985 matches
-
pregătește cu grijă și le depozitează în cămară, pentru iarnă. Decât să vă plângeți, mai bine v-ați odihni, că mai este puțin și se luminează de ziuă, acuș vine stăpâna și vă pune iar la muncă. Toate vasele tăcură rușinate și-și plecară sfios capul în barbă, iar soba închise calm ochii, pregătindu-se pentru odihna binemeritată. Dincolo de prag, Ilenuța se rușină și ea, nici nu se gândise vreodată cât de multe treburi face mămica ei într-o zi! Privi
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Rogero învață s-o cunoști pe această Alcina, învață să-i înțelegi vrăjitoriile și să lupți împotriva lor. Ia acest inel, puneți-l în deget și vezi cu propii-ți ochi ce rste ea în realitate.’’ La aceste cuvinte, Rogero, zăpăcit, rușinat a plecat privirrile în pământ și nu a știut ce să răspundă. Melissa a prins acest moment și i-a vârât inelul în deget. Cavalerul a redevenit el însuși imediat. O adevărată lovitură de trăsnet pentru bietul prinț! Copleșit de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Cum nepoata mea drăguță, inteligentă și licențiată În engleză poate nu numai să citească, dar a făcut chiar o fixație pe romanele romanțioase? Ai dreptate, dragă, nu pot să Înțeleg. M-am holbat la propriile-mi picioare, prefăcându-mă profund rușinată. —Băiatul foarte rău. E nou-nouță... și a fost așteptată cu nerăbdare. Asta demonstrează că nu sunt deloc singura - este una dintre cele mai comandate cărți de pe Amazon Înainte de apariție și are o Întârziere de livrare de trei săptămâni după publicare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dintr-un episod eșuat din Vreau o față celebră.1 Ce am spus? Ce am făcut? Absolut nimic. În loc să ne păstrăm un grăunte, o fărâmă minusculă de demnitate, am oferit fiecare mâna stângă pentru ștampila obligatorie și am trecut târâș, rușinate, de cordonul de catifea, care fusese În sfârșit ridicat. Insulta supremă veni tocmai când ușa se Închidea În spatele nostru, când girafa modificată chirurgical Îl informă pe monstrulețul de la circ: „N-ar fi chiar așa de rău dacă și-ar alege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cum poți să lași totul baltă doar pentru că-ți spune ea. Aici nu mai are nimeni slujbă, nu e deloc ciudat că pot să zboare la Istanbul când au chef. Asta Înseamnă că ți-ai dat demisia? La Început păru rușinat, apoi expresia sa deveni dură. Nu, la serviciu mă Înțeleg. Uneori apar chestii din astea. A, ei, e foarte logic, am spus eu cu răutate. Acum Înțeleg perfect. —Bette, Îmi pare rău, e complicat. Ea e complicată. M-am Înmuiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mai vorbească și că practic habar n-aveam ce se Întâmpla În viața prietenei mele cele mai bune. Și mi-am cerut scuze de la el că Încercasem să ascund faptul că eram Împreună, pentru că eram foarte Încântată de asta, nu rușinată. El mă ascultă și-mi puse câteva Întrebări, dar când l-am adus pe el În discuție, a oftat. Semn rău. —Bette, știu că nu ți-e rușine - știu că n-are nici o legătură cu asta. Amândoi am fost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ei, cu biata Lina, înghesuită grăsun în umerii ei și a cărei viață era o abnegație permanentă către păcatele altora: la spital, la dispensării, în clientela ei, iar traiul cu doctorul Rim, o unire cam ridicolă și searbădă, care izgonea, rușinate, orice idei de împerechere, fie ea consfințită de lege, timp și obicei. Nu! Mini nu-și putea deloc închipui mobilul dramei - și, totuși, palpitul și mirosul de came crudă rămăsese în nările ei fine, care căutau zadarnic să dovedească urmele
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
furioși care dăduseră foc reședinței guvernatorului lor. Tata trăia în biroul său și încerca să-i controloze pe rebeli. Într-o zi a sosit un decret. Spre stupoarea tuturor, împăratul l-a concediat pe tata. El a venit acasă profund rușinat. S-a închis în camera sa de lucru și a refuzat să primească vizite. În decurs de un an, sănătatea i s-a șubrezit de tot. N-a mai durat mult timp și a murit. Chiar și după moartea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fost în pat. Vestea cea bună e că nu mi se raportează nici o altă sarcină. Aflu din scrisorile prințului Kung că împăratul Hsien Feng evită audiențele de când a semnat un nou tratat cu străinii, prin care se recunoaște înfrângerea Chinei. Rușinat și umilit, Majestatea Sa își petrece zilele singur, în grădina imperială. Nopțile, își găsește regugiul în plăcerile trupești. Așa bolnav cum este, pretinde distracție zi și noapte. An-te-hai află detalii de la un prieten nou, cameristul Majestății Sale, un eunuc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu capul dat pe spate; încordați, umerii femeii scînteiau în lumină; de pretutindeni, din frunze și din apă, izvora parcă o vrajă. Cu încîntare, nimfa născocea copilului porecle: Ni-cu Voi-ni cu, ru-pe bu-ri-cu!... Am țipat ca un nerod; rușinată, fata se acoperi și-și luă lucrurile în grabă, fugind. N-am uitat nici o zi geroasă cu ninsoare măruntă din soare. La fereastră, bunica îmi zicea că ninge așa doar cînd e ger. Eu mă cățărasem uimit, lipind, bănuț rotund
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cumpănit ca un țăran sfătos: pentru doamna Cati, pentru domnișoara Tița, pentru doamna Lizi, Marcelica, Lili, drăcica și lăcica - cum le-o fi chemat pe fiecare. După care, parcă umil, ca și cum le-ar fi dat de pomană, aproape că cerșea rușinat: „Dacă ați putea să-mi dați ștergarele Înapoi...”. Pomană În nici un caz nu făcea, ba le mai și păcălea pe toante: le vindea cu cinci lei oul de țară pe care el dăduse doar un leu În Hală, fiindcă găinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
chiar mă gândeam: ce-ar fi să dau eu o raită pe la Cazan? Marș În rând și ține-ți gura!” Copiii cam murmurau, căci nu pricepeau de ce Directorul Îi apăra pe bețivii care chinuiseră vițelul. Fiul Ectoraș se simțise iarăși rușinat. Când văzuse sângele țâșnind și ochii Îngroziți și plini de chin, Îl duruse sufletul. Îi dăduseră și lacrimile, dar le ștersese repede, ca să nu le zărească ăilalți. Se bucurase când vițelul o luase la goană și-l Înspăimântase iureșul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la piele, unsă cu păcură, tăvălită prin fulgi, urcată În căruță dimpreună cu zestrea ei - două preșuri Împletite din cârpe, un rățoi, trei găini și o cratiță smălțuită -, plimbată prin tot satul și depusă, În cele din urmă, În bătătura rușinaților ei părinți, care i-au aplicat, la rându-le, o corecție corporală binemeritată și soră cu moartea; un nepot al omului de film Ghiță Bulgaru a căzut din pom drept pe un arac care i s-a Înfipt În șezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Îi convinsese să-și dea cu toții chiloții jos, ca să vadă ce are fiecare acolo. Băieții, când o văzuseră despuiată, se cutremuraseră, căci ea nu le semăna Întru totul: În loc de ce aveau ei, la Floare se zărea o crăpătură, așa, umflată. Rușinați, se acoperiseră repede și câtăva vreme o ocoliseră. Apoi, Însă, uitaseră mărunta Întâmplare și o chemaseră din nou la jocurile lor de băieți. Mai târziu, când ei Începuseră să se uite după fete și să suspine cu gânduri - curate ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și, de la o vreme, se apucase să poarte cuțit. Apoi Începuse să vină În sat cu fete aduse de la oraș, care Îi băgau În boale pe toți care dădeau cu ochii de ele. Fetele pe care le aducea În casa rușinaților ei părinți erau frumoase cu toatele, Însă nu aveau ochi decât pentru ea, o urmau supuse și ascultau de poruncile ei. Când Vieru, mai cutezător decât ceilalți, o Întrebase cum anume se iubea ea În pat cu fetele alea, răspunsese scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
casa soțului, care, dezamăgit de toate vrăjitoarele ce Încercaseră să-l dezlege, se aruncase În patima beției și o bătea. Nu se Întorsese În Satul cu Sfinți ca să nu-l facă și mai rău de rușine pe și așa Îngrozitor de rușinatul ei tată. Le zâmbi celor doi, Îi Întrebă despre cum erau treburile În sat, despre tatăl ei, tristul Diogenis Dagdelinis. Tânărul și aproape bătrânul răspundeau cu grabă și bâlbâit, Încălecându-și unul altuia vorbele. Chiar și așa, amețiți cum erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sfeșnic lumânarea și moare‐ n stingere domoală A adormit în lacrimi baba, și capul i‐ a căzut în poală... Prin geamul spart clipește luna, O clipă numai se arată, și‐ n perna ei de nori ș‐ascunde În pripă fața rușinată... Un popă‐ n grabnice tropare Te va petrece dimineață, și poate nimeni nu va plânge Plecarea asta din viață... De lângă șură, răzimată, Te va privi muncita sapă, De‐ ar ști vorbi surata bună, Amar te‐ ar prohodi la groapă: O
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
îndepărtate. Dintre apărători, mulți oameni curajoși, pe ei doar cu îmbrăcămintea de culcare, pe jumătate goi sau chiar neînarmați, se luară la luptă cu inamicii în armuri. Paznicii care primiseră liber dormiseră adânc în arșița nopții de vară. Acum, poate rușinați să intre cu întârziere în luptă, alergau să-i oprească pe războinicii clanului Akechi - fie și doar puțin - fără nimic altceva decât ferocitatea trupurilor și propriile lor eforturi disperate. Dar talazurile furtunoase de armuri nu puteau fi oprite și năvăleau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
adânc. Poate mai mult am oftat pentru neîmplinire, când... ca venit de dincolo de lume,... am auzit: --Fiule... fiule. Liniștește-te. Ce-i cu tine? Ești tot numai sudoare și strângi perna la piept ca pe o comoară... Am deschis ochii rușinat de cele spuse de bătrânul care ședea pe marginea patului, mângâindu-mi obrazul. Mă întrebam de când șade el lângă mine și ce oi fi vorbit prin somn? M-a lăsat să-mi revin, apoi a pornit să-mi vorbească: --Ești
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sfințite?” Răspunsul nu s-a lăsat așteptat: --Cum somnul pleacă repede de la mine, am ieșit să privesc luna... Când am ajuns în dreptul ferestrei de la chilia ta, te-am auzit vorbind... Stăteai de vorbă cu o zână bună... Am plecat privirea rușinat. --Cine-i zâna cea bună, dragule? --Îmm... Vise, sfințite. Vise... Bătrânul mi-a pus mâna tremurătoare pe frunte. --Te înțeleg, om neliniștit ce ești. Te înțeleg, dar... --Va veni și ziua când visele se pot preface în realitate. Deși bănuiam cam
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mării a ieșit din spuma albastră, mi-a vegheat somnul. Dar pentru că eu nu mă trezeam, s-a gândit să se joace cu gândurile mele. Pe cele negre le-a așezat pe raftul din față, iar cele violete se ascundeau rușinate. Atîta muncă distrusă de o joacă de copil! Nu m-am supărat pe El. Îi strălucea soarele pe frunte, iar din inima lui se hrăneau doi nuferi. Mâine dacă mă veți căuta, n-am să fiu acasă. Plec pe o
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
brațele, primindu-mă la pieptul lui ca pe un adevărat fiu... Simt un ușor tremur al întregii lui ființe. „Oare plânge?”... Da da. Plângea... Asta am văzut-o când, depărtându-mă de el, m-a privit cu ochii umezi. Oarecum rușinat, mi-a spus: Iartă și tu un bătrân sentimental. Credeam că n-ai să mai vii niciodată pe la mine. Și mai am atâtea să-ți spun! De aceea ți-am trimis și vestitori... Dar iată-mă-s, părinte. Am venit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Și în ziua aceea, biruința s-a prefăcut în jale pentru tot poporul, căci în ziua aceea poporul auzea zicîndu-se: "Împăratul este mîhnit din pricina fiului său." 3. În aceeași zi, poporul a intrat în cetate pe furiș ca niște oameni rușinați că au fugit din luptă. 4. Împăratul își acoperise fața, și striga în gura mare: "Fiul meu Absalom! Absalom, fiul meu, fiul meu." 5. Ioab a intrat în odaia unde era împăratul, și a zis: "Tu acoperi azi de rușine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
obicei mă simțeam destul de vinovată ca să accept să mă întâlnesc cu ei. Și, înainte să-mi dau seama, mă îmbătam mangă și mă trezeam din nou în pat cu ei. —îmi pare rău, i-am spus lui Luke. Mă simțeam rușinată și ușor irascibilă, fiindcă Luke chiar era foarte drăguț. —Nu-i nimic, mi-a răspuns el cu lejeritate. Oricum o să ne mai vedem prin zonă. Mai vorbim atunci. —OK. Pa, am spus eu trântind receptorul. Curvă nenorocită ce ești! am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cazul ăsta, n-ai fost chiar atât de rea. —Ba am fost, am insistat eu. L-am făcut pe tati să plece. —Unde? —La Manchester. De ce s-a dus la Manchester? Cum poate să mă întrebe asta? m-am întrebat rușinată și îndurerată. Nu era limpede? Plecase din cauza mea. A fost numai vina mea, am scăpat vorbele. Dacă n-aș fi urât-o pe Anna, mama n-ar fi plâns și nu s-ar fi băgat în pat, iar tati nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]