912 matches
-
F-fals) a afirmațiilor următoare În căsuțele desenate: a) Aluminiul se mai numește alamă; b) Varietățile colorate ale oxidului de aluminiu sunt pietre semiprețioase; c) Aluminiul este un metal cu densitate mare; d) Aluminiul este folosit la confecționarea statuilor; e) Aluminiul ruginește În prezența aerului umed; f) Aluminiul este maleabil și ductil. 2. Ce cantitate de Al2O3 va rezulta În urma reacției a 480g Fe2O3 cu pulbere de aluminiu? Câte grame de aluminiu se consumă și câte grame de Fe topit rezultă ? Se
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
parnasianism. Vibrații intime, peisaje sufletești sunt absorbite de decoruri, fenomenalități obiective, nu mai puțin de reminiscențe livrești. Unele dintre cele mai reprezentative piese fixează priveliști culese în cursul unor călătorii, bunăoară cele din Bruges: „Lagune-adânci își mișcă tentaculul fluid / Lent ruginind zăvoare și înverzind pereții / Și poduri gri de piatră arcadele-i închid / Sub pâcla violetă a nordicei Veneții”. Nu fără a comunica și impresii stârnite fie de mișcarea materiei (Plop în viscol), fie de realizări omenești extraordinare, pe pământ și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
la un sicriu de oțel care s-ar fi desprins de vapor de ceva vreme. Mi-am imaginat lenta ei coborâre în străfundurile verzi-albăstrui ale apelor. Și perechea aceea de pantofi frumos rânduiți sub cușetă. Și pistolul care avea să ruginească în teacă și care se mișca ușor, urmând tangajul vasului și mângâindu-mă parcă sub braț, lângă inimă. Toată perfidia vieții se concentra pentru mine în acea mângâiere: aveam să mor de o moarte lentă și conștientă, în posesia unui
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Țurțuri picurând - bătrânul strânge-n palmă un ceas ruginit Vedem mai Întîi țurțurii picurînd și mîna oarecum crispată a bătrînului. Apoi, simțim prospețimea perpetuă a timpului În picurii aritmici care vestesc schimbări, În țurțurii care se topesc detașat și nu ruginesc niciodată, pentru că ei măsoară doar veșnica reîntoarcere a anotimpurilor. Simțim, În ceasul cuprins În palmă, strîngerea de inimă a bătrînului și timpul care, pentru cel ce trece prin viață, deși egal măsurat de ceasornic, este mereu inegal, cînd dilatîndu-se, cînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
imagini la care ne trimit puținele cuvinte ale poemului. Vedem mai Întîi țurțurii picurînd și mîna oarecum crispată a bătrînului. Apoi, simțim prospețimea perpetuă a timpului În picurii aritmici care vestesc schimbări, În țurțurii care se topesc detașat și nu ruginesc niciodată, pentru că ei măsoară doar veșnica reîntoarcere a anotimpurilor. Simțim, În ceasul cuprins În palmă, strîngerea de inimă a bătrînului și timpul care, pentru cel ce trece prin viață, deși egal măsurat de ceasornic, este mereu inegal, cînd dilatîndu-se, cînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
întreaga regiune, mai ales că și Irakul se simte tot mai amenințat, Iranul amenință la rîndul său, în Afganistan s-au reluat ostilitățile, iar India și Pakistanul sunt capabile oricînd de "surprize" extrem de neplăcute. În ceea ce ne privește, în timp ce țara ruginește, continuă și chiar se întețește războiul româno-român, care nu face decît să accentueze trăsăturile pe care François Perroux le considera caracteristice pentru țările subdezvoltate: dezarticulare internă, externă și neacoperirea "costurilor omului". Un foarte respectat jurist american contemporan, Ronald Dworkin, aprecia
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
n. Sandu) și al lui Ioan Milea Stoiciu, șef de echipă la CFR. Urmează liceul la Adjud (1963-1967) și face studii (neterminate) de filologie și filosofie la Baia Mare și București (1967-1975). După absolvirea liceului practică diverse meserii: profesor suplinitor la Ruginești, județul Vrancea, contabil și vagonetar la mina Bălan, județul Harghita, corector la ziarul „Informația Harghitei” din Miercurea Ciuc (1972), distribuitor, funcționar de transporturi, încărcător-descărcător, miner la Petroșani-Dâlja, controlor de calitate la Uzinele Republica din București ș.a. În 1975 se stabilește la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
nostru drag pământ. Sau: Știu culorile mai toate,/ Dar le pot și încurca/ Floarea asta - poate-i albă,/ Poate verde este ea.// Ce culoare are steagul?/ Dintr-odată pot ghici!/ Fiindcă știu că steagul nostru/ Numai roșu poate fi! Sau: Ruginește iarba,/ Frunzele cobor./ Numele lui Lenin/ E nemuritor.// Iese grâul verde/ Colo în câmpii,/ Numele lui Lenin/ Este veșnic viu.// Arde viu steluța/ De la pieptul meu;/ Numele lui Lenin/ Va trăi mereu. „Versurile” reproduse mai sus aparțin unui corifeu al
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești un biet țăran sărac, cereai bani să te faci bogat, dar acum cu mult teai umilit și la codru ai ieșit ce credeai că noi suntem niște curci plouate, cu flinte ruginite-n spate? La moarte te gândești sau cu mine vorbești, când m-oi enerva, pe toți trei vă voi spânzura. Bucur Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm! Un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii cântă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un pom fructifer ? ... dacai fi o culoare ? ...dacai fi un copac ? ...dacai fi o pasăre ? ...dacai fi o sărbătoare ? În finalul lecției se vor spune ghicitori despre anotimpuri și se vor cânta cântecele: „Înfloresc grădinile”, „Vine, vine primăvara”, „Toamna”, „A ruginit frunza din vii”, Săniuța” etc. Ca tem elevii vor realiza pe parcursul săptămânii următoare portofolii pentru cele patru anotimpuri. III. Alte exemplificări Metoda „CUBUL” poate fi adaptatși folositla obiectele: Limba română, Matematică, Științe, Geografie, etc. Pentru povestea „Fata babei și fata
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
potolire a sinelui. Considerat, Încă din vechime, ca o „dreaptă socotință” el Întrunește, cu precădere, aptitudini cognitive de analiză și sinteză, care, prin socializare permanentă, trebuie menținut În stare vigilă, „ca o sabie ce trebuie mereu lustruită pentru a nu rugini”. Pentru Piaget efecte ale discernământului sunt: măsura corectă a consecințelor actelor proprii și astfel, manifestarea autonomiei de voință a persoanei. Pentru sociologia familiei discernământul este forma primitivă a inteligenței care precede limbajul iar pentru Patapievici este un simț natural peste
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
și ajungând cu oile pe aici și-a găsit o drăguță pe care a luat-o de nevastă. Probabil că În Subcetate, de unde se spune că venise, stătea pe o coastă abruptă(o râpă), unde-și avea stâna. Urmează câțiva Ruginești care, spun ei, ar fi venit aici de la Corbu. Informația dată de un fiu al unuia dintre ei nu este sigură. Pe firul apei, aici era o moară al unuia care era Rugină și i se spunea Căciulău (probabil că
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la fel stau lucrurile în cazul relațiilor intime etc., jocuri cu piese lipsă, becurile popasului turistic s-au stins ajungînd în dreptul lor, orizont de deal în sinuozitatea liniei, tort în felii de canale, lumea pe apă cu patru elefanți, agregatul ruginește, se împotrivesc anii recenți ai României, emblema la Bălteni, cîte generalizări atîtea truisme! kilometru de kilometru planuri amenajate, caroiaj din rădăcina dealului, hectare socotite, mai mult concepția de lucru, peisajul va fi interpretarea peisagistului, se mai dă o șansă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe batjocură, bătrînul stă drept, cămașa albă pătată de cît am păstrat-o în lacră, între umeri colinari topită călătoria de douăzeci și unu de ori, km 86+4 mai era o geantă? mai e și asta! dealul cu satul, turla globulară ruginită peste biserică, Dîngeni șantierul bisericii, linia ferată părăsită spre Săveni, parii de telegraf anacronici din start, pe la 1988, barza taie peste vagon, cuibul pe stîlp, n-am încuiat ușa la casă! cele mai intime coline pornesc obîrșia văii în revărsările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
șase ani, nepotî-so șase, nu mai faci nimica, nu poți să mai muncești! băi, da' Culiță-i maistru! a fost concurs, l-a cîștigat, băi, de-aghé sîntem la primărie! la Panciu m-am dus să văd niște neamuri, am ajuns la Ruginești! Subcarpații antropici coaste părăduite, metronomul om în cît greșește desfășurarea muntele, liniile de înaltă tensiune, biserica de sat, biserica domnească Borzeștiul, relația privilegiată rîu de energie monument de cult. Ora 10,48, în taxi ilicit Onești Tîrgu Ocna, Dacie particulară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
libertatea dealurilor sub ocupație, vom fi iarăși ce-am fost și mai mult decît atît! camuflaj economic de la cel-din-iaz, satul de fizionomie carpatică ajunsă fizionomie de om, ia-l de acolo pe Andrei! nucii conduși în tufă, peste tot fierul ruginit pe capul stîlpilor de beton, peticul cu puieți, bețele cărămizii și folia de pe trunchi, Dondușeni 1 km, Bălți 80 km, ricin ornamental "Basarabia Nord", "Dominic Gaz", "Bar Moara Veche vă propune", conductele de gaz pe granturi internaționale, porcărie de creștere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ceva în lipsa mea, mai ales că eram pe timp de război și nu de pace. Dar a făcut apel la sentimentele mele patriotice și am cedat. S-a urcat și s-a așezat pe scaunul din dreapta șoferului, dar acesta fiind ruginit a cedat și Mazilu a căzut și l-am așezat pe alt loc. Când am ajuns la Academia Militară, era un zgomot puternic de a crezut omul că ploua afară. Ce era să-i zic, am zis că drumul era
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
pin? Altcineva prins În horă, cu a cărui imagine Închei acest periplu, poate cam păgân, dar Întregitor: În drum spre Radio, Întâlnesc adesea iedera Înfășurată pe un pin. Nu e chiar atât de poetică, cât e vița, căci nu-i ruginesc frunzele, iarna fiind printre puținele care Înveselesc, vreau să spun Înverzesc, deopotrivă albul zăpezii și griul copacilor. Am aflat o horă, tot mai largă, de plante, acolo unde am căutat doar una; de unde se vede că Într’o Natură complexă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
consângen al meu „pleca“, acei prieteni deci au pus grâu după grâu 5 milenii; de prosperitate... Vezi tu, Moti? Acolo, În fiece an, solul era reîmprospătat de mâlul lăsat de revărsarea Nilului, care acoperea muniția neexplodată, dându-i timp să „ruginească“. La noi, cu același veșnic sol, e nevoie de „geniști“. Cred că ai În vedere heterotrofele solului, acelea de care pomeneam mai an. Exact. Acelea caută acea muniție și o distrug, culmea, trăind din asta. Dar au nevoie de oxigen
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
menită ca, prin propriul trai, să degradeze, În cele din urmă să distrugă substratul care e chiar casa mea. Vezi că Începi să Înțelegi? De fapt nu ți-a dat „proful“ doctoratul până n’ai explicat de ce o streașină curată ruginește mai greu decât alta unde, În praful adus de vânt, au răsărit buruieni... Dar nu planta e de vină, Moti. Aceea, ca negustor ambulant de energie solară, În ultimă instanță de negentropie, ar trebui s’o protejeze pe aceea a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
text apare în Suceava, Anuarul Muzeului județean, XI-XII, 1984-1985, p. 343350. De notat nostalgia cu care Ștrulică amintește de foștii colegi, de limba țării din care plecase și de natura de la Fălticeni unde, în septembrie când îi scria lui Labiș, ruginesc frunzele și copacii își pierd podoaba. Luată de Ștrulică, inițiativa corespondenței evidențiază prestigiul de care se bucura Labiș între colegi. Multă vreme editorii corespondenței lui N. Labiș n-au cunoscut cine este acea enigmatică „Lucica” căreia, din Văleni, poetul îi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mă opresc la Västergarn. Nu rezist să n-o iau spre Eskelhem. Găsesc casa. Nu s-a schimbat mult din 1948. Hambarul de pe partea opusă a fost vizibil transformat în casă de vacanță. Impresie de liniște și paragină. O grapă ruginită pe terenul fermei. În fața prispei iarbă de un metru. În ferestre vată și muște moarte. Mai există perdele, așadar casa nu-i cu totul părăsită. E clar că și pastorul și bătrâna sunt plecați. Am locuit aici patru săptămâni cu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
blondă și ochi senini. Din România, dar am trecut întîi prin Italia. Oho! Vezi, papa, se adresează celui mai vîrstnic din grup, dumneata nu te duci nici pîn' la Paris! Lași bunătate de bani să zacă-n bancă și-ți ruginesc încheieturile. Și domnișoara umblă prin Europa, tocindu-și pingelele. Ia exemplu, c-ai să faci ateroscleroză. "Papa" mormăie vinovat din colțul lui și nu se amestecă. Întreb și eu ce trenuri aș putea găsi, în noaptea asta, spre Paris. Întreb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ar fi, de exemplu, în România. Dar ce căutăm noi acolo sau, mai bine zis, ce mai căutăm noi acolo? 8 februarie 2007 Ce (mai) caută România în Irak Potcoave de cai morți sau, luând în seamă evoluția tehnologică, șenile ruginite de tanc. Așa ar răspunde adversarii radicali ai războiului din Irak, stângișții, pacifiștii și, mai larg, toți cei care ignoră complexitatea problemei. Așa răspunde o parte a stângii europene referindu-se, evident, la țările lor -, iar la noi un asemenea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
pe băncuța asta trasă lângă un godin pântecos. — Bine c-ai venit, Relule. Foarte bine ai făcut c-ai venit... Se ridică În capul oaselor și căscă. Se Întinse, i se auziră oasele trosnind, oh, mi-e că i-au ruginit toate Încheieturile de când mă așteaptă. Țin rece grămezile astea de țeavă și colacii ăștia de fier-beton, e mai frig decât afară În depozitul ăsta de fiare, iar Andrei al meu nici nu se deranjează să facă focul. Podeaua de ciment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]