pe socoteala lor proprie! Pentru cei nemulțumiți, viața nu este niciodată rozalie. • Nu sunt munci ușoare precum femei ușoare. • Omul vesel poate stoarce haz și dintr-o lămâie amărâtă. • Marea luptă nu se dă pentru idealuri, ci pentru niște bani păcătoși. Nudul antic este prima regină a frumuseții planetei. • Incompetentă natura a
GÂNDURI REBELE (19) – ARMONII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381299_a_382628]
-
Din această materie care e în sine una negativă și căreia poezia nu-i exagerează culoarea, apar cîteodată fulgurații de o frumusețe nefirească, izbucniri halucinante, febrile, obsedante: "Trăiesc într-o lume paralelă/ care mustește de boală/ un spital cu aripi rozalii/ mușcate parcă de armă,/ zdrobite într-un aer în care/ nu bate nici o cătare,/ nici o mătase." Tensiunea poetică atinge cote neașteptat de înalte ("un spital cu aripi rozalii") pentru ca apoi să se destrame nepăsător spre finalul secvenței, ca o țesătură
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
într-o lume paralelă/ care mustește de boală/ un spital cu aripi rozalii/ mușcate parcă de armă,/ zdrobite într-un aer în care/ nu bate nici o cătare,/ nici o mătase." Tensiunea poetică atinge cote neașteptat de înalte ("un spital cu aripi rozalii") pentru ca apoi să se destrame nepăsător spre finalul secvenței, ca o țesătură fără tiv. Această destrămare face și ea parte din stilul poetei, care nu e o meticuloasă, fără să fie însă nici o explozivă fără noimă. Ceea ce atrage și farmecă
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
, Octavian (23.IV.1954, Brașov), poet, critic literar, dramaturg și prozator. Este fiul Rozaliei (n. Ráduly), și al lui Vasile Soviany, funcționar. În orașul natal urmează Liceul „Andrei Șaguna” (1969-1973), iar la Cluj-Napoca Facultatea de Filologie, secția română-spaniolă, a Universității „Babeș- Bolyai”, absolvită în 1979. Din 2000 este doctorand al Universității din București. De-
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
oglinzi sunt mai fine/ decât pupilele dilatate de mirare sau ștreang/ a venit moș gerilă gol/ fără daruri/ fără globuri/ cu orbitele neîmpodobite/ a venit moș gerilă/ trupule/ ți-a adus cămașă de forță cu fir de borangic/ pe creierul rozaliu s-a așezat un greier” (Poemul meu se desfigurează). În a doua carte, Odyssex (1996), se descătușează energiile unui eu poetic adolescentin, animat de dorința de a-și povesti realitatea, întâmplările, unele anodine. Poemul se alcătuiește din decupaje de real
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
UNIVERSUL CĂRȚII, buletin editorial care apare la București, lunar, din ianuarie-februarie 1991, sub egida Ministerului Culturii, în continuarea revistei „Cărți noi”, întreruptă în 1974. Redactor-șef: Paul Dugneanu (1991-1995), Sultana Craia (1996-1997), Florin Grigoraș (1997-1999), Rozalia Niculescu (1999-2001), Mariana Ionescu (din 2003). Din colectivul de redacție mai fac parte Costin Tuchilă și Marian Bălătică, iar redactori sunt Ecaterina Costache, Camil Marius Dădârlat, Gheorghe Marin, Octavian Soviany, Mariana Trifan, Miruna Mureșan ș.a. Publicația este recomandată în articolul-program
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
trupul îmi descrește în neștire” - Stăvilare). Influențe din Ion Minulescu sunt evidente în amestecul de intimism melancolic și sugestivitate căutată. De altfel, V. se remarcă prin culorile, parfumurile, artificiile punerii în pagină („Splendoarea lumii pe zilele de soare / Pe trandafirii rozalii, sublimi, / Pudră căzând în marmore ușoare, / În muguri răcoroși de heruvimi”), iar realul este adesea transfigurat într-o manieră prin care prozaicul capătă farmec. Ultimele scrisori (1976), Cogitatum (1984) conțin versuri grațioase, cu accent pe decorativ, ca și placheta Transparențe
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]