714 matches
-
a Todirenilor. Următoarea informație certă este din 1751, iunie 25, cînd Hlipiceni apare între satele marelui logofăt Sandul Sturdza, boier de primă mărime, ale cărui isprăvi au umplut epoca. Urmașii săi, Ioan, Ștefan și Dumitru, sunt începătorii ramurilor de la Miclăușenișcheia, Ruginoasa, respectiv cea a domnitorului Mihail Sturdza, cu descendență pînă în zilele noastre. De la logofătul Sandul, prin fiul Dumitru, Hlipiceni ajunge în stăpînirea vestitului Scarlat Sturdza, cel refugiat în Rusia, în împrejurări insuficient clarificate, după Pacea de la Iași, din 1791. Acesta
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mii de locuitori. Aici ca forme de relief găsi dealuri și câmpii care aparțin Podișului Moldovenesc. În apropiere de Iași este coasta Repedea, care are o altitudine de 418 m, spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
casa regală. Populația dintre aceste două râuri a dus o viață de mizerie, înfruntând marea epidemie de tifos, lipsa de alimente, doctorii și încălzire. S-au construit barăci și corturi pentru spitale la Dobrovăț, Grajduri, Iași, în parcul castelului de la Ruginoasa, pentrucă spitalele din Iași numai făceau față și erau neîncăpătoare iar epidemia făcea ravagii printre soldați, ofițeri, cadre medicale și civili, plus cei răniți de pe front care se găsea în județele din sud. Inamicul își aduce noi trupe de întărire
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Dealului Ponor. Cert este că populația de aici era și este evlavioasă și ca atare și-a ridicat o biserică, care cu timpul s-a stricat. În anul 1800 marele boier Alexandru zis Sandulache Sturdza, care deținea moșii până pe la Ruginoasa, fiind și proprietarul moșiei Todireni inclusiv satul Hlipiceni, hotărăște să se ridice în satul SloboziaHlipiceni o biserică. Actuala biserică s-a ridicat pe fundația bisericii vechi, este imobilul cel mai vechi și o dovadă grăitoare. Acest fapt mi-a fost
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a Todirenilor. Următoarea informație certă este din 1751, iunie 25, cînd Hlipiceni apare între satele marelui logofăt Sandul Sturdza, boier de primă mărime, ale cărui isprăvi au umplut epoca. Urmașii săi, Ioan, Ștefan și Dumitru, sunt începătorii ramurilor de la Miclăușenișcheia, Ruginoasa, respectiv cea a domnitorului Mihail Sturdza, cu descendență pînă în zilele noastre. De la logofătul Sandul, prin fiul Dumitru, Hlipiceni ajunge în stăpînirea vestitului Scarlat Sturdza, cel refugiat în Rusia, în împrejurări insuficient clarificate, după Pacea de la Iași, din 1791. Acesta
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mii de locuitori. Aici ca forme de relief găsi dealuri și câmpii care aparțin Podișului Moldovenesc. În apropiere de Iași este coasta Repedea, care are o altitudine de 418 m, spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
casa regală. Populația dintre aceste două râuri a dus o viață de mizerie, înfruntând marea epidemie de tifos, lipsa de alimente, doctorii și încălzire. S-au construit barăci și corturi pentru spitale la Dobrovăț, Grajduri, Iași, în parcul castelului de la Ruginoasa, pentrucă spitalele din Iași numai făceau față și erau neîncăpătoare iar epidemia făcea ravagii printre soldați, ofițeri, cadre medicale și civili, plus cei răniți de pe front care se găsea în județele din sud. Inamicul își aduce noi trupe de întărire
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Dealului Ponor. Cert este că populația de aici era și este evlavioasă și ca atare și-a ridicat o biserică, care cu timpul s-a stricat. În anul 1800 marele boier Alexandru zis Sandulache Sturdza, care deținea moșii până pe la Ruginoasa, fiind și proprietarul moșiei Todireni inclusiv satul Hlipiceni, hotărăște să se ridice în satul SloboziaHlipiceni o biserică. Actuala biserică s-a ridicat pe fundația bisericii vechi, este imobilul cel mai vechi și o dovadă grăitoare. Acest fapt mi-a fost
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de câine; atunci ajungea instantaneu în frunte. Gruia chiar ne-a propus să-i atârnăm la spate un aparat de lătrat. Într-o vară, expediționarii de la Archeos s-au întovărășit cu alții din Hunedoara ca să cerceteze zona dintre Cotnari și Ruginoasa. Pentru că hunedorenii tăiaseră la plecare un porc, fiecare avea asupra lui o hrincă de slană iar seara se ascundeau în cort ca să tragă din uiagă un gât de vinars. Aveau astfel spor la mers iar bietul Șoimuleț, în spatele căruia atârna
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fie ales dintre minciuni și să servească drept exemplu de greșeli politice care să nu se mai repete. Părerea mea despre Organizația lui C. Z. Codreanu însă, este asemena părerii lui Mihail Kogălniceanu despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, rostită la Ruginoasa, și anume că „pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu l-au răpus greșelile, ci faptele lui cele mari”. Mișcarea Legionară nu-i calomniată pentru greșeli, ci pentru calitățile ei, care au pus în lumină crimele celor care au ucis-o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
teren. Poziția geografică a bazinului hidrografic Bahluieț Bazinul râului Bahluieț face parte din sistemul hidrografic Prut și reprezintă cel mai important afluent al Bahluiului. Suprafața integrală a bazinului este de 558 km2, râul avându-și izvoarele în nordul Șeii de la Ruginoasa (370 m altitudine). Până la Târgu Frumos prezintă pante destul de mari (7,8 m/km), iar în aval de Târgu Frumos pantele se reduc considerabil la sub 2 m/km (panta medie fiind de 1,8 m/km). Din punct de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de: TRC., an. XI, nr. 1069, 3/15 iunie 1873, p. 3. Mitropolitul Moldovei trimite următoarea telegramă: „Fratelui Metropolit al Hungro Vlachiei [București] Rămășițele fericitului întru pomenire Alexandru Ioan I, primul domnitor al României Unite se vor înmormânta la moșia Ruginoasa, marți în 29 mai. Vin, dară, frățește, a vă ruga să binevoiți, de vă este cu putință, să luați parte la ceremonia religioasă și înalt preasânția voastră, iar la caz de a nu putea veni să delegați doi frați episcopi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
veni la înmormântarea fostului domnitor Cuza, cată să vă dau unele explicări din cari foarte luminat veți putea vedea că scopul invitării a fost cu totul departe de uzul regretabil ce ați făcut cu ea: 1) Locul înmormântării fiind moșia Ruginoasa ce este în eparhia noastră, am crezut că împlinind actul de distinsă politeță, scutindu-vă de cererea permisiunii după canoane, vom înlătura astfel [până] și dificultatea ce ați avea de a vă conforma cu ele, în caz când frăția-voastră v-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
libertatea [de] a-și face programul ceremoniei religioase, rezervând pentru sine, ca în orice parte a lumii, regularea ceremoniei militaro-civile. Aceasta fiind exacta interpretare a programului oficial, nu este de mirare că frăția-voastră înțelegeți că corpul să se înmormânteze în Ruginoasa, iar ceremonia funebră bisericească să se celebreze numai cu o panachidă în catedrala din Capitală. Terminând aceste câteva lămuriri necesarii, este neexplicabil pentru Noi că la o politeță răspundeți cu o invocare de canoane ce nu există și invitarea de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
timp după răsturnarea domnitorului Unirii; în anii 1868-1870 îi scria lui Alexandru Cuza, în străinătate, asigurându l de dragostea și devotamentul său (Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza-Vodă, Ed. Științifică, București, 1965, p. 438). La ceremonia funebră de la Ruginoasa el a asigurat serviciul religios. Nifon - care nu voia să-l supere pe principele Carol prin prezența sa la funerariile fostului domnitor - era mitropolit al Ungrovlahiei de la 14/26 septembrie 1850. 11. Trenul mortuar cu corpul neînsuflețit al fostului domnitor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tineri consultați paginele Monitorului și veți vedea ce s-a cerut de la dânsul. Veți vedea că în cei șapte ani de ilustră domnie și eternă memorie, Vodă-Cuza nu numai că a fost om 208 bucureștii de altădată avut loc la Ruginoasa două zile mai târziu, în prezența ministrului de Război, generalul Ioan Em. Florescu și a doi aghiotanți princiari - reprezentanți oficiali ai autorităților centrale, precum și a amicilor lui Cuza: C. Negri, V. Alecsandri ș.a. Pe tot drumul până la Ruginoasa, precum și la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
loc la Ruginoasa două zile mai târziu, în prezența ministrului de Război, generalul Ioan Em. Florescu și a doi aghiotanți princiari - reprezentanți oficiali ai autorităților centrale, precum și a amicilor lui Cuza: C. Negri, V. Alecsandri ș.a. Pe tot drumul până la Ruginoasa, precum și la înmormântare au asistat mai multe mii de persoane, îndeosebi țărani, dovadă - cum preciza o broșură contemporană, cu accente antidinastice - „cât de mult românii regretă azi noaptea de 11 februarie, întocmai precum regretă ziua de 10 mai“ (Doliul țării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
personaj ilustru, de care țara noastră și orașul Flt., nu duc lipsă (Propusesem Elena Doamna, ca să fie mai aproape de numele, cu care a pornit, și ca un omagiu adus Acelei femei rare și nenorocite, care a locuit În palatul de la Ruginoasa, unde l-a primit pe Carol I și l-a rugat În zadar să-i Îngăduie lui Cuza, să se Întoarcă În țară, 538 Nu m am angajat niciodată să redactez Monografia Liceului Nr. 2, la care știu că lucra
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
modestă, cu atât mai bine și, solemnă - celor 50 de ani de existență a liceului No. 2, căruia am propus În scris să i se schimbe numele În Elena Doamna (soția lui Cuza) care-și avea multă vreme reședința la Ruginoasa (unde se află osemintele lui Cuza557 și a celor doi fii ai săi) din fostul județ Baia. Material mai strâng și-l trimit pe adresa liceului, Întrucât dl. Nichita nu dă semn, că vrea să aibă legături cu mine și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se va serba Semicentenarul liceului 2. Am propus În scris și-mi pare rău, că n-am adunat mai multe semnături, să se numească acum, cu prilejul sărbătoririi semicentenarului, „Elena Doamna” soția lui Cuza, care a locuit multă vreme la Ruginoasa, jud. Baia. Mă bucur că, În fine, inaugurați Muzeul pentru lit. și artă564, așa că nu vor mai sta prin beciuri umede cărțile noastre. Mă mir Însuși că lucrările mele, Împrăștiate prin tot felul de publicații, au ajuns la 425. Mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mine nu destul de lungi. și d. prof. Popa scrie interesant; dar dânsul e mai laconic. Dacă aveți material suficient, ideea creării unui muzeu „Millo” la Spătărești e foarte bună, deși muzeul e cam departe de oraș. Mă bucur și de Ruginoasa, căci domnitorul Cuza merită și el un muzeu În palatul său de vară, lângă mormântul celor doi fii (se crede, că au fost otrăviți) ai săi, morți tineri, ca numele de Cuza să nu mai amintească de fostul ei drag
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lor». Înșirând acest pomelnic al marilor boeri din Moldova, bătrâna radia de bucurie. Părea că retrăiește frumoasele vremuri de odinioară. - «Mare bucurie avea tătuca Vasile - așa-i spuneam eu lui Alecsandri - când venea să-1 viziteze Elena lui Cuza Vodă dela Ruginoasa. În ziua aceea era sfântă sărbătoare la Mircești. Alecsandri se îmbrăca în ținută mare, ordona să se puie caii la caretă și eșia întru întâmpinarea ei. Elena Doamna venia în careta ei dela Ruginoasa, însoțită de cei doi copilași ai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
viziteze Elena lui Cuza Vodă dela Ruginoasa. În ziua aceea era sfântă sărbătoare la Mircești. Alecsandri se îmbrăca în ținută mare, ordona să se puie caii la caretă și eșia întru întâmpinarea ei. Elena Doamna venia în careta ei dela Ruginoasa, însoțită de cei doi copilași ai ei... Parc'o văd cum cobora din trăsură ținând copiii de mână și cum Alecsandri o conducea respectuos în salon. Ea lua masa ,,la noi" rămânând până pe înserate, apoi se inturna la Ruginoasa - că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dela Ruginoasa, însoțită de cei doi copilași ai ei... Parc'o văd cum cobora din trăsură ținând copiii de mână și cum Alecsandri o conducea respectuos în salon. Ea lua masa ,,la noi" rămânând până pe înserate, apoi se inturna la Ruginoasa - că nu era departe de Mircești - condusă fiind de Alecsandri, care o primea ca pe o adevărată soție de Domnitor. În zilele când venea la Mircești, Alecsandri nu mai primia pe nimeni, afară de colonelul Pisoschi. Uneori, când vremea era frumoasă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se îmbracă țărănește și, în elanul devenit necontrolat, „se dedă la fel de fel de manifestațiuni care neliniștesc spiritele și care nemulțumesc guvernul al cărui mesager era. La 8 septembrie 1864 adună 6.000 de țărani și pleacă în fruntea lor la Ruginoasa, unde „Vodă Cuza ascultă cu voie, fără voie, discursuri și ovatiuni care nu-i făceau trebuința Speriat, exasperat, M. Kogălniceanu trimite la 21 noiembrie 1864, comisarului său, telegrama: „Cunoscând și apreciind concursul ce ați binevoit a da în aplicația legii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]