820 matches
-
temut s-o facă, întrebă răgușit: — Cine e? — Nevasta targuí-ului... Dar nu e ce credeți dumneavoastră, domnule locotenent - încercă să se justifice. Nu e ce credeți dumneavoastră... Ea a acceptat de bunăvoie... A acceptat! repetă, întinzând mâinile într-un gest rugător. Locotenentul Razman se apropie de Laila, care încerca să-și acopere goliciunea cu un colț de pătură. — E adevărat că ai acceptat? vru să știe. Nu te-a forțat? Tuarega îl privi fix, după care, întorcându-se spre sergent, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ieșirea de incendiu, dar acum nici nu se mai punea problema, căci Janice avea să-l silească să-i repete fiecare cuvințel, la nici zece secunde după ce plecam. Conștient că-l observam, mă privi și el, cu expresia timidă și rugătoare a unei mici jivine sălbatice care, după ce pune pentru prima dată piciorul afară din vizuină, decide, În urma unei mature chibzuințe, că lumea largă s-ar putea dovedi prea dificil de suportat. Am sperat totuși că avea să arate ceva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mi-am pus această Întrebare, și, În cursul unei ceremonii asemănătoare celei la care tocmai ai asistat, am găsit soluția. Mă amestecasem În mulțime, În jurul meu se Înălțau gemete. Urmărind acele chipuri plânse, devastate, fixând acele priviri năucite, rătăcite și rugătoare, mi-a apărut toată nenorocirea Persiei, suflete În zdrențe năpădite de o nesfârșită jale. Și, fără să-mi dau seama, au Început să-mi curgă lacrimile. Faptul a fost remarcat În cadrul asistenței, am fost privit, am fost Împins spre scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pe străzi În căutarea unei rodii chircite, a unui coltuc de pâine Barbari, rătăcit În vreo rigolă. Riscăm ca În curând să se recurgă la canibalism. Două săptămâni, nu trebuie să mai rezistăm decât două săptămâni! Glasul lui Fazel era rugător. Dar Howard nu putea face nimic În această privință: — Rezervele ne-au permis să rezistăm până acum. În acest moment, nu mai avem nimic de distribuit. Absolut nimic. În două săptămâni, populația va fi fost decimată, iar Tabrizul va deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mâine în Neghev, iar el are gripă, așa că vrea să merg eu în locul lui; deja mă simt jignită, iar ne părăsește cu prima ocazie, imediat ce începe să se simtă mai bine. Dar trebuie să te mai odihnești, tati, zice Noga rugător, încă nu ești sănătos, iar el spune, asta mă va ajuta să mă însănătoșesc, trebuie să ies puțin, dar eu deja știu, dacă acum am fi șezut la masă și am fi mâncat prânzul pregătit de el, ar fi ignorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
până ce din mine nu mai rămăsese nimic, o formă searbădă și uscată, iar uneori, în adâncurile acestei temnițe a oboselii și depresiei, visam cu ochii deschiși la libertate, iată venind oameni cu expresii frumoase pe chipuri, întind spre mine brațe rugătoare, dă-ne-o nouă, te vei elibera într-o clipă și ea va fi fericită, iar eu îi aștern trupul pe brațele lor și aștept liniștea, o tăcere dumnezeiască, vreau doar să dorm, să dorm acum, dar plânsetul ei chinuitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
adresată chiar mie. Și nici nu cred c-o să mai aud vreodată. Este unul din acele daruri foarte rare, spontane și sincere. Sunt atât de șocată, că nu pot să vorbesc mult după ce el a tăcut. Observ că mă privește rugător, că-mi cerșește un cuvânt, că-mi cerșește să-i spun că nu s-a făcut de râs complet. Până acum, Jake nu și-a mai dezvăluit niciodată vulnerabilitatea în prezența mea. Îi stă bine așa, vulnerabil, fără formalisme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
sperăm că Domnul-Dumnezeu o să ne apere, în mare mila Sa, pe noi ca și pe toți ceilalți, astăzi, precum ieri și precum mâine, de misterul, de neliniștea, de spaima, de vântoasele și de haosul tenebrelor și nopții... Apelul ciudat de rugător și de cazon al Șefului, se și îndeplini, fără vreo vorbă. În întunecime, cuminți, sfioși, cei doi tovarăși așteptau, cu ochii-nchiși, în tihnă și în înțeleaptă reculegere, scurgerea celor câteva minute, perioadă standard după care, ca de obicei, venea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Nu mai intrați, că n-aveți ce lua!... Nea Serafime, fii tălică mai cuminte! Își croi drum cu coatele și pătrunse înăuntru. În marele hol de la parter oamenii umblau cu oarecare sfială, pipăiau lucrurile, vorbeau încet. Petre strigă mai mult rugător decât poruncitor: ― Ieșiți afară, măi oameni!... Ia ieșiți, că n-aveți ce căuta aici! Auzi pași sus, la etaj. Urcă în goană pe scara de stejar. În camerele deschise cotrobăiau după obiecte pe care să le poată căra. O femeie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Împușcat!... Ai înțeles, sergent?... ― Trăiți, domnule maior! făcu sergentul îndesat și negricios, bătîndu-și călcâiele, parcă s-ar fi cutremurat. Soldații înșfăcară pe Trifon și-l târâră prin mulțimea deasă de țărani. Cu o supremă sete de viață Trifon Guju gemea rugător: ― Iertare... iertare... Dispăru cu soldații. În urma lor rămase o tăcere amară, întretăiată numai de vâjâiturile cravașei cu care maiorul Tănăsescu spinteca aerul într-o încordare nervoasă. Trecură minute. Cravașa își iuțea dumicările. Apoi răbufni o detunătură din fundul grădinii, scurtă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vino sus să stăm de vorbă... Invitația aceasta mă turbură mult, pentru că, deși puteam circula liber prin toată casa, nu fusesem încă niciodată în odaia Maitreyiei. Ajunsei acolo într-o clipă. Mă aștepta la ușă, cu o față obosită, ochii rugători și buzele straniu de roșii. (Amănuntul acesta m-a frapat: am aflat mai târziu că, de câte ori ieșea în oraș, își vopsea buzele cu pan, după ceremonialul eleganței bengaleze.) ― Te rog să-ți lași pantofii aici, îmi spuse ea. Rămăsei în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mori pe marginea drumului. - Zi măcar atât, încercă Iliescu, zi Cristos! Cristos! Maria! După vreo sută de metri, se opriră să-și tragă răsuflarea, dar nu-și lăsară povara din mâini. Rănitul încerca, scâncind, să se zvârcolească. Își pironise privirile, rugător, în ochii lui Zamfira. - Vorbiți-i dumneavoastră, domnule elev. Spuneți-i ceva, că-i vrem binele... Darie își săltă ranițele în spate cu un gest scurt, de furie și deznădejde. - Ce să-i spun? Pe ce limbă să-i vorbesc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
care deocamdată nu găseau răspunsul: Ce-o fi cu ea? Stingheriți, s au așezat pe o bancă în parcul unde se desfășura discuția. -Dar, Lidia, suntem prietenii tăi. Tu știi că între noi nu încap secrete. Ce se întâmplă? întreabă rugător Melinda. -Ia mai lăsați-mă în pace, răspunde amenințător, cu o voce de nerecunoscut, Lidia. În discuție intervine și Maria care a stat tăcută deoparte și o privea atentă pe Lidia: -Ce s-a întâmplat cu tine? Înțeleg că dintr-
PRIETENII. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Sârbu Viviana, Ciuruşchin Miodrag () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2014]
-
mai plutește o vreme stânjenitoare printre mobilele grele de mahon, în timp ce Profesorul Mironescu tace cu încrâncenare. — Dar chiar persoane din strictul anturaj ne au spus... Jorj, nu-ți mai amintești ? Doar erai de față... stăruie, cu blândețe, Sophie. O blândețe rugătoare care, înaintea oricărui alt gând, declanșează în el o furie oarbă. O blândețe cu care de la o vreme ea găsește mai picant să se drapeze în societate. Bineînțeles că nu-și amintește să fi făcut Jorj Athanasiu o asemenea afirmație
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui Dumnezeu, nu mă părăsi, acum că te-am găsit te rog nu mai pleca de lângă mine. Încă înainte ca John Robert să pronunțe primele cuvinte mărturisindu-și „dragostea“, Hattie începuse să înțeleagă ce-i spunea. Vocea lui tremurătoare, gestul rugător al mâinilor, febrilitatea cuvintelor, privirea ochilor licăritori îi transmiteau importanța teribilă a celor ce se petreceau între ei; și s-a cutremurat, și a vrut s-o ia la goană dar era paralizată de o adâncă milă și de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
din sat - în marginea islazului - îl așteaptă răbdătoare Maranda, „fimeia” lui... Abia bleștea, dar mergea încet-încet, cătând - imaginar doar - cireșul din poarta casei sale... Intrat pe ușă, s-a așezat pe laiță și i s-a adresat Marandei cu glas rugător: Fata moșului, ai tu o lingură de mâncare, că de băut... Am, Toadere. Am. Și fără altă vorbă, i a așezat dinainte blidul cu mâncare, oftând. De ce oftezi tu, Marandă? Nu mai ofta, că mi se rupe inima. Nu ți
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nu mai mult! Că ce îi mult strică”. Se vedea în miez de noapte înotând prin mocirla drumului cu capul greu de băutură, poticnindu-se la fiecare pas... „Săraca Maranda! Ea nu zicea nimic. Se uita la mine cu chip rugător și ofta din rărunchi. Rareori o auzeam spunând moale: <Nu mai bea atâta, Toadereă. Îmi punea de mâncare și se culca așteptându-mă să mă așez lângă ea... Eu însă abia terminam de mâncat și cădeam de somn ca un
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele patriarh al Ierusalimului”. De aici înainte pornește “ucazul” despre care am pomenit: “De aceea, rugătorii noștri călugării care vor locui... în această... sfântă mănăstire Galata să socotească despre venitul care vine într-un an de la toate satele și viile și stupii, să fie călugărilor pentru hrană și pentru pomenirea ctitorilor... Iar ce va rămâne mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
e scris în suretul după hrisovul lui Ieremia Moghila voievod din 1606 luna mai 25: ― În acel suret găsim: “Facem cunoscut cu această carte a noastră... că au venit înaintea noastră și înaintea întregului Sfat al domniei mele obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zugraf... care este la Sfântul Munte Athos”. ― Ei! De aici înainte, lucrurile sunt foarte întortocheate, fiule. Ascultă numai: “Și s-au jeluit... cu lacrimi și cu mare jalobă că au fost lipsiți de metohul și mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ce spune vodă: “Io Miron Barnovschi Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Cu voia de obște a întregului nostru Sfat și a tuturor boierilor, mici și mari, asigurăm cu această carte a noastră pe părinții noștri rugători către Dumnezeu de la mănăstirea lui Aron voievod, cu privire la semețirea călugărilor moldoveni, care înainte de ei au stat în acea mănăstire și au fost izgonți pe vremea răposatului Radul (Minea) voievod. Deoarece aceștia, după scoaterea lor, s-au plâns craiului Țării Ungurești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și slăvitului patriarh”. Sper să nu se supere sfinția ta, părinte, că am folosit un limbaj mai puțin “ortodox”. ― Atâta supărare să fie, fiule. ― În schimbul închinării mănăstirii, voievodul cere doar: “Marele și slăvitul patriarh al Ierusalimului cu toți părinții și rugătorii și ieromonahii care locuiesc cu sfinția sa în cetatea Ierusalimului, să aibă a ruga neîncetat pe Domnul Dumnezeu, ziua și noaptea, cu priveghere și cu paraclis pentru iertarea păcatelor sfânt răposatului... Petru (Șchiopu) voievod, și a părinților domniei mele, și pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
anu, în dziua Sfântului slăvitului Prooroc Ilie Tezviteanul, până va sta acestu sfântu loc, să ia venitul aceștii mănăstiri <și> ce va hi chelciug să ducă la Ier(u)s(a)lim în sfânta Patrierșie, numai să aibă părinții și rugători(i) a pomeni... părinții noștri creștini Petru voievodu și priîntru sănătate noastru și a cuconilor noștri”... “Doamna Maria <m.p.>”. ― Privind întrebarea pusă de sfinția ta, eu aș completa-o cu încă una: De ce “Doamna Maria” nu pomenește nici un cuvânt despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sfintele moaște a marei mucenițe”... Apoi “Când s-ar întâmpla a fi o sută de iepe cu cai și o sută cincizeci vaci cu boi, nici un ban pe aceste bucate să nu dea”... ― Se înțelege că, pentru aceste înlesniri, “Și rugătorii noștri, călugării de la acea... mănăstire Sinaiu să aibă datorie a ruga spre Dumnezeu pentru ca să-ș(i) întoarcă mila și spre țara aceasta”... ― Părinte, ori mi se pare mie ori e adevărat că voievozii se plecau în fața celor de la locurile sfinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
l-am întâlnit pe acest voievod l-am găsit dăruind câte ceva cu mâna larg deschisă. ― Nici de această dată nu se dezminte, părinte. Ascultă ce scrie la 4 august 1583: “Iată au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri moldoveni rugătorii noștri, ieromonahii de la mănăstirea Sfântul Sava, din apropiere de Ierusalim, și au rugat pe domnia noastră să le dăm și să-i miluim cu un loc, să-și facă biserică... Cu curată și luminată inimă și din tot sufletul nostru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din apropiere de Ierusalim, și au rugat pe domnia noastră să le dăm și să-i miluim cu un loc, să-și facă biserică... Cu curată și luminată inimă și din tot sufletul nostru am dat și am miluit pe rugătorii noștri ieromonahi de la mănăstirea Sfântului Sava, care este lângă Ierusalim, cu niște case făcute de domnia noastră în târgul Iașilor și cu locul acestor case, ca să locuiască acolo rugătorii noștri și să-și facă biserică, în numele lui Dumnezeu, să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]