462 matches
-
Al. Graur, „România literară”, 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, 2, 1984; Gheorghe Chivu, „Limba română”, 5, 1984; Vasile Sari, „Limbă și literatură”, 3, 1984; Livius Petru Bercea, „Banat”, Lugoj, 4 - 5, 2004; Alexandru Ruja, „Paralela 45”, 1 februarie 2005; Gheorghe Mocuța, „Arca”, Arad, 1-2-3, 2006; Remus Valeriu Giorgioni, „Banat”, Lugoj, 3, 2007; Ion Arieșanu, "Paralela 45", 4 noiembrie, 2008; Iulian Chivu, "Națiunea", 5 mai 2012; "Agero", Stuttgart, 5 mai 2012; „Banat”, Lugoj, 4, 2012
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
Bercea, „Paralela 45”, Timișoara, 12 iunie 2012; Dorin Murariu, "Banat", Lugoj, 9, 2012; Constantin Stancu, "Banat", Lugoj, 11, 2012; Livius Petru Bercea, "Paralela 45", Timișoara, 2 aprilie 2013 etc. Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernității, II, Editura Cartea Românească, 1979; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000; Maria Nițu, Seducții literare, Editura Eubeea, Timișoara, 2005; Dicționar al scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005; Aurel
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000; Maria Nițu, Seducții literare, Editura Eubeea, Timișoara, 2005; Dicționar al scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005; Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2006; Alexandru Ruja, Printre cărți, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006; Paul Eugen Banciu, Aquilina Biraescu, Timișoara literară. Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - Filiala Timișoara, Editura Marineasa, Timișoara, 2007; Livius Petru Bercea, Itinerar critic, Editura Hestia, Timișoara, 2007; Livius Petru Bercea, Scriitori
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
transilvane actuale", Limes, Cluj-Napoca, 2010 (ediție îngrijită de Ovidiu Pecican). "Atentat împotriva revoluției române", Asociația Memorialul Revoluției 16-22 decembrie 1989, Timișoara, 2010 (antologie de Lucian-Vasile Szabo). În volume: Dan Silviu Boerescu, "La noapte, pe Strada Toamnei", Phoenix, București, 1993. Alexandru Ruja, "Parte din întreg", Editura de Vest, Timișoara, 1994. Olimpia Berca, "Dicționar de scriitori bănățeni", Amarcord, Timișoara, 1996. Caius Dobrescu, "Modernitatea ultimă", Univers, București, 1998. Ruxandra Cesereanu, "Călătorie spre centrul infernului. Gulagul în conștiința românească", Editura Fundației Culturale Române, București, 1998
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
a, 2011, "Hübners Who is Who"; • Academia Română: "Dicționarul general al literaturii române" (P/R), Ed. "Univers Enciclopedic", București, 2006 • "Dicționarul biografic al literaturii române" (M-Z), Aurel Sasu, Ed. "Paralela 45", Pitești, 2006 • "Dicționar al Scriitorilor din Banat" (coordonator: Al. Ruja), Ed. "Universității de Vest", Timișoara, 2005 • "Enciclopedia Bucovinei" (vol. II), Emil Satco, Ed. "Princeps Edit", Iași, 2004 • The ninth Edition of "The International Who’s Who of Intellectuals" • "Men of Achievement "(Fifteenth Edition, 1990), dicționare apărute sub patronajul "International Biographical
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
(în , în , în traducere „Sfântă Agață”, alternativ "Szászágota", „Agață Săseasca” sau "Ágota", „Agață”) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința), Coveș și Ruja. Agnita, pomenita pentru prima oara într-un document săsesc de la 1280, este un orășel cu tradiție meșteșugăreasca, renumit prin breslele germane de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor și olarilor, având economie semi-rurală. Aici se află una dintre cele mai
Agnita () [Corola-website/Science/297056_a_298385]
-
88,85%), dar există și minorități de reformați (1,67%) și romano-catolici (1,09%). Pentru 5,68% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Transportul local este asigurat de o linie de autobuz care face legătura și cu localitățile componente - Ruja și Coveș. La Agnita se poate ajunge cu autobuzul dinspre Făgăraș, Sighișoara, Mediaș și Sibiu. Până în anul 1965 Agnita a fost legată feroviar de Sighișoara și Sibiu, iar până în anul 2001 numai de Sibiu, prin calea ferata îngustă Sibiu-Agnita-Sighișoara.
Agnita () [Corola-website/Science/297056_a_298385]
-
bază ca: roșul, negrul, albastrul și galbenul, apar altele complementare ca: verdele, "roza", violetul, "cormojîiul" etc. La toate acestea se adaugă ornamentația din ce în ce mai bogată, constând dintr-o variată combinație de motive florale, astrale, geometrice sau zoomorfe, ca: trifoiul, brăduțul, trandafirul, ruja, coprina etc., singulare sau în buchete ori ghirlande, steluțe și sori, romburi, "strîmbulețe", "cornul berbecelului", păunul, cocoșul, porumbelul, cerbul etc., în alternanță cu vărgi în diferite tonuri și dimensiuni.
Arta populară a comunei Racovița () [Corola-website/Science/313186_a_314515]
-
Nalba mare (Althaea officinalis) este o plantă erbacee, bianuală sau perenă, din familia Malvaceae, cunoscută sub denumirile populare de : "nalbă albă, nalbă bună, nalbă de câmp, nalbă de luncă, rujă". Plantă erbacee, bianuală sau perenă, cu tulpină dreaptă, înaltă de până la 1 m, ramificată și acoperită cu peri, cu flori mari de culoare roz-violacee cu vinișoare violete, frunze lung-pețiolate, verzi-albicioase și catifelate datorită perilor foarte deși. În flora spontană vegetează
Nalbă mare () [Corola-website/Science/323471_a_324800]
-
Campanula patula ssp. abietina"), garofița ("Dianthus bărbătuș ssp. compactus"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), brioala ("Ligusticum mutellina"), iarba-iepurelui ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), timoftica ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), orhidee ("Pseudorchis albida"), ruja ("Rhodiola roșea"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), ochii-șoricelului ("Saxifraga stellaris"), mușcată dracului ("Knautia longifolia"), unghia-păsării ("Violă declinata"), păiuș ("Festuca nigrescens" și "Festuca airoides"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj Videoreportaj
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000;<br> Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timișoara, Editura Eubeea, 2003; Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004; <br> Dicționar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005;<br> Ion Jurcă Rovina, În umbră scenei, Timișoara, Editura Zamolsara, 2006;<br> Mariana Voicu, Amintiri tăcute, Teatrul Național M. Eminescu Timișoara, 1945-2004, Ed. Brumar 2006:<br> Ion Iovan, Concordii cu artiști și expoziții, Timișoara
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
aquatica"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), poroinic (cu specii de: "Orchis militaris, Orchis militaris, Orchis mascula ssp. signifera"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ruja ("Rhodiola roșea"), cruciulița ("Senecio paludosus"), gențiana mov ("Swertia perennis"), ventrice ("Tanacetum macrophyllum"), cimbrișor ("Thymus comosus"), diadema munților ("Trientalis europaea", specie endemica pentru Bucovina), iarbă gâtului ("Tozzia alpina"), pipiriguț ("Eleocharis quinqueflora") sau firuța ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află numeroase
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]